Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Traian Băsescu invocă o ”dublă măsură” după respingerea Rovanei Plumb în Comisia JURI: ”România a trimis un candidat nepotrivit, dar candidați nepotriviți au trimis și alții”

Published

on

© Calea Europeană

Fostul președinte și actualul eurodeputat PMP și PPE, Traian Băsescu, a calificat luni drept ”o dublă măsură” decizia respingerii candidaturii Rovanei Plumb pentru funcția de comisar european de către Comisia pentru afaceri juridice din Parlamentul European, precizând însă că ”vina principală” nu aparține organismelor care au respins comisarul desemnat din partea României, ci a premierului Viorica Dăncilă.

Băsescu, care este și vicepreședinte al Comisiei pentru afaceri externe din Parlamentul European, a făcut aceste declarații în cadrul unei întâlniri cu un grup de vizitatori la Bruxelles.

”Avem evenimentele la zi, care fac vâlvă și în țară, cu respingerea Rovanei Plumb. Eu vreau să fiu foarte clar din acest punct de vedere. România a trimis un candidat nepotrivit, dar candidați nepotriviți au trimis și alții. Consider nepermis, în evaluarea candidaților, să se utilizeze dublă măsură. Candidatul belgian a venit cu dosarul penal după el, dar i s-a închis vineri. Candidata franceză a domnului Macron și a domnului Cioloș a fost anchetată de OLAF, găsită cu bani furați din indemnizație parlamentară. I-a dat înapoi, este în regulă. Și Rovana Plumb a restituit împrumutul. De ce la unul este în regulă, iar la altul nu? Doamne ferește să interpreteze cineva că susțin un candidat al PSD-ului. Dar aici discutăm puțin și de România, nu numai de PSD. Referințele internaționale nu sunt la Rovana Plumb, ci la România. Candidatul României a fost respins. Ceea ce nu este în regulă, atâta timp cât este tratat diferit față de candidați care aveau aceleași probleme. Vina principală nu a celor care au respins-o. Vina principală a premierului Dăncilă, care a trimis un om cu vulnerabilități să fie comisar european”, a detaliat Traian Băsescu.

Comisia pentru afaceri juridice din Parlamentul European a respins, din nou, printr-un vot cu aviz negativ candidatura Rovanei Plumb și a lui László Trócsányi pentru a deveni membri ai Comisiei Europene.

”Votul a avut loc, atât Plumb, cât și Trócsányi fiind respinși definitiv. Rovana Plumb a fost respinsă cu 13 voturi pentru și 7 împotrivă, iar László Trócsányi cu 12 voturi pentru și 9 împotrivă”, au declarat surse din Parlamentul European pentru CaleaEuropeană.ro.

În total, 10 din cei 26 de comisari europeni desemnați au fost verificați de Comisia pentru afaceri juridice din Parlamentul European în ce privește declarațiile lor de avere: Johannes Hahn (Austria), Didier Reynders (Belgia), Věra Jourová (Cehia), Sylvie Goulard (Franța), Virginijus Sinkevičius (Lituania), Janusz Wojciechowski (Polonia), Elisa Ferreira (Portugalia), Rovana Plumb (România,) Josep Borrell (Spania), Laszlo Trocsanyi (Ungaria).

Dintre ei, Sylvie Goulard a fost anchetată de justiția franceze și de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) privind un dosar referitor la angajări fictive în cadrul cabinetului său de eurodeputat. De asemenea, Didier Reynders a fost anchetat pentru corupție și spălare de bani, însă procurorii belgieni au renunțat la acuzații la finalul săptămânii trecute.

Votul de luni a apărut după ce Comisia pentru afaceri juridice din Parlamentul European a blocat joia trecută procedura candidaturii Rovanei Plumb și pe cea a lui László Trócsányi, ambii europarlamentari în funcție, oferind aviz negativ celor două candidaturi în contextul unor neclarități privind declarația financiară și de avere a fiecăruia dintre cei doi.

Rezultatul votului în cazul avizului negativ pentru Rovana Plumb a fost de 15 voturi pentru, 6 împotrivă și 2 abțineri.

În cazul Rovanei Plumb, Comisia JURI a mai decis pe 26 septembrie, cu 20 de voturi pentru și 3 abțineri, să trimită o scrisoare Comisiei Europene prin care a transmis îngrijorările cu privire la ”potențial sau existent conflict de interese” și a solicitat rezolvarea acestuiaPotrivit procedurii prevăzute la Anexa VII din Regulamentul de Procedură a Parlamentului European pentru numirea Comisiei Europene, avizul favorabil din partea Comisiei JURI reprezintă o pre-condiție pentru organizarea unei audieri în comisia de specialitate.

Pe de altă parte, în urma unui schimb de scrisori cu președintele Parlamentului European, Comisia JURI s-a reunit, luni, pentru a evalua din nou situația, procedura în cazul lui Plumb și Trócsányi fiind, până la momentul votului de luni, suspendată.

Anterior ședinței menționate, Rovana Plumb a transmis, tot luni, o scrisoare Comisiei pentru afaceri juridice din Parlamentul European, în care anunță rezolvarea potențialului conflict de interese – mai multe detalii aici -, însă explicațiile sale nu au fost suficiente.

Prin urmare, candidatura Rovanei Plumb la funcția de membru a Comisiei Europene a primit un nou aviz negativ.

În context, potrivit procedurii, președintele Comisiei pentru afaceri juridice trebuie să comunice aceste rezultate președintelui Parlamentului European, David Sassoli, care, la rândul său, va trebui să trimită o scrisoare președintelui ales al Comisiei Europene.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
1 Comment

1 Comment

  1. Abraham Magdalena

    October 1, 2019 at 1:32 pm

    Pentru unii mumă, pentru alții ciumă. Ipocrizie la nivel înalt. Păi dacă e, fără penali în funcții publice, atunci asa sa fie. Nu-mi place RP, dar TB, are dreptate. Dubla măsură.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Rareș Bogdan

Rareș Bogdan, liderul eurodeputaților români din PPE: Pentru PNL este o onoare să lupte alături de președintele Klaus Iohannis, singura garanție că România va intra în normalitate

Published

on

© PNL/Facebook

Eurodeputatul Rareș Bogdan, liderul delegației române din grupul PPE al Parlamentului European, a discutat cu membrii PNL Diaspora despre decizia lor de a părăsi România, dar și despre posibilitatea de a se reîntoarce în țară. Totodată, Rareș Bogdan le-a amintit acestora că PNL luptă pentru ,,a scoate țara la liman”, acest lucru fiind nu doar o datorie, ci și o onoare prin alăturarea la eforturile depuse de președintele Klaus Iohannis, se arată într-un mesaj pe Facebook.

Reuniunea de la Bruxelles a fost organizată împreună eurodeputații liberali români.

 

,,Alături de membri ai PNL Diaspora – români patrioți din Canada, Marea Britanie, Danemarca, Franța, Germania, Cipru, Luxemburg, Grecia, Irlanda, Italia, Moldova, Olanda, Austria, Spania și Turcia. Am organizat întâlnirea la Bruxelles împreună cu colegii europarlamentari PNL din Delegația României în Grupul PPE. Și am avut ce povesti!! Despre plecare și reîntoarcerea acasă, despre obligația de a guverna România în ciuda piedicilor, a glumițelor de clasa a II-a, a tentativelor de dinamitare a PNL”, scrie Rareș Bogdan.

Liderul delegației române din PPE a subliniat faptul că ,,trebuie să ne scoatem țara la liman”, pentru că nu este ,, doar o datorie, ci și o onoare de a lupta pentru ea alături de președintele Klaus Iohannis, singura garanție că România va intra în normalitate”.

Eurodeputatul român consideră că PNL le datorează ,,asta milioanelor de români care își iubesc vatra de la mii de kilometri și trăiesc așteptând Crăciunul și Paștele, poate, poate vor găsi resurse să-și amintească, aici, de copilărie, milioanelor de români care au avut un firicel de speranță și nu au plecat”.

,,Oameni buni, împreună putem orice!”, este mesajul transmis de Rareș Bogdan.

 

Continue Reading

Dan Motreanu

Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE), către reprezentanții PNL Diaspora: Fundamentul proiectului european constă tocmai în libertatea de mișcare și libertatea de a alege

Published

on

© Dan Motreanu/Facebook

Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE) a fost gazda, alături de colegii liberali din Parlamentul European, a reprezentanților PNL Diaspora, cu care a discutat despre fundamentele construcției europene și cele mai stringente teme de pe agenda UE, potrivit unei postări pe Facebook. 

,,La invitația mea și a colegilor mei liberali din Parlamentul European îi avem zilele acestea în vizită, la Bruxelles, pe reprezentanții PNL Diaspora. La întâlnirea de astăzi am discutat despre respectarea drepturilor cetățenilor români în UE, despre libera circulație și importanța ajungerii la un acord privind Brexit-ul, subliniind faptul că fundamentul proiectului european constă tocmai în libertatea de mișcare și libertatea de a alege”, scrie Dan Motreanu.

 

Eurodeputul informează că vineri va avea loc o întâlnire cu Secretarul General al PPE, Antonio Lopez Istruiz – White, dar și cu președintele României, Klaus Iohannis, prezent la Bruxelles pentru Summit-ul UE.

Dan Motreanu se află la primul mandat de deputat în Parlamentul European, unde activează ca membru plin în Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor și ca membru supleant în Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală și în Comisia pentru cultură și educație. De asemenea, eurodeputatul face parte și din trei delegații parlamentare: Delegația la Comisia parlamentară mixtă UE-Chile, Delegația la Adunarea Parlamentară Euro-Latinoamericană și Delegația pentru relațiile cu Japonia. Anterior mandatului de europarlamentar, Dan Motreanu a fost deputat între anii 2004-2016. Între anii 2006-2007 a fost ministru al Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, în perioada crucială care a precedat aderarea României la UE. În prezent, este vicepreședinte PNL pentru politici în Educație, Cercetare, Tineret, Sport, Cultură, Culte și Minorități.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu, mesaj către liderii europeni reuniți la Bruxelles: ”Dacă bugetul UE nu este adoptat cu celeritate, 100.000 de proiecte riscă să nu mai fie terminate pe fonduri europene”

Published

on

© Corina Crețu/Facebook

Eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D) și-a exprimat joi speranța că reuniunea Consiliului European de joi și de vine va face pași concreți înspre adoptarea Cadrului Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027.

Într-o postare pe Facebook, fostul comisar european pentru politică regională a amintit că apelul său inițial ”a fost ca adoptarea acestuia să se realizeze pe perioada Președinției României la Consiliul UE – ceea ce, așa cum știți, nu s-a întâmplat, în ciuda faptului că țara noastră nu ar fi avut decât de câștigat”.

”Concret, în proiectul de Buget înaintat de Comisia Europeană și asupra căruia am lucrat alături de colegii mei, România are prevăzută o alocare de 31 miliarde EUR pentru politica de coeziune, ceea ce înseamnă cu 8% mai mult faţă de perioada 2014 – 2020. De altfel, rezoluția pe care am adoptat-o chiar săptămâna trecută în Parlamentul European (pregătit să negocieze cu Consiliul de aproape un an) avertizează că, din cauza întârzierilor, există riscul ca planul de investiții UE pentru 2021-2027 să nu fie convenit la timp cu Consiliul”, a mai scris Crețu.

Eurodeputatul român, membru în Comisiile REGI și CONT din Parlamentul European, mai precizează că din studiile Comisiei Europene reiese că dacă bugetul UE nu este adoptat cu celeritate, din prima zi a anului 2021 aproximativ 100.000 de proiecte riscă să nu mai poată fi terminate pe fonduri europene, datorită întârzierilor.

”Sper să nu ajungem în această situație, care în fond ar afecta toate statele europene, și să vedem că în Consiliul de săptămâna aceasta se va avansa pe tema Bugetului”, a conchis Corina Crețu.

Potrivit propunerii de buget a Comisiei Europene, România ar urma să beneficieze de o alocare financiară multianuală de aproximativ 30-31 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă o creștere cu 8% a fondurilor și reprezintă echivalentul celui de-al patrulea cel mai mare buget pentru dezvoltare, după Polonia, Spania și Italia.

Comisia Europeană și Parlamentul European au solicitat, săptămâna trecută, țărilor UE să cadă de urgență la un acord asupra poziției de negociere pentru bugetul UE pe termen lung, în condițiile în care Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 trebuie să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

În propunerea sa de buget cifrat la peste 1.000 de miliarde de euro pentru șapte ani publicată în mai 2018, Comisia Europeană a luat în calcul o cotă de 1,11% din venitul național brut pentru fiecare stat membru. Parlamentul European a cerut o alocare 1,3%, un procent care pare nefezabil, în timp ce țările UE au venit la disputa tradițională între contributori și beneficiară.

Germania, sprijinită de Olanda și de Suedia, ar dori să limiteze viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 la 1% din Venitul Naţional Brut al UE, sub nivelul de 1,11% (circa 1.100 de miliarde de euro) propus de Comisia Europeană, în timp ce principalele state beneficiare ale bugetului UE, îndeosebi cele din Est, nu vor reducerea fondurilor destinate politicilor agricolă comună și de coeziune.

Negocierea bugetului UE este mereu o chestiune dificilă, ce provoacă disensiuni între statele contributoare nete şi beneficiare nete, însă situația este complicată și mai mult de procesul de retragere a Marii Britanii din UE, un stat contributor net la bugetul Uniunii. Mai mult, statele beneficiare nete se tem că noile priorităţi pentru viitorul cadru financiar multianual – precum migraţia, apărarea sau mediul -, ceea ce ar diminua alocările pentru politicile tradiţionale, respectiv politica de coeziune şi politica agricolă comună.

Un alt obstacol este propunerea Comisiei Europene de a condiţiona accesarea fondurilor europene de situaţia statului de drept, propunere dezaprobată de unele ţări est-europene. De pildă, Ungaria, stat împotriva căruia Parlamentul European a activat articolul 7 pentru riscul încălcării statului de drept, a avertizat că va vota împotriva bugetului UE dacă fondurile alocate vor fi supuse unui criteriu precum statul de drept.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending