Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Traian Băsescu denunță Pactul Ribbentrop-Molotov în plenul Parlamentului European: ”România trăiește încă după voința lui Hitler și Stalin”

Published

on

© European Parliament

Eurodeputatul Traian Băsescu, vicepreședinte al Comisiei pentru afaceri externe din Parlamentul European, a afirmat, miercuri, că Pactul Ribbentrop-Molotov este unul dintre cele mai ticăloase din ultimele secole și că România trăiește și în prezent după voința lui Adolf Hitler și Iosif Stalin.

„Pactul Ribbentrop-Molotov este unul dintre cele mai ticăloase pacte politice din ultimele secole, care au avut efecte pe teritoriul Europei. Foarte mulți spun că a trecut, că a fost acum 80 de ani. Vă pot spune că astăzi România trăiește încă după voința lui Hitler și Stalin. Poporul român a fost împărțit în două: o parte în România și o parte în Republica Moldova”, a declarat Traian Băsescu în plenul Parlamentului European, la dezbaterile asupra Rezoluției Parlamentului European privind 80 de ani de la începerea celui de-al Doilea Război Mondial și importanța amintirii europene pentru viitorul Europei, rezoluție care va fi votată joi, în plenul Parlamentului European.

Fostul președinte al României, actual europarlamentar PMP, a adăugat că instaurarea comunismului în Europa a fost influențată de semnarea pactului Ribbentrop-Molotov.

”Urmările pactului au fost sferele de influență, care pentru țările din estul Europei a însemnat instaurarea comunismului. Aceste lucruri trebuie să ni le amintim și să înțelegem că UE este răspunsul de astăzi care garantează democrație pentru toată Europa la ticăloșia pactului Ribbentrop-Molotov”, a conchis Băsescu.

Europarlamentarii vor vota, joi, o rezoluție prin care UE condamnă Pactul Ribbentrop-Molotov încheiat între Uniunea Sovietică și Germania nazistă, semnat la 23 august 1939.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Rareș Bogdan

Rareș Bogdan, liderul eurodeputaților români din PPE: Pentru PNL este o onoare să lupte alături de președintele Klaus Iohannis, singura garanție că România va intra în normalitate

Published

on

© PNL/Facebook

Eurodeputatul Rareș Bogdan, liderul delegației române din grupul PPE al Parlamentului European, a discutat cu membrii PNL Diaspora despre decizia lor de a părăsi România, dar și despre posibilitatea de a se reîntoarce în țară. Totodată, Rareș Bogdan le-a amintit acestora că PNL luptă pentru ,,a scoate țara la liman”, acest lucru fiind nu doar o datorie, ci și o onoare prin alăturarea la eforturile depuse de președintele Klaus Iohannis, se arată într-un mesaj pe Facebook.

Reuniunea de la Bruxelles a fost organizată împreună eurodeputații liberali români.

 

,,Alături de membri ai PNL Diaspora – români patrioți din Canada, Marea Britanie, Danemarca, Franța, Germania, Cipru, Luxemburg, Grecia, Irlanda, Italia, Moldova, Olanda, Austria, Spania și Turcia. Am organizat întâlnirea la Bruxelles împreună cu colegii europarlamentari PNL din Delegația României în Grupul PPE. Și am avut ce povesti!! Despre plecare și reîntoarcerea acasă, despre obligația de a guverna România în ciuda piedicilor, a glumițelor de clasa a II-a, a tentativelor de dinamitare a PNL”, scrie Rareș Bogdan.

Liderul delegației române din PPE a subliniat faptul că ,,trebuie să ne scoatem țara la liman”, pentru că nu este ,, doar o datorie, ci și o onoare de a lupta pentru ea alături de președintele Klaus Iohannis, singura garanție că România va intra în normalitate”.

Eurodeputatul român consideră că PNL le datorează ,,asta milioanelor de români care își iubesc vatra de la mii de kilometri și trăiesc așteptând Crăciunul și Paștele, poate, poate vor găsi resurse să-și amintească, aici, de copilărie, milioanelor de români care au avut un firicel de speranță și nu au plecat”.

,,Oameni buni, împreună putem orice!”, este mesajul transmis de Rareș Bogdan.

 

Continue Reading

Dan Motreanu

Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE), către reprezentanții PNL Diaspora: Fundamentul proiectului european constă tocmai în libertatea de mișcare și libertatea de a alege

Published

on

© Dan Motreanu/Facebook

Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE) a fost gazda, alături de colegii liberali din Parlamentul European, a reprezentanților PNL Diaspora, cu care a discutat despre fundamentele construcției europene și cele mai stringente teme de pe agenda UE, potrivit unei postări pe Facebook. 

,,La invitația mea și a colegilor mei liberali din Parlamentul European îi avem zilele acestea în vizită, la Bruxelles, pe reprezentanții PNL Diaspora. La întâlnirea de astăzi am discutat despre respectarea drepturilor cetățenilor români în UE, despre libera circulație și importanța ajungerii la un acord privind Brexit-ul, subliniind faptul că fundamentul proiectului european constă tocmai în libertatea de mișcare și libertatea de a alege”, scrie Dan Motreanu.

 

Eurodeputul informează că vineri va avea loc o întâlnire cu Secretarul General al PPE, Antonio Lopez Istruiz – White, dar și cu președintele României, Klaus Iohannis, prezent la Bruxelles pentru Summit-ul UE.

Dan Motreanu se află la primul mandat de deputat în Parlamentul European, unde activează ca membru plin în Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor și ca membru supleant în Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală și în Comisia pentru cultură și educație. De asemenea, eurodeputatul face parte și din trei delegații parlamentare: Delegația la Comisia parlamentară mixtă UE-Chile, Delegația la Adunarea Parlamentară Euro-Latinoamericană și Delegația pentru relațiile cu Japonia. Anterior mandatului de europarlamentar, Dan Motreanu a fost deputat între anii 2004-2016. Între anii 2006-2007 a fost ministru al Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, în perioada crucială care a precedat aderarea României la UE. În prezent, este vicepreședinte PNL pentru politici în Educație, Cercetare, Tineret, Sport, Cultură, Culte și Minorități.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu, mesaj către liderii europeni reuniți la Bruxelles: ”Dacă bugetul UE nu este adoptat cu celeritate, 100.000 de proiecte riscă să nu mai fie terminate pe fonduri europene”

Published

on

© Corina Crețu/Facebook

Eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D) și-a exprimat joi speranța că reuniunea Consiliului European de joi și de vine va face pași concreți înspre adoptarea Cadrului Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027.

Într-o postare pe Facebook, fostul comisar european pentru politică regională a amintit că apelul său inițial ”a fost ca adoptarea acestuia să se realizeze pe perioada Președinției României la Consiliul UE – ceea ce, așa cum știți, nu s-a întâmplat, în ciuda faptului că țara noastră nu ar fi avut decât de câștigat”.

”Concret, în proiectul de Buget înaintat de Comisia Europeană și asupra căruia am lucrat alături de colegii mei, România are prevăzută o alocare de 31 miliarde EUR pentru politica de coeziune, ceea ce înseamnă cu 8% mai mult faţă de perioada 2014 – 2020. De altfel, rezoluția pe care am adoptat-o chiar săptămâna trecută în Parlamentul European (pregătit să negocieze cu Consiliul de aproape un an) avertizează că, din cauza întârzierilor, există riscul ca planul de investiții UE pentru 2021-2027 să nu fie convenit la timp cu Consiliul”, a mai scris Crețu.

Eurodeputatul român, membru în Comisiile REGI și CONT din Parlamentul European, mai precizează că din studiile Comisiei Europene reiese că dacă bugetul UE nu este adoptat cu celeritate, din prima zi a anului 2021 aproximativ 100.000 de proiecte riscă să nu mai poată fi terminate pe fonduri europene, datorită întârzierilor.

”Sper să nu ajungem în această situație, care în fond ar afecta toate statele europene, și să vedem că în Consiliul de săptămâna aceasta se va avansa pe tema Bugetului”, a conchis Corina Crețu.

Potrivit propunerii de buget a Comisiei Europene, România ar urma să beneficieze de o alocare financiară multianuală de aproximativ 30-31 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă o creștere cu 8% a fondurilor și reprezintă echivalentul celui de-al patrulea cel mai mare buget pentru dezvoltare, după Polonia, Spania și Italia.

Comisia Europeană și Parlamentul European au solicitat, săptămâna trecută, țărilor UE să cadă de urgență la un acord asupra poziției de negociere pentru bugetul UE pe termen lung, în condițiile în care Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 trebuie să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

În propunerea sa de buget cifrat la peste 1.000 de miliarde de euro pentru șapte ani publicată în mai 2018, Comisia Europeană a luat în calcul o cotă de 1,11% din venitul național brut pentru fiecare stat membru. Parlamentul European a cerut o alocare 1,3%, un procent care pare nefezabil, în timp ce țările UE au venit la disputa tradițională între contributori și beneficiară.

Germania, sprijinită de Olanda și de Suedia, ar dori să limiteze viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 la 1% din Venitul Naţional Brut al UE, sub nivelul de 1,11% (circa 1.100 de miliarde de euro) propus de Comisia Europeană, în timp ce principalele state beneficiare ale bugetului UE, îndeosebi cele din Est, nu vor reducerea fondurilor destinate politicilor agricolă comună și de coeziune.

Negocierea bugetului UE este mereu o chestiune dificilă, ce provoacă disensiuni între statele contributoare nete şi beneficiare nete, însă situația este complicată și mai mult de procesul de retragere a Marii Britanii din UE, un stat contributor net la bugetul Uniunii. Mai mult, statele beneficiare nete se tem că noile priorităţi pentru viitorul cadru financiar multianual – precum migraţia, apărarea sau mediul -, ceea ce ar diminua alocările pentru politicile tradiţionale, respectiv politica de coeziune şi politica agricolă comună.

Un alt obstacol este propunerea Comisiei Europene de a condiţiona accesarea fondurilor europene de situaţia statului de drept, propunere dezaprobată de unele ţări est-europene. De pildă, Ungaria, stat împotriva căruia Parlamentul European a activat articolul 7 pentru riscul încălcării statului de drept, a avertizat că va vota împotriva bugetului UE dacă fondurile alocate vor fi supuse unui criteriu precum statul de drept.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending