Connect with us

Traian Băsescu

Eurodeputatul Traian Băsescu, despre situația din Republica Moldova: Maia Sandu trebuie să facă rapid o alianță cu Pavel Filip. Este nevoie de un guvern cu orice preț

Published

on

© Traian Băsescu/ Facebook

Fostul președinte al României, eurodeputatul Traian Băsescu, susține că deputații blocului ACUM ar trebui să formeze cât mai repede o nouă majoritate parlamentară în Republica Moldova împreună cu fracțiunea democraților, pentru a nu admite ascensiunea la guvernare și dominarea partidului pro-rus al socialiștilor. Mai mult, eurodeputatul român avertizează că este nevoie de ”un guvern cu orice preț”, întrucât există riscul unei noi blocări a asistenței tehnice din partea Uniunii Europene.

Într-un interviu pentru radio Europa Liberă, Traian Băsescu a spus că democrații rămân a fi un partid pro-european și că singura soluție pentru depășirea crizei politice este formarea unei noi majorități, ”de data aceasta pro-europeană în totalitate”, și instalarea unui guvern tehnocrat, care va fi salutat și de partenerii occidentali ai Republicii Moldova.

Traian Băsescu mai crede că alegerile parlamentare anticipate ar fi dezastruoase pentru țară – nu ar îmbunătăți scorul formațiunilor pro-europene și i-ar avantaja doar pe socialiștii pro-ruși.

”Maia Sandu poate câștiga, făcând rapid alianță cu Pavel Filip. Eu am prevenit politicienii din Republica Moldova, politicienii din alianța ACUM că, dacă nu vor face ei alianță cu Pavel Filip, o va face Dodon”, a mai declarat fostul președinte român Traian Băsescu în interviul pentru Europa Liberă.

”Eu știu PD-ul lui Filip. Filip nu est pro-rus orice i-ai face, nu este pro-moscovit. Eu cred că soluția corectă este ca dna Maia Sandu să înceapă imediat discuțiile cu Pavel Filip și să realizeze o majoritate de data asta pro-europeană în totalitate”, a mai spus Băsescu, potrivit sursei citate.

Guvernul Maia Sandu a picat, după cinci luni de la învestire, în urma moțiunii de cenzură depuse de partenerii de coaliție, socialiștii președintelui Igor Dodon. Moțiunea de cenzură depusă de PSRM a primit sprijinul deputaților din Partidul Democrat (PD), care a părăsit guvernarea în iunie, trecând cu 63 de voturi.

Avertismente au venit deopotrivă de la București și de la Bruxelles. Președintele Klaus Iohannis a precizat că sprijinul României pentru Republica Moldova ”va fi strict condiționat de continuarea reformelor esențiale pentru dezvoltarea democratică a Republicii Moldova și avansarea parcursului său european”. De asemenea, premierul Ludovic Orban a spus că România va continua ”orice program de susţinere a cetăţenilor din Republica Moldova”, însă a avertizat că disponibilitatea de cooperare va fi foarte mică dacă Bucureștiul nu va avea garanţia învestirii unui guvern pro-european.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Traian Băsescu

Eurodeputatul Traian Băsescu: Nu există obiectiv mai mare acum pentru România decât reunificarea cu Republica Moldova

Published

on

© Partidul Miscarea Populara/ Facebook

Fostul preşedinte și actualul eurodeputat Traian Băsescu a declarat vineri că nu există obiectiv mai mare acum pentru România decât reunificarea cu Republica Moldova, menţionând că astfel ţara noastră ar deveni o adevărată putere agricolă şi îi va creşte puterea de vot în UE.

“Foarte mulţi vorbesc degeaba despre Moldova pentru că nu înţeleg nimic şi lucrul acesta puteţi să-l vedeţi în abordarea politică din România. Lipsa de înţelegere a ce înseamnă România ciuntită este atât de mare, încât subiectul reunificării ţării este un subiect care mai mult plictiseşte dacă îl aducem în discuţie. (…) Dincolo de asta, avem un act politic extrem de important, rezoluţia Parlamentului European cu privire la Pactul Ribbentrop – Molotov şi pe care eu am considerat că trebuie tratată ca o continuare a declaraţiei Parlamentului României că este gata pentru unirea cu Republica Moldova. Unirea trebuie să rămână obiectivul nostru fundamental: reîntregirea ţării. Dacă privim la realităţile noi, după cel de-al Doilea Război Mondial trebuie să recunoaştem că singura ţară care nu a lichidat efectiv efectele Pactului Ribbentrop – Molotov suntem noi”, a afirmat Băsescu la Convenţia Românilor de Pretutindeni organizată la Palatul Parlamentului, citat de Agerpres.

El a explicat că “poporul român nu-şi va dobândi demnitatea până când nu va rezolva această nedreptate istorică”.

“Adică, atât timp cât stăm pasivi şi ne uităm că trăim după regula lui Stalin şi a lui Hitler, scuzaţi-mă, dar avem o problemă de conştiinţă, de responsabilitate naţională. Eu nu vreau să dau lecţii nimănui, dar românii trebuie să se trezească. Republica Moldova nu este o afacere, este o nevoie de restabilire a demnităţii unui popor. (…) Reunirea nu este posibilă să se întâmple atât timp cât nu există cifra magică a democraţiei: 50 la sută plus un dintre cetăţenii Republicii Moldova trebuie să voteze la un referendum sau în Parlament. Aşa cum s-a făcut România Mare, ea se poate reface prin vot şi democratic”, a mai spus europarlamentarul Băsescu.

Eurodeputatul PMP a apreciat că rezoluţia Parlamentului European invită România să-şi restabilească demnitatea.

Continue Reading

Traian Băsescu

Traian Băsescu critică raportul Parlamentului European privind apărarea europeană: Numai NATO poate garanta securitatea UE. România trebuie să rămână un partener loial al SUA și al Marii Britanii

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Eurodeputatul Traian Băsescu, fost președinte al României, a criticat în această săptămână, în plenul Parlamentului European, raportul anual cu privire la implementarea politicii de securitate şi apărare comună (PSAC) a Uniunii Europene, un raport pe care eurodeputații l-au adoptat miercuri cu 364 de vutori pentru, 266 împotrivă și 77 de abțineri. În același context, eurodeputații au votat și raportul anual cu privire la implementarea politicii externe și de securitate comună (PESC), document în cadrul căruia Băsescu a depus 72 de amendamente.

În opinia lui Băsescu, raportul privind PSAC ”nu are valențe practice fiind mai degrabă o viziune a autorului raportului, viziune care nu poate fi implementată spre a deveni o realitate a Uniunii Europene” și menționează că subiectul ”poate afecta interesele strategice ale României. Autorul raportului este eurodeputatul francez Arnau Danjean, din partea grupului PPE.

”Raportul Danjean este neimplementabil”, a spus Băsescu, într-o postare pe Facebook, oferind o expunere de motive și precizând că a susținut aceste puncte și la nivelul grupului PPE și în plenul Parlamentului European

”Apărarea este un domeniu specific și se află în centrul conceptului de suveranitate al statelor membre. În domeniul apărării, statele membre au un mandat național puternic și în același timp, nu au o înțelegere comună cu privire la apărarea europeană”, a explicat europarlamentarul PMP, exemplificând câteva diferențe strategice: ”nu există o percepție comună asupra amenințărilor; există o gamă largă de opinii cu privire la utilizarea forței militare; nu există o viziune comună asupra rolului/misiunilor armatei UE”.

Potrivit lui Traian Băsescu, raportul pentru PSAC introduce conceptul de ”autonomie strategică” a Uniunii Europene, fără a defini foarte clar conceptul.

”În același timp, în raport există foarte multe elemente care conduc la ideea unei armate europene. Fac precizarea că Tratatul de la Lisabona nu dă Uniunii Europene un mandat pentru a crea o armată europeană”, a mai spus eurodeputatul român, membru în Comisia pentru afaceri externe și în Subcomisia pentru securitate și apărare ale Parlamentului European.

Referitor la bugetele apărării, Băsescu a făcut o incursiune în situația bugetelor celor 22 state membre UE care sunt și membre NATO.

”În anul 2018, cele 22 de state membre UE și NATO au alocat împreună pentru apărare suma de 223,4 miliarde Euro reprezentând 1,4 % din PIB. Pentru a-și îndeplini obligațiile față de NATO cele 22 state ar fi trebuit să aloce pentru apărare 2% din PIB, ceea ce ar fi însemnat un plus de aproximativ 90 miliarde de euro anual. Acesta este un exemplu concludent în ceea ce privește disponibilitatea statelor membre de a contribui cu resurse financiare la crearea unei armate europeană. Este greu de crezut că, atâta timp cât statele nu contribuie cu 2 % la propriile bugete pentru apărare, vor contribui cu sumele enorme pe care le implică crearea unei noi armate”, a explicat fostul șef al statului.

În continuare, Băsescu s-a întrebat retoric ”cum ar face față armatele statelor UE unui conflict regional, plecând de la premisa autonomiei Strategice adică fără implicarea SUA?”, precizând că aceasta este teorie promovată de raportul Danjean.

”Pentru apărare, SUA alocă în anul 2020 suma de 700 miliarde USD. Singura structură militară care poate garanta securitatea Uniunii Europene este NATO. România trebuie să rămână un partener loial al SUA și al Regatului Unit, țări cu care s-au semnat parteneriate strategice cu accent principal pus pe securitate”, a conchis Traian Băsescu.

 

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Din plenul Parlamentului European, Traian Băsescu cere Comisiei Europene să refacă raportul MCV pentru România

Published

on

© European Parliament

Eurodeputatul Traian Băsescu (PMP, PPE), fost președinte al României, a solicitat luni, în plenul Parlamentului European, reevaluarea ultimului raport MCV pentru România, cerând Comisiei Europene ca acesta să fie ”refăcut prin experți independenți nesubordonați comisarului Timmermans”. În opinia lui Băsescu, raportul pentru anul trecut a fost redactat sub auspiciile atmosferei electorale, când Frans Timmermans era candidat la șefia Comisiei Europene.

”Mecanismul de cooperare și verificare a fost introdus pentru România în anul 2007. În fază inițială, a avut patru obiective. Ultimul raport, cel pentru anul trecut, are nu mai puțin de 18 recomandări, marcând un salt înapoi de vreo 13 ani. Este adevărat, raportul a fost redactat în perioada campaniei electorale, când prietenul meu Frans Timmermans și-a exercitat calitățile de critic pe justiția din România. Pentru a avea un raport corect, solicit Comisiei refacerea raportului pentru România prin experți independenți nesubordonați comisarului Timmermans”, a spus Băsescu, în plen.

Traian Băsescu afirma, încă de săptămâna trecută, într-un interviu acordat CaleaEuropeană.ro, că Guvernul României trebuie să ceară reevaluarea MCV, întrucât ”este nedrept tratamentul pe care îl avem în raport cu Bulgaria”.

Într-un mesaj pe Facebook, eurodeputatul PMP a explicat motivul pentru care a adoptat această poziție în plenul Parlamentului European.

”Sub cooperarea prin MCV România a realizat progrese importante în justiţie. Incontestabil România este un stat de drept chiar dacă mai are de lucru până la atingerea statului de stat de drept consolidat. În aceste condiţii sunt de părere că ultimul raport MCV prin care suntem “decuplaţi” de Bulgaria este inacceptabil. Din acest motiv am cerut Comisiei Europene o reevaluare a progreselor din justiţie”, a spus Traian Băsescu.

Comisia Europeană a publicat la 22 octombrie anul trecut, la Strasbourg, noul raport din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare privind România și Bulgaria, un document în care executivul european critică evoluțiile în domeniul judiciar și în privința luptei anticorupție în cazul României și salută progresele înregistrate de Bulgaria, creând premisele pentru ridicarea MCV în cazul țării vecine.

În privința României, Comisia Europeană arată, în raportul MCV, că ”evoluția situației în primele luni ale anului 2019 a constituit o sursă de preocupare majoră pentru Comisie”.

”Comisia regretă faptul că România nu a pus în aplicare recomandările suplimentare formulate în noiembrie 2018, care erau în deplină concordanță cu pozițiile exprimate de celelalte instituții în această privință (…) Comisia are convingerea că România ar putea insufla un nou elan procesului de îndeplinire a obiectivelor MCV și își afirmă disponibilitatea de a oferi sprijin autorităților române în acest scop. Comisia va continua să urmărească îndeaproape evoluția situației prin intermediul MCV”, a mai spus atunci executivul european.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending