Eurodeputatul Vasile Blaga atrage atenția asupra tendinței de relativizare a războiului din Ucraina: Servește agresorului. Nu există nicio umbră de argument care să justifice ”glasul” bombelor lansate peste civili

Relativizarea războiului din Ucraina servește agresorului, a evidențiat eurodeputatul Vasile Blaga (PNL, PPE) într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

”La un an de la declanșarea agresiunii Federației Ruse în Ucraina, se simte nevoia unor clarificări – ca răspuns la o multitudine de manipulări care nu fac altceva decât să relativizeze un subiect care nu este nici relativ, nici ambiguu. Pe scurt: un stat suveran este atacat fără nicio rațiune de către un alt stat (agresor) – cu costuri inimaginabile – umane și economice – care afectează întreaga lume. Nu există nicio umbră de argument care să justifice <<glasul>> bombelor lansate peste cartierele civile din orașele ucrainene sau crizele umanitare generate de război. Orice dispute legate de probleme de vecinătate între România și Ucraina au, evident, legitimitate, dar nu au nicio legătură cu războiul și consecințele acestuia”, a tranșat situația eurodeputatul.

Acesta a explicat că decizia UE, SUA și a aliaților de a se implica în acest război în favoarea Ucrainei ”are legătură exclusiv cu injustețea, cruzimea și lipsa de rațiune a unui act de agresiune care trimite la vremuri demult apuse”.

”Ce vrea agresorul? Simplu, să relativizeze subiectul pe modelul: <<nu există buni și răi>>, <<problema e mai complicată decât pare>>, <<și cel agresat are partea lui de vină>>, <<chiar dacă îi ajutăm, ei nu apreciază>>, <<sunt nuanțe care trebuie luate în seamă în decizia Federației Ruse de a ataca Ucraina>> etc. Am văzut multe astfel de exemple de discurs într-o anumită zonă politică de la noi”, a explicat Blaga.

Așadar, concluzia este simplă, consideră europarlamentarul: ”relativizarea și nuanțarea nu fac decât să servească agresorului. De aceea trebuie să separăm definitiv temele – războiul declanșat de Federația Rusă este subiectul principal și nu are nuanțe. Celelalte subiecte, desigur, trebuie discutate. Nu există nicio problemă în a aborda teme diverse legate de vecinătăți, este dreptul oricui, dar și al mass-media, de a dezbate astfel de subiecte. Însă cele două nu pot fi nicidecum legate sau interdependente”, a conchis Vasile Blaga.

Prezent la summitul de la Varșovia, desfășurat la 22 februarie, președintele Klaus Iohannis a atras atenția că cei care se bucură de nemulțumirile româno-ucrainene legate de canalul Bîstroe se află la Moscova și a dat asigurări că sprijinul țării noastre pentru Ucraina nu se va schimba.

Așa se face că la 24 februarie șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană, în frunte cu Klaus Iohannis, Emmanuel Macron și Olaf Scholz, au emis o declarație comună prin care condamnă agresiunea rusă și au transmis că ”nu vom avea liniște până în ziua în care pacea și integritatea teritorială a Ucrainei sunt restabilite”.

În egală măsură, Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluție prin care a solicitat Rusiei să pună capăt ostilităților și să-și retragă trupele din Ucraina.