Coeziunea europeană în privința achiziționării centralizate a vaccinurilor anti-COVID-19 ne arată avantajul apartenenței României la Uniunea Europeană, a precizat eurodeputatul Vasile Blaga (PNL, PPE) într-o declarație pentru CaleaEuropeană.ro.
Acesta a evidențiat că apartenența la Uniunea Europeană ”ne ajută pe toți să ne revenim cât mai curând la o viață normală, prin vaccinare, dar și să depășim criza economică generată de pandemie”.
”Am criticat de multe ori micile derapaje din interiorul Uniunii Europene care, din când în când, au umbrit ideea de unitate și coeziune pe care Uniunea trebuie să le apere cu putere. Problema nerezolvată a includerii României și Bulgariei în spațiul Schengen este unul dintre punctele nevralgice care trebuie de urgență eliminate. Cu toate astea, nu pot să nu remarc faptul că în problema crizei generate de pandemia de COVID-19, Uniunea Europeană s-a calibrat perfect pe necesitățile fiecărui stat membru. Nu mă refer aici numai la planul de finanțare pentru următorii ani, ci mai ales la centralizarea achizițiilor de vaccin anti-COVID-19. Comisia Europeană a semnat un contract pentru achiziționarea a 300 de milioane de doze de vaccin Pfizer-BioNTech, iar săptămâna trecută, șefa Comisiei Europene a anunțat încheierea unui acord și cu compania Moderna pentru achiziționarea a încă 160 de milioane de doze. Este un semnal clar că Uniunea este determinată să gestioneze ferm ultima etapă a pandemiei de Covid 19, unitar și hotărât”, a explicat eurodeputatul Vasile Blaga.
Vaccinul anti-COVID-19 dezvoltat de societatea BioNTech-Pfizer a început să fie adus din Statele Unite în Europa, avioanele companiei aeriene United Airlines începând să opereze încă de vineri primele astfel de zboruri din istorie, cu destinația Bruxelles.
Dozele de vaccin au fost transportate în lăzi frigorifice şi sunt gata pentru a fi rapid distribuite în cazul în care sunt aprobate şi omologate.
Aceste zboruri reprezintă doar una dintre verigile lanţului global de aprovizionare pus la punct pentru a face faţă provocărilor logistice pe care le presupune distribuirea vaccinului anti-COVID-19.
Planul de distribuţie include stocarea dozelor de vaccin în depozitele frigorifice deja existente în centrele companiei Pfizer din Kalamazoo, Michigan şi Puurs, Belgia, precum şi dezvoltarea facilităţilor similare din Pleasant Prairie, Wisconsin, respectiv Karlsruhe, Germania.
Lanţul logistic presupune, de asemenea, zeci de zboruri cargo şi sute de transporturi rutiere în fiecare zi.
Pfizer plănuieşte să distribuie până la 1,3 miliarde de doze de vaccin anul viitor. Acestea vor necesita volume mari de gheaţă carbonică (dioxid carbon în formă solidă la -78 de grade celsius) şi lăzi izotermice. Lăzile au o capacitate de aproximativ 975 de flacoane de vaccin (4.875 doze).
Amintim că vaccinul împotriva COVID-19 produs de compania americană Pfizer în colaborare cu compania germană BioNTech relevă o eficacitate de 95%.
Zilele trecute, Ageția Europeană pentru Medicamente (EMA) s-a arătat foarte încrezătoare că va putea da o opinie științifică pozitivă asupra unor vaccinuri împotriva COVID-19 înante de Crăciun.
”Dacă totul merge bine, putem fi foarte încrezători că am putea avea o opinie pozitivă înainte de Crăciun”, a menționat directorul executiv al acestei instituții, Emer Cooke.
EMA, instituţia însărcinată cu autorizarea şi controlul medicamentelor în Uniunea Europeană, a demarat o procedură accelerată de autorizare, care permite examinarea datelor privind siguranţa şi eficacitatea vaccinurilor pe măsura sosirii acestora, chiar înainte ca producătorul să depună o cerere formală de autorizare.
Comisia Europeană, care negociază în numele celor 27 de state membre UE, a încheiat șase contracte pentru livrarea de vaccinuri împotriva coronavirusului, cel mai recent dintre acestea fiind stabilit cu compania farmaceutică Moderna, de unde Executivul european va achiziționa 160 de milioane de doze.
Acestuia i se adaugă contractele încheiate cu grupul suedezo-britanic AstraZeneca şi cel american Johnson&Johnson (până la 400 de milioane de doze fiecare), cu asocierea franco-britanică Sanofi-GSK (până la 300 de milioane de doze), cu cea americano-germană Pfizer-BioNTech (până la 300 de milioane de doze) şi cu laboratorul german CureVac (până la 405 milioane de doze).
Potrivit preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cantităţi semnificative din vaccinurile împotriva COVID-19 sunt aşteptate din luna aprilie 2021, ea estimând că, în cel mai fericit scenariu, companiile farmaceutice ar putea livra lunar Uniunii Europene până la 50 de milioane de doze, care vor fi repartizate proporţional în funcţie de populaţia fiecărei ţări membre.
România a plătit deja un avans de peste 12 milioane de euro pentru vaccinul împotriva COVID-19.
Potrivit declarațiilor președintelui Klaus Iohannis de la începutul acestei luni, România ar urma să primească peste 10 milioane de doze de vaccin în prima tranșă, iar primii care vor fi vaccinați vor fi cei care lucrează în domeniul sănătății și persoanele aflate în categoriile de risc, urmând ca întreaga populație să fie imunizată în primăvara anului viitor.