Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Vasile Blaga atrage atenția asupra tendinței de relativizare a războiului din Ucraina: Servește agresorului. Nu există nicio umbră de argument care să justifice ”glasul” bombelor lansate peste civili

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Relativizarea războiului din Ucraina servește agresorului, a evidențiat eurodeputatul Vasile Blaga (PNL, PPE) într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

”La un an de la declanșarea agresiunii Federației Ruse în Ucraina, se simte nevoia unor clarificări – ca răspuns la o multitudine de manipulări care nu fac altceva decât să relativizeze un subiect care nu este nici relativ, nici ambiguu. Pe scurt: un stat suveran este atacat fără nicio rațiune de către un alt stat (agresor) – cu costuri inimaginabile – umane și economice – care afectează întreaga lume. Nu există nicio umbră de argument care să justifice <<glasul>> bombelor lansate peste cartierele civile din orașele ucrainene sau crizele umanitare generate de război. Orice dispute legate de probleme de vecinătate între România și Ucraina au, evident, legitimitate, dar nu au nicio legătură cu războiul și consecințele acestuia”, a tranșat situația eurodeputatul.

Acesta a explicat că decizia UE, SUA și a aliaților de a se implica în acest război în favoarea Ucrainei ”are legătură exclusiv cu injustețea, cruzimea și lipsa de rațiune a unui act de agresiune care trimite la vremuri demult apuse”.

”Ce vrea agresorul? Simplu, să relativizeze subiectul pe modelul: <<nu există buni și răi>>, <<problema e mai complicată decât pare>>, <<și cel agresat are partea lui de vină>>, <<chiar dacă îi ajutăm, ei nu apreciază>>, <<sunt nuanțe care trebuie luate în seamă în decizia Federației Ruse de a ataca Ucraina>> etc. Am văzut multe astfel de exemple de discurs într-o anumită zonă politică de la noi”, a explicat Blaga.

Așadar, concluzia este simplă, consideră europarlamentarul: ”relativizarea și nuanțarea nu fac decât să servească agresorului. De aceea trebuie să separăm definitiv temele – războiul declanșat de Federația Rusă este subiectul principal și nu are nuanțe. Celelalte subiecte, desigur, trebuie discutate. Nu există nicio problemă în a aborda teme diverse legate de vecinătăți, este dreptul oricui, dar și al mass-media, de a dezbate astfel de subiecte. Însă cele două nu pot fi nicidecum legate sau interdependente”, a conchis Vasile Blaga.

Prezent la summitul de la Varșovia, desfășurat la 22 februarie, președintele Klaus Iohannis a atras atenția că cei care se bucură de nemulțumirile româno-ucrainene legate de canalul Bîstroe se află la Moscova și a dat asigurări că sprijinul țării noastre pentru Ucraina nu se va schimba.

Așa se face că la 24 februarie șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană, în frunte cu Klaus Iohannis, Emmanuel Macron și Olaf Scholz, au emis o declarație comună prin care condamnă agresiunea rusă și au transmis că ”nu vom avea liniște până în ziua în care pacea și integritatea teritorială a Ucrainei sunt restabilite”.

În egală măsură, Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluție prin care a solicitat Rusiei să pună capăt ostilităților și să-și retragă trupele din Ucraina.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu: PNRR este o șansă istorică pentru România. Toate proiectele trebuie implementate până în anul 2026

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

În cadrul Consiliului ECOFIN, miniștrii economiei și finanțelor din statele UE au ajuns la un acord cu privire la faptul că fondul de redresare post-pandemie, denumit și NextGenerationEU, nu va fi extins dincolo de anul 2026, a transmis eurodeputatul Corina Crețu.

„Acest lucru înseamnă că toate proiectele din PNRR trebuie implementate până în acel an, iar fondurile alocate să fie cheltuite. În ceea ce privește PNRR-ul României, a treia cerere de plată în valoarea de 2,7 miliarde de euro, a fost depusă în luna decembrie 2023, iar nici până la ora actuală nu a fost aprobată, deși termenul prevăzut în regulament pentru evaluare a expirat la 15 februarie”, a scris Corina Crețu pe Facebook.

Mai mult, eurodeputatul a amintit că România a  încasat din PNRR aproximativ 9,4 miliarde de euro, aflându-se într-un grad de 32% de încasare.

Aceasta a precizat că, în anul 2024, printre investițiile și reformele care ar trebui să aibă loc se numără: dotarea a 75.000 de săli de clasă cu mobilier, 1.200 de autobuze electrice pentru transportarea elevilor, 10.000 de laboratoare de știință, cel puțin 25 de spitale publice vor beneficia de echipamente și materiale care contribuie la reducerea riscului de infecții nosocomiale, investiții în 25 de unități de terapie intensivă, iar 50% din investițiile în infrastructură feroviară și rutieră trebuie finalizate.

„În anul 2020, când negociam în Parlamentului European Mecanismul de Redresare și Reziliență, am depus amendamente care să prelungească termenul de implementare a banilor din PNRR până în 2026, termenul inițial propus de Comisie fiind 2025”, a mai spus Corina Crețu.

Eurodeputatul a explicat că a făcut acest lucru, deoarece, încă din perioada când gestiona fondurile europene în calitate de Comisar, cunoștea lentoarea implementării proiectelor din anumite state membre, printre care și România.

Am mai spus-o și o repet, PNRR-ul este o șansă istorică pentru România și sper din tot sufletul să nu fim nevoiți în 2026 să trimitem înapoi la Comisie pentru neutilizarea la timp a fondurilor alocate”, a conchis Corina Crețu.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Marian-Jean Marinescu a organizat în Parlamentul European un eveniment dedicat rezultatelor proiectului PULSAR privind identificarea inițiativelor cruciale de cercetare în domeniul aviației după 2050

Published

on

© Marian-Jean Marinescu/ Facebook

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, raportor al Parlamentului European pentru Cerul Unic European, a organizat miercuri, în legislativul european, un eveniment în cadrul căruia au fost prezentate rezultatele proiectului PULSAR, în contextul importanței cercetării și inovării pentru decarbonizarea aviației și atingerea obiectivelor de mediu.

”Echipa proiectului și-a propus să dezvolte o foaie de parcurs europeană de cercetare și inovare în domeniul aviației, luând în considerare diverse aspecte de mediu, cum ar fi zgomotul și emisiile aviației, precum și impactul acestora asupra schimbărilor climatice și asupra calității aerului local”, a precizat Marinescu într-un mesaj publicat pe Facebook.

În descrierea proiectului se amintește că sectorul aviației se confruntă cu numeroase provocări, cum ar fi realizarea de progrese tehnologice, reducerea impactului său asupra mediului și creșterea competențelor forței de muncă din acest sector, respectând în același timp noile politici și priorități ale UE, cum ar fi Pactul verde european, noua politică industrială europeană, precum și strategia digitală europeană. Sectorul aviației europene are nevoie de un cadru de cercetare și inovare orientat spre politici pentru a facilita progresele tehnologice, pentru a minimiza amprenta sa asupra mediului și pentru a adera la noile politici și priorități ale UE.

Pentru a îndeplini aceste obiective, proiectul PULSAR, finanțat de UE, asistă factorii de decizie europeni în identificarea inițiativelor cruciale de cercetare în domeniul aviației după 2050. Aceste eforturi abordează obiectivele de mediu, reglementările asociate și așteptările cetățenilor europeni.

În plus, PULSAR urmărește să dezvolte o foaie de parcurs europeană de cercetare și inovare în domeniul aviației, luând în considerare diverse aspecte de mediu, cum ar fi zgomotul și emisiile de aviație, precum și impactul acestora asupra schimbărilor climatice și a calității aerului la nivel local.

Mai mult, proiectul de cercetare finanțat prin programul Horizon Europe stabilește o foaie de parcurs educațională care vizează să ghideze formarea viitorilor experți în domeniul aviației durabile, comunicând în același timp în mod eficient inițiativele de mediu ale industriei către cetățeni.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Victor Negrescu, negociatorul-șef al PE pentru bugetul UE 2025, a început negocierile cu reprezentanții Comisiei Europene și Consiliului UE: Trebuie să trecem de la programe pe hârtie la acțiune în teren

Published

on

© Victor Negrescu/ Facebook

Eurodeputatul Victor Negrescu, negociator-șef al Parlamentului European pentru bugetul UE pentru 2025, a început discuțiile cu reprezentanții Comisiei Europene și ai Consiliului Uniunii Europene privind acest dosar.

Acesta a dat asigurări că va susține cu tărie ”necesitatea unei bugetări axate pe nevoile cetățenilor în jurul a trei principii cheie”:

  • finanțarea programelor prin care creștem nivelul de trai al cetățenilor și dezvoltăm componenta socială prin care nu lăsăm pe nimeni în urmă;
  • asigurarea că banii europeni ajung acolo unde este nevoie de ei, printr-o mai bună implementare, flexibilizarea și simplificarea regulilor, combaterea corupției și prioritizarea finanțărilor şi către obiective noi de finanțare;
  • protejarea modului de viață european, prin creșterea investițiilor în zone de siguranță și de securitate, pornind de la apărarea comună a UE până la reziliența societății pe componente precum combaterea traficului de droguri sau investițiile în educație și sănătate

”Liderii europeni trebuie să înțeleagă că așteptările de la Uniunea Europeană sunt consistente și îndreptățite”, a semnalat Negrescu.

În consecință, el i-a explicat comisarului european pentru bugete că ”trebuie să trecem de la teorie la practică, de la programe pe hârtie la acțiune în teren pentru ca oamenii să simtă beneficiile apartenenței la UE”.

La mijlocul lunii martie, Parlamentul European a aprobat prioritățile bugetare pentru anul viitorul propuse și susținute de negociatorul-șef al acestei instituții pentru bugetul UE, eurodeputatul Victor Negrescu.

Citiți și: Victor Negrescu, negociator-șef al PE, prezintă prioritățile pentru bugetul UE 2025: Trebuie să alocăm resurse financiare pentru o Europă echitabilă care nu lasă pe nimeni în urmă

Parlamentul European a aprobat prioritățile bugetare pentru 2025 prezentate de Victor Negrescu, negociatorul-șef pentru bugetul UE

Prioritățile negociate de europarlamentarul social-democrat au fost adoptate cu 380 de voturi pentru din 582 de eurodeputați prezenți.

Comisia Europeană este așteptată acum să facă următorul pas, în contextul în care Consiliul Uniunii Europene și-a stabilit deja orientările pentru bugetul pentru 2025, considerând că acesta ar trebui să fie unul realist și să asigure o finanțare prudentă și să lase suficiente marje în cadrul plafoanelor cadrului financiar multianual (CFM) pentru a face față unor circumstanțe neprevăzute și pentru a aborda provocările Uniunii.

Cel mai probabil, executivul european va prezenta propunerea de buget pentru următorul an în vara lui 2024.

Bugetul pentru 2025 trebuie să fie convenit între Consiliu și Parlament până la sfârșitul acestui an.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
ROMÂNIA43 mins ago

Nicolae Ciucă: În aceste vremuri în care securitatea Europei este pusă la încercare, se cuvine să vorbim din nou și cu mai multă forță despre patriotism și iubirea de patrie

Corina Crețu2 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu: PNRR este o șansă istorică pentru România. Toate proiectele trebuie implementate până în anul 2026

ROMÂNIA3 hours ago

Gabriela Firea: 6 din 10 români sunt interesați de alegerile europarlamentare. Românii au înțeles care sunt beneficiile că suntem membrii cu drepturi egale în UE

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Cancelarul german Olaf Scholz consideră că războiul din Ucraina ar putea continua mai mulți ani

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Emmanuel Macron l-a asigurat pe premierul libanez că Franța va face „tot ce îi stă în putere” pentru a preveni creșterea violențelor între Liban și Israel

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg: Nimeni nu are de câștigat de pe urma unui alt război în Orientul Mijlociu. Facem apel la toate părțile să dea dovadă de reținere

PARLAMENTUL EUROPEAN8 hours ago

Parlamentul European se reunește într-o nouă sesiune plenară centrată pe combaterea violenței împotriva femeilor, revizuirea politicii agricole a UE și combaterea spălării banilor

NATO19 hours ago

Candidatura lui Iohannis la NATO, pe agenda convorbirii cu Erdogan. Liderul turc susține că următorul secretar general trebuie să consolideze unitatea și solidaritatea Alianței

NATO19 hours ago

Klaus Iohannis a discutat la telefon cu Recep Tayyip Erdogan despre rolul NATO în regiune și contribuția României și a Turciei la unitatea transatlantică

U.E.1 day ago

Viktor Orban: Nu vom interveni de nicio parte a războiului ruso-ucrainean

ROMÂNIA2 days ago

În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră

ROMÂNIA3 days ago

Directorul general ICI București, în cadrul Digital Innovation Summit: Lumea se schimbă şi va trebui să ne adaptăm. Foarte multe informații nu le mai putem opera decât dacă suntem digitalizați

ROMÂNIA3 days ago

Ne dorim să dezvoltăm Portul Constanța în perspectiva procesului de redresare și reconstrucție a Ucrainei, subliniază Marcel Ciolacu în Qatar: Avem nevoie de expertiza și experiența companiilor qatareze

ROMÂNIA3 days ago

Ministrul Adrian Câciu își dorește ca Europa anului 2030 să ”fie un furnizor mondial de tehnologie, un producător de semiconductori şi un producător de software”, fiind convins că România va fi cu totul alta

REPUBLICA MOLDOVA4 days ago

Gala AOR. Președintele Rețelei Orașelor și Municipiilor din R. Moldova din cadrul CALM: Ne dorim parteneriate în care Republica Moldova să se simtă parte a românității de facto și de jure

ROMÂNIA DIGITALĂ4 days ago

Digital Innovation Summit Bucharest explorează în perioada 16-18 aprilie punctul de intersecție dintre inovarea digitală, securitatea cibernetică și eforturile diplomatice într-o lume interconectată

ROMÂNIA DIGITALĂ4 days ago

Digital Innovation Summit/Nicolae Ciucă: Văd următorii 10 ani ca pe un deceniu al siguranței, în care investiția în inovație și tehnologie trebuie să fie parte a noului proiect de țară

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Marcel Ciolacu, întâlnire cu președintele Congresului Mondial al Ucrainenilor: Lucrăm împreună pentru a asigura drepturi egale pentru minoritățile naționale din România și Ucraina

NATO1 week ago

Klaus Iohannis explică de ce România nu a investit 2,5% din PIB pentru apărare în 2023: Inflația, lipsa lichidităților la momentul achiziției și a echipamentelor militare

PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago

Regele Philippe al Belgiei, în plenul PE: „Europa și întreaga lume au mare nevoie de speranță”

Trending