Eurodeputații Marian-Jean Marinescu, Siegfried Mureșan și Cristian Preda sunt membrii români ai Parlamentului European cu cele mai multe rapoarte coordonate în legislatura 2014-2019, conform unei analize realizată de Europuls – Centrul de Expertiză Europeană și cuprinsă în ”Ghidul alegătorilor români informați – 26 mai 2019”. În ce privește distribuția dosarelor coordonate în raport cu apartenența la marile grupuri politice, cei mai activi eurodeputați români sunt Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE), Norica Nicolai (ALDE România/ ALDE Europa) și Emilian Pavel (PSD, S&D).

Primele două locuri sunt ocupate de europarlamentarii PNL Marian-Jean Marinescu (cu 15 rapoarte coordonate) și de Siegfried Mureșan (cu 14 rapoarte). Marinescu este, totodată, vicepreședinte al grupului PPE în Parlamentul European, în vreme ce Mureșan, purtător de cuvânt al PPE, este vicepreședinte al Comisiei pentru bugete și a fost negociator-șef al Parlamentului European pentru bugetul UE pe anul 2018. Pe poziția a treia se clasează Cristian Preda, membru al grupului PPE în PE, coordonator al grupului pentru politică externă și actualmente membru PLUS la nivel național, cu 12 rapoarte, urmat de eurodeputatul ECR Monica Macovei (8 rapoarte) și de europarlamentarul ALDE Norica Nicolai (7 rapoarte).

Eurodeputatul PSD cu cele mai multe rapoarte este Emilian Pavel, cu 6 rapoarte coordonate, la egalitate cu europarlamentarul Ramona Mănescu, membru al grupului PPE în Parlamentul European.

Informațiile analizate de Europuls au fost extrase din datele Parlamentului European.

În ce privește distribuția rapoartelor coordonate la nivel de partide sau grupuri politice, Emilian Pavel (foto) este urmat în top-ul eurodeputaților PSD de Maria Grapini (5 rapoarte) și de Ioan Mircea Pașcu (4 rapoarte).

©️ European Parliament

La nivelul PNL, Marian-Jean Marinescu (foto, 15) și Siegfried Mureșan (14) sunt urmați de Adina Vălean (5 rapoarte), președinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European.

© European Parliament

Cu privire la ALDE, Norica Nicolai (foto) este urmată de Renate Weber (2 rapoarte coordonate).

Iuliu Winkler (foto) și Csaba Sogor de la UDMR au coordonat, în legislatura 2014-2019, trei rapoarte, respectiv un raport.

La nivelul eurodeputaților care figurează ca independenți politic din punct de vedere național, Monica Macovei a coordonat 8 rapoarte, Ramona Mănescu 6, Mircea Diaconu 2, Sorin Moisă 2, Damian Drăghici 1.

În legislatura 2014-2019, România a fost reprezentată în Parlamentul European de 32 de eurodeputați, număr pe care țara noastră și-l va păstra și după alegerile europene din 23-26 mai în condițiile în care Marea Britanie va lua parte la acest scrutin.

Europuls – Centrul de Expertiză Europeană a publicat duminică, cu o săptămână înainte de alegerile pentru Parlamentul European, ”Ghidul alegătorilor români informați – 26 mai 2019”, un document lansat pentru ”nevoia de informare a cetățenilor români înaintea unor alegeri atât de importante pentru viitorul Uniunii Europene”

Ghidul este disponibil aici.

Președintele Klaus Iohannis a făcut un îndemn luni, pe Twitter, către cetățenii europeni să meargă la urne la scrutinul de la finalul acestei săptămâni și să voteze pentru viitorul Europei.

”În această săptămână, cetățenii europeni sunt așteptați să voteze la alegerile europene. Fiecare vot contează și încurajez pe toată lumea să se implice pentru viitorul Europei”, a scris șeful statului, într-un mesaj însoțit și de hashtag-urile #ThisTimeImVoting și #EUelections2019.

This week EU citizens are expected to cast their vote in the #EuropeanElections. Every vote matters and I encourage everyone to stand up for the #FutureofEurope. #ThisTimeImVoting #EUelections2019

— Klaus Iohannis (@KlausIohannis) May 20, 2019

Alegerile pentru Parlamentul European, ce se desfășoară în perioada 23-26 mai și care au o miză crucială, vor avea loc la două săptămâni distanță după ce liderii europeni s-au reunit, în premieră de Ziua Europei, la summitul de la Sibiu, unde și-au luat angajamentul să apere ”o singură Europă” și să fie împreună ”la bine și la rău”, reuniunea fiind găzduită de președintele Klaus Iohannis.

În România, alegerile europene se vor desfășura pe 26 mai, concomitent având loc și un referendum național pe tema justiției inițiat de Klaus Iohannis.

Europuls – Centrul de Expertiză Europeană a publicat duminică, cu o săptămână înainte de alegerile pentru Parlamentul European, ”Ghidul alegătorilor români informați – 26 mai 2019”, un document lansat pentru ”nevoia de informare a cetățenilor români înaintea unor alegeri atât de importante pentru viitorul Uniunii Europene”, transmite organizația într-un comunicat de presă.

”Prin aceste alegeri, cetățenii români sunt invitați să își exprime opinia asupra viitorului Uniunii Europene. (…) Fiecare cetățean este chemat să decidă, iar noi ne-am dorit să vă oferim un instrument de informare, pentru ca fiecare să ia decizia în cunoștință de cauză. Alegerile nu sunt un lucru ușor. (…) Sperăm ca toată această informație să vă fie utilă pentru alegerile pe care le aveți de făcut, nouă sigur ne-a fost de folos atunci când am redactat-o pentru voi!”, transmite Europuls.

Ghidul este disponibil aici.

Ghidul cuprinde informații despre Parlamentul European, despre atribuțiile și funcționarea acestei importante instituții europene, despre forțele politice din Parlamentul European și obiectivele lor, precum și despre activitatea delegației române din Parlamentul European în ultima legislatură. 

Ghidul prezintă și programele partidelor aflate în cursă pentru delegația română în Parlamentul European.

Potrivit Europuls, printre concluziile importante care pot fi extrase din analiza programelor electorale este numărul surprinzător de domenii de politică europeană unde partidele politice identifică aceleași probleme care trebuie rezolvate și propun chiar soluții similare. 

Printre teme se regăsesc cea a nevoii de atragere de fonduri europene pentru dezvoltare apare la toate partidele, cea a dublului standard în domeniul alimentar, altă temă pe care am regăsit-o la majoritatea partidelor, și unde soluțiile sunt relativ similare, aderarea la Spațiul Schengen sau la zona euro, integrarea Republicii Moldova în UE, nevoia de a apăra drepturile românilor plecați la muncă în statele membre UE, sprijinirea agricultorilor prin aducerea subvențiilor la un nivel similar celui primit de alți fermieri din UE sau nevoia de a aduce cât mai mult fonduri europene în domenii precum sănătatea, educația, cercetare sau domeniul antreprenoriatului.