Connect with us

Traian Băsescu

Eurodeputatul Traian Băsescu (PMP, PPE) propune un program de redresare a economiei românești, a cărei instabilitate macroeconomică s-ar accentua odată cu declanșarea anticipatelor

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Eurodeputatul Traian Băsescu (PMP, PPE) propune implementarea unui program de redresare a economiei românești, a cărei instabilitate macroeconomică s-ar accentua în contextul declanșării de alegeri anticipate, potrivit unei postări pe Facebook.

„Nu-ţi trebuie mult timp să constaţi că partidele parlamentare şi Guvernul României sunt decuplaţi total de la realităţile ţării. Priorităţile lor sunt legate de încercarea creării unei crize politice artificiale pentru a putea declanşa alegeri anticipate.
Cu inconştienţă şi lipsă de profesionalism, politicienii puterii vor patru luni de instabilitate politică în condiţiile în care toţi pilonii stabilităţii macroeconomice sunt frânţi deja”, constată fostul președinte al României.

Traian Băsescu pune la dispoziție în postarea sa și o serie de cifre care indică fragilitatea economiei românești în ultimele 11 luni:

1. Deficit comercial la 11 luni – 15,5 miliarde Euro, creştere cu 16 la sută faţă de 2018;
2. Deficit de cont curent la 11 luni – 10,0 miliarde Euro, creşte cu 21 la sută faţă de 2018;
3. Datoria externă a crescut, în primele 11 luni, cu 7,262 miliarde Euro;
4. Deficitul bugetului consolidat – 4 la sută, adică 8,8 miliarde Euro;
5. Dobânzi foarte mari la împrumuturi pe termen lung – 4,6 la sută. Comparaţia cu dobânzile aplicate ţărilor din regiune, după cum urmează: Bulgaria – 0,32 la sută/ Croaţia- 1,36 la sută/ Grecia-2,67 la sută/ Ungaria-2,74 la sută.
6.Creşterea economică în scădere accentuată, ajungând la 0,5 la sută în trimestrul 3 faţă de trimestrul 2;
7. Cheltuielile curente la 11 luni au crescut cu 13,2 la sută faţă de 2018;
8. Cheltuielile cu personalul bugetar la 11 luni au crescut cu 19,1 la sută faţă de 11 luni din 2018;
9. Cheltuielile cu asistenţa socială la 11 luni au majorat cu 11,5 la sută faţă în 11 luni din 2018 faţă de aceeaşi perioadă din 2018.

În aceste condiţii, atrage atenția eurodeputatul PMP, „ intrarea într-o criză severă este uşor de anticipat”. Astfel, fostul șef de stat propune implementarea unui program de redresare simplu, uşor de pus în practică şi uşor de controlat care ar putea avea următoarele elemente:

a. Stimularea exporturilor prin acordarea de facilităţi fiscale exportatorilor, inclusiv prin deprecierea monedei naţionale;
b. Stimularea, prin facilităţi fiscale şi ajutoare de stat, a investiţiilor româneşti şi străine directe, pentru reducerea deficitului de cont curent şi crearea de locuri de muncă;
c. Repornirea petrochimiei prin acordarea de ajutoare de stat (dacă este nevoie) şi asigurarea cantităţii de gaze naturale necesare (5 din 7 combinate petrochimice au aviz de mediu, dar sunt oprite);
d. Amânarea şi/sau reeşalonarea oricărei creşteri de cheltuieli bugetare până la restabilirea echilibrelor bugetului de stat;
e. Trecerea la împrumuturi de la populaţie pentru internalizarea împrumuturilor şi pentru reducerea datoriei externe;
f. Reducerea cheltuielilor prin reduceri consistente de personal bugetar în condiţiile în care riscul creşterii şomajului este mic din cauza crizei de forţă de muncă din sectoarele economice, reducerea cheltuielilor materiale ale instituţiilor bugetare şi reducerea cheltuielilor cu asistenţa socială care stimulează nemunca;
g. Program prioritar pentru informatizarea activităţii ANAF ca singură soluţie pentru încasarea integrală a TVA şi a altor taxe ale bugetului de stat;
h. Pregătirea caietelor de sarcini şi a proiectelor şi lansarea licitaţiilor publice pentru lucrări de investiţii finanţate cu bani europeni, astfel ca, în anul 2021, să fie absorbite pentru investiţii 4 – 6 miliarde Euro din fondurile europene.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Traian Băsescu cere Guvernului să garanteze credite pentru relansarea firmelor pentru a genera investiții de 30 miliarde de euro: Comisia Europeană aprobă ajutoarele de stat în 48 ore

Published

on

© European Parliament

Guvernul României ar trebui să garanteze firmelor credite care să le asigure şi lichidităţile pentru reluarea producţiei dar şi resursele necesare lansării unor programe majore de investiţii şi dezvoltare durabilă, este de părere eurodeputatul Traian Băsescu (PMP, PPE). Potrivit fostului președinte, garanțiile ar trebui să se ridice la 25-30 de miliarde de euro și să aibă o structură puternic orientată spre investiții.

Într-o amplă analiză publicată pe pagina sa de Facebook, Băsescu explică măsuri urgente de flexibilizare a cadrului fiscal european luate de Comisia Europeană. În bazat pe articolul 107 alineatul (3) litera (b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, la propunerea Comisiei Europene, prin aplicarea clauzei de salvgardare a fost suspendată aplicarea „Pactului de Stabilitate şi Creştere” fiind adoptat „Cadrul de Reglementare Temporar” ce va funcţiona până la data de 31.12.2020 şi care este destinat a asigura lichidităţi necesare relansării producţiei şi investiţiilor.

”Acțiunile rapide, masive și coordonate au fost şi sunt necesare atât în domeniul sănătăţii cât şi în economie. Începând de luni 23.03.2020, toate Statele Membre au primit permisiunea de a cheltui cât au nevoie şi cât doresc, REPET, cât au nevoie şi cât doresc peste limita de 3% a deficitului bugetar. Guvernele naționale vor trebui să salveze întreprinderile de la faliment, prin acordarea de sprijin financiar și subvenții”, explică europarlamentarul. 

”După expirarea termenului de valabilitate a Cadrului de Reglementare Temporar la 31.12.2020, Statele Membre care nu se mai încadrează în parametrii Pactului de Stabilitate şi Creştere şi în Criteriile de la Mastricht, vor negocia cu Comisia Europeană programe de restabilire a echilibrelor macroeconomice. Ar fi ideal ca Guvernul României să garanteze firmelor credite care să le asigure şi lichidităţile pentru reluarea producţiei dar şi resursele necesare lansării unor programe majore de investiţii şi dezvoltare durabilă. Zic eu 25 – 30 miliarde Euro cu o structură puternic orientată spre investiţii. Garanţiile guvernamentale care sunt limitate la 80 – 90 la sută din valoarea creditului angajat de companie, trebuie să fie astfel calibrate încât să fie viabile iar creditele rambursabile de către companie. Pentru aprobarea dosarelor de ajutor de stat Comisia Europeană a elaborat criterii foarte simple. Este esenţial ca la rându-i Guvernul României să elaboreze instrucţiuni similare pentru aprobarea dosarului, fără să complice procedurile inutil astfel ca România să poată beneficia de oportunitatea creată de Bruxelles. Comisia Europeană aprobă ajutoarele de stat solicitate de guverne în 48 ore. Oare putem şi noi avem proceduri simple, putem şi noi să aprobăm dosarele înainte de a le trimite la Bruxelles în 24 – 48 ore?” comentează Traian Băsescu.

În analiza sa, eurodeputatul român oferă exemplele Danemarcei, Italiei, Germaniei, Spaniei, Letoniei, Luxemburgului Portugaliei și Franței, care au obținut aprobarea Comisiei Europene pentru ajutoare de stat.

”Este esenţial ca România să reacţioneze rapid ştiind bine ce vrea. Lumea se mişcă Domnule Premier. Renunţaţi la “pas cu pas” la “gradual” şi la “progresiv” că-i prea încet pentru vremurile astea”, a conchis Traian Băsescu.

Pentru a sprijini relansarea economică prin Cadrul de Reglementare Temporar sunt reglementate 5 tipuri de ajutor de stat: – subvenții directe, avantaje fiscale selective și plăți în avans: statele membre vor putea să înființeze scheme de ajutor de până la 800.000 de euro unei companii pentru a răspunde nevoilor sale urgente de lichiditate (se aplică IMM-urilor); – Garanții de stat pentru împrumuturile companiilor de la bănci: statele membre vor putea să ofere garanții de stat pentru a se asigura că băncile acordă împrumuturi clienților care au nevoie de ele (se aplică în principal companiilor mari cu capital privat sau de stat şi nu este limitat ca valoare); – Împrumuturi publice subvenționate către companii: statele membre vor putea acorda împrumuturi cu dobânzi favorabile pentru companii. Aceste împrumuturi pot ajuta întreprinderile să acopere activitatea imediată nevoile de capital dar și pedntru investiții (se aplică şi IMM-urilor şi companiilor mari, indiferent de forma de proprietate); – Garanții pentru băncile care orientează ajutorul de stat către economia reală: Unele state membre planifică să se bazeze pe capacitățile de creditare existente ale băncilor și să le utilizeze ca sprijin pentru întreprinderi. Cadrul de Reglementare Temporar clarifică faptul că acest ajutor este considerat drept ajutor direct pentru clienții băncilor, nu pentru băncile în sine; – Asigurare de credit la export pe termen scurt: Cadrul de Reglementare Temporar introduce o flexibilitate suplimentară în ceea ce privește modalitatea de a demonstra că anumite țări nu au riscuri comerciale, permițând astfel credit de export pe termen scurt furnizat de către stat, acolo unde este nevoie (se aplică şi IMM-urilor şi marilor companii indiferent de forma de proprietate).

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Traian Băsescu: Măsurile excepționale luate de UE oferă tuturor firmelor românești șansa de relansare. Totul depinde de inteligența cu care va acționa Guvernul României

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Fostul președinte al României Traian Băsescu a comentat duminică într-o analiză publicată pe pagina sa de Facebook că setul de măsuri excepționate adoptate de instituțiile Uniunii Europene “garantează şanse aproape egale pentru toate statele”, iar în privința României ele oferă “cadrul de reglementare temporar” prin care firmele se pot relansa, cu condiția ca Guvernul să acționeze hotărât și inteligent.

Un Plan Marshall făcut de Europa, pentru Europa! Acţiunea coordonată a statelor UE. Comisia Europeană, Parlamentul European şi Consiliul au adoptat un set de măsuri excepţionale menit a stimula relansarea economică a Uniunii Europene după ce pandemia generată de coronavirus a oprit pur şi simplu economia Uniunii Europene”. a scris Băsescu, europarlamentar PMP și PPE.

El s-a referit astfel la planul de ajutor economic de 37 de miliarde de euro, la planul de 750 de miliarde de euro propus de Banca Centrală Europeană pentru datoriile publice, precum și la suspendarea temprară a Pactului de Stabilitate Și Creștere prin relaxarea regulilor bugetare, care în mod normal solicită ca ținta de deficit bugetar de 3% din PIB să nu fie depășită.

“La propunerea Comisiei Europene, prin Parlamentul European au fost modificate Regulamente (legi) ale Uniunii Europene, au fost aplicată clauza de salvgardare, au fost mobilizate cele două bănci ale Uniunii Europene, BCE şi BEI, au fost acordate derogări la utilizarea banilor europeni alocaţi statelor”, a mai arătat Băsescu, precizând că acesta este un cadru de reglementare temporar cu rolul de a răspunde coordonat la nivelul UE crizei economice majore generată de pandemia de coronavirus în Europa.

Potrivit lui Băsescu, toate aceste măsuri alcătuiesc un pachet de excepţii de la regulile care sunt impuse de tratatele Uniunii. 

“Practic se suspendă toate restricţiile care erau destinate a impune Statelor Membre o disciplină financiară şi fiscală care să genereze deficite bugetare mici, sub 3 la sută din PIB, grad de îndatorare sub 60 la sută din PIB, inflaţie mică, un deficit structural sub 1 la sută. Altfel spus, se suspendă până la 31.12.2020 „Pactul de Stabilitate şi Creştere” care prelua elemente din faimosul Tratat Fiscal (căruia îi mai spunem şi Ponta MTO) şi elemente din Criteriile de la Mastricht şi pachetul de 6 reglementări cunoscut sub numele de „six pac””, a adăugat actualul europarlamentar.

Fostul șef al statului precizează că toate aceste măsuri garantează şanse aproape egale pentru toate statele, indiferent că vorbim despre statele bogate sau statele sărace.

“Dacă ne referim la România, cadrul de reglementare temporar oferă tuturor societăţilor fie că sunt mici sau mari şansa de a se relansa. Totul depinde de hotărârea, abilitatea şi inteligenţa cu care va acţiona Guvernul României. Cheia relansării economice are un singur nume: lichidităţi pentru relansarea producţiei. Şi putem să-i mai dăm un nume: să existe comenzi (consum)”, a conchis Traian Băsescu.

Continue Reading

Traian Băsescu

Traian Băsescu: Europa are acum un adevărat Plan Marshall. România să folosească banii pentru IMM-uri și materiale sanitare, nu pentru șomaj tehnic

Published

on

© Traian Băsescu/ Facebook

Eurodeputatul Traian Băsescu (PMP, PPE) a declarat vineri că măsurile economice luate până acum de Guvern în contextul coronavirusului nu sunt suficiente și a precizat că măsura folosirii fondurilor europene pentru șomajul tehnic nu este una bună. Fostul președinte a spus că începând de joi Europa are un ”adevărat Plan Marshall”, cu ocazia aprobării de către Parlamentul European a pachetului de ajutor economic de 37 de miliarde de euro propus de Comisia Europeană.

”Cel mai tare mă deranjează utilizarea banilor europeni pentru șomaj tehnic. Spre exemplu, avem fondul de șomaj. De ce luăm bani europeni, care au un coeficient de antrenare foarte mare? România trebuie să restituie 450 de milioane de euro, sume neangajate, care au fost date ca avansuri și nu au fost cheltuite. Ei, Comisia Europeană a decis ca acești bani să rămână României. Acei bani au rostul și din acest motiv ni-i lasă UE să fie constituiți în componenta autohtonă, deci să nu mai punem alți bani, iar în baza lor să cerem creditele nerambursabile care i se cuvin României pentru anul 2020. Noi ce facem? În loc să utilizăm aceste 460 de milioane cu care putem antrena trei miliarde de euro de la UE, noi ne gândim să-i dăm pentru a acoperi cheltuielile de șomaj tehnic”, a spus Băsescu, la RFI România.

Europarlamentarul român a cerut ca acești bani să fie folosiți pentru relansarea întreprinderilor mici și mijlocii

”Îmi pare rău, acești bani trebuie utilizați pentru relansarea IMM-urilor și pentru achiziție de material sanitar, iar șomajul tehnic n-are decât să fie plătit din fondul de șomaj pe care îl avem și la care contribuim toți”, a explicat fostul șef al statului.

Băsescu consideră că măsurile economice luate până acum de Guvern în contextul coronavirusului nu sunt suficiente.

”Nu, nu, nu. Trebuie să recunoaștem toți, dacă privim cu atenție la cea a făcut ieri PE (…), a lansat un adevărat Marshall Plan. Numai că trebuie citit cu atenție, să înțelegem ce facilități extraordinare s-au creat. UE are pentru o perioadă limitată, din momentul votului de ieri și până la 31 decembrie, un Marshall Plan destinat economiei UE. Depinde de fiecare țară cum va utiliza această șansă temporară, conjuncturală, dar extraordinar de utilă și care deschide o paletă extraordinară de acțiuni ale guvernelor, pentru a-și relansa economia. M-aș bucura dacă România ar reuși să valorifice acest Marshall Plan lansat de Uniunea Europeană”, a spus europarlamentarul.

Membrii Parlamentului European au dat joi seară votul final privind aprobarea pachetului de ajutor economic de 37 de miliarde de euro propus de Comisia Europeană pentru sprijinirea statelor membre în contextul consecințelor economice provocate de pandemia cu noul coronavirus. 

În cadrul acestei noi inițiative, Comisia propune direcționarea sumei de 37 de miliarde de euro în cadrul Politicii de coeziune pentru a lupta împotriva crizei. În acest scop, Comisia propune să renunțe în acest an la obligația de a le solicita statelor membre rambursarea prefinanțărilor neutilizate din fondurile structurale. Această sumă se ridică la aproximativ 8 miliarde de euro de la bugetul UE, care va fi adăugată la cele 29 de miliarde de euro, fonduri structurale disponibile în întreaga UE. Acest lucru va crește în mod efectiv volumul de investiții din 2020 și va contribui la prioritizarea finanțării, prin folosirea celor 28 de miliarde de euro, fonduri aferente politicii de coeziune (din cadrul programelor disponibile în perioada 2014-2020).

În ce privește sumele de care ar putea beneficia România din cadrul acestor ample măsuri, România poate utiliza aproximativ 3,1 miliarde de euro pentru a lupta împotriva COVID-19, valoare ce nu include sumele eliberate de Banca European de Investiții sau contribuțiile statului român prin ajutoare de stat.

În paralel, mai multe țări ale Uniunii Europene, în frunte cu Spania și Portugalia, au solicitat lansarea unui plan de reconstrucție a economiei europene de tipul planului Marshall.

Cu toate acestea, în declarația adoptată de liderii europeni în video-summitul de joi este precizat că șefii de stat sau de guvern au căzut de acord pentru ”o strategie de ieșire” din criza COVID-19 cu ”investiții fără precedent”, însă planul de relansare economică mai are de așteptat. Astfel, liderii au decis să acorde două săptămâni miniştrilor de finanţe din zona euro pentru ca aceştia să prezinte un răspuns economic comun la criza provocată de pandemia COVID-19.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Advertisement
Advertisement

Trending