Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Vasile Blaga, interpelare către Comisia Europeană: ”Este legată aderarea României la spațiul Schengen de MCV sau nu?”. Ce răspuns a primit?

Published

on

Unul din principalele obiective ale noului guvern de la București este respectarea condiționalităților cuprinse în raportul MCV, a afirmat eurodeputatul Vasile Blaga (PNL, PPE), membru în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne a Parlamentului European, în cadrul unei ședințe a Comisiei LIBE în care au fost prezentate și dezbătute rapoartele MCV privind Bulgaria și România, date publicității de Comisia Europeană la 22 octombrie. Mai mult, Blaga a interpelat Comisia Europeană, solicitând o clarificare cu privire la legătura creată între aderarea celor două țări la spațiul Schengen și monitorizarea lor sub MCV.

”Mulțumim domnului director Sleath pentru raportul prezentat. Felicit Bulgaria pentru succesele obținute. În același timp, tonul raportului pentru România era previzibil pentru că de trei ani de zile românii sunt în stradă pentru apărarea statului de drept. De aceea, ori de câte ori statul de drept este încălcat, eu am fost de acord cu menținerea acestui mecanism, chiar dacă actualul raport conține multe inexactități”, a spus Vasile Blaga, în intervenția sa din Comisia LIBE.

Fost ministru de Interne care a contribuit la eliminarea condiționalităților din domeniul justiție și afaceri interne în contextul aderării României la Uniunea Europeană, Blaga a subliniat că la București există un nou guvern, ”iar unul din principalele obiective este tocmai acesta – respectarea condiționalităților cuprinse în raportul MCV pe de-o parte, și sigur și a obiectivelor prezentate de Comisia de la Veneția, pe de altă parte”.

Eurodeputatul liberal a reamintit, în context, că România și Bulgaria nu sunt complet integrate în Uniunea Europeană atâta timp cât nu sunt în Spațiul Schengen, criticând corelarea aderării la Spațiul Schengen a celor două țări de Mecanismul pentru Cooperare și Verificare.

”Am fost ministrul de interne care a îndeplinit încă din anul 2011 toate condițiile tehnice fiind dați pe numite zone, cum ar fi protecția frontierelor maritime, exemplu de țară de bune practici, în timp ce state membre au căzut. Ori, este legată aderarea României și a Bulgariei în spațiul Schengen de MCV sau nu? Pun această întrebare pentru că toți, pe de-o parte, spunem că nu, dar pe de altă parte vedem că da. De aceea aș vrea să știu care este poziția domnului director Sleath cu privire la această problemă”, a mai declarat Vasile Blaga. 

William Sleath, directorul general în cadrul Direcției Generale a Comisiei Europene pentru cetățeni, migrație și uniune a securității, a afirmat că nu este legătură între cele două chestiuni, aderarea la spațiul Schengen și monitorizarea în cadrul MCV.

După cum știți, Comisia Europeană a fost mereu consecventă în ceea ce privește faptul că nu este corect să se facă o legătură între Schengen și MCV pentru că fiecare are propria sa logică”, a spus Sleath, în reacția sa la întrebarea eurodeputatului Vasile Blaga.

Comisia Europeană a publicat la 22 octombrie, la Strasbourg, noul raport din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare privind România și Bulgaria, un document în care executivul european critică evoluțiile în domeniul judiciar și în privința luptei anticorupție în cazul României și salută progresele înregistrate de Bulgaria, creând premisele pentru ridicarea MCV în cazul țării vecine.

În privința României, Comisia Europeană arată, în raportul MCV, că ”evoluția situației în primele luni ale anului 2019 a constituit o sursă de preocupare majoră pentru Comisie”.

Pe de altă parte, și președintele Klaus Iohannis a criticat, miercuri, ”diferențierea crasă” facută de Comisia Europeană în rapoartele MCV privind Bulgaria și România.

Amintim faptul că atât Comisia Europeană, cât și Parlamentul European au evaluat că România și Bulgaria îndeplinesc criteriile de aderare la spațiul Schengen începând cu anul 2011, în vreme ce președintele Comisiei Europene din mandatul 2014-2019, Jean-Claude Juncker, a afirmat în multiple rânduri că își dorește ca Bulgaria și România să adere la spațiul Schengen și să scape de monitorizarea din cadrul MCV.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Dan Motreanu

Eurodeputatul Dan Motreanu: ”Premiul Charlemagne acordat Președintelui României este un prilej de bucurie pentru fiecare român”

Published

on

© Dan Motreanu- Facebook

Eurdeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE) salută distincția internațională pe care o va primi președintele Klaus Iohannis prin acordarea Premiului Charlemagne: ”Acest premiu acordat Președintelui României este un prilej de bucurie pentru fiecare român”.


”Prin tradiţie, ceremonia de decernare are loc în sala festivă a Primăriei oraşului Aachen în ziua în care se sărbătoreşte Înălţarea Domnului. Lui Klaus Iohannis îi va fi înmânat premiul anul viitor în data de 21 mai”, mai transmite acesta pe pagina de Facebook.

 

Preşedintele Klaus Iohannis va primi anul viitor premiul Carol cel Mare acordat de oraşul german Aachen pentru merite europene.

Anunţul a fost dat publicităţii de conducerea Societăţii de Decernare a Premiului Internaţional Carol cel Mare, informează Deutsche Welle.

Consiliul director al Societăţii de Decernare a Premiului Internaţional Carol cel Mare, format din 17 membri, a precizat că anul viitor va fi omagiat “un militant proeminent pentru valorile europene, pentru libertate şi democraţie, pentru drepturile minorităţilor şi diversitate culturală”. Cu mare angajament şi succes , Klaus Iohannis a condus România pe calea unei politici pro-europene şi de apărare a statului de drept – se mai arată în motivarea deciziei. În plus, consiliul director evidenţiază că preşedintele României întăreşte Uniunea Europeană, îşi asumă ţelurile ei şi stimulează cooperarea între ţările membre. Prestaţia sa reprezintă unul din cele mai mari progrese sub aspectul integării, din 1989 încoace – se mai menţionează în comunicat. Societatea din Aachen elogiază de asemenea meritele viitorului laureat în privinţa apărării statului de drept şi a independenţei justiţiei din România.

Premiul Carol cel Mare se decernează anual începând din anul 1950 unor personalităţi care s-au remarcat prin activitatea depusă în slujba ideii europene şi poartă numele împăratului medieval considerat părintele Europei unite. Cu acest premiu au fost onoraţi, de-a lungul timpului, între alţii: Papa Francisc, Winston Churchill, Helmut Kohl, Angela Merkel, François Mitterrand şi regina Beatrix a Olandei. Anul trecut prestigioasa distincţie a revenit preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron, iar în acest an secretarului general al ONU, António Guterres.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Siegfried Mureșan, despre Premiul Charlemagne pe care îl va primi președintele Klaus Iohannis: ”Este un semn foarte puternic pe care țările din Europa de Est îl au astăzi în UE”

Published

on

© Siegfried Mureșan/ Facebook

Eurodeputatul Siegfried Mureșan (PNL, PPE) salută distincția internațională pe care o va primi președintele Klaus Iohannis prin acordarea Premiului Charlemagne.

Premiul Charlemagne (Carol cel Mare) este ”cel mai vechi și cel mai prestigios premiu acordat pentru contribuția la unificarea europeană. Premiul se acordă începând cu anul 1950 în orașul german Aachen.”

Apărarea valorilor europene și a statului de drept au fost criteriile puternice care au contat în fața juriului.

”Foarte mult a contat în ochii juriului implicarea președintelui Iohannis pentru apărarea valorilor europene și a statului de drept”, mai transmite Siegfried Mureșan.

”Acordarea acestei distincții Președintelui României este un semn foarte puternic al unității Europei și al rolului central pe care țările din Europa de Est îl au astăzi în Uniunea Europeană”, subliniază acesta.

Preşedintele Klaus Iohannis va primi anul viitor premiul Carol cel Mare acordat de oraşul german Aachen pentru merite europene.

Anunţul a fost dat publicităţii de conducerea Societăţii de Decernare a Premiului Internaţional Carol cel Mare, informează Deutsche Welle.

Consiliul director al Societăţii de Decernare a Premiului Internaţional Carol cel Mare, format din 17 membri, a precizat că anul viitor va fi omagiat “un militant proeminent pentru valorile europene, pentru libertate şi democraţie, pentru drepturile minorităţilor şi diversitate culturală”. Cu mare angajament şi succes , Klaus Iohannis a condus România pe calea unei politici pro-europene şi de apărare a statului de drept – se mai arată în motivarea deciziei. În plus, consiliul director evidenţiază că preşedintele României întăreşte Uniunea Europeană, îşi asumă ţelurile ei şi stimulează cooperarea între ţările membre. Prestaţia sa reprezintă unul din cele mai mari progrese sub aspectul integării, din 1989 încoace – se mai menţionează în comunicat. Societatea din Aachen elogiază de asemenea meritele viitorului laureat în privinţa apărării statului de drept şi a independenţei justiţiei din România.

Premiul Carol cel Mare se decernează anual începând din anul 1950 unor personalităţi care s-au remarcat prin activitatea depusă în slujba ideii europene şi poartă numele împăratului medieval considerat părintele Europei unite. Cu acest premiu au fost onoraţi, de-a lungul timpului, între alţii: Papa Francisc, Winston Churchill, Helmut Kohl, Angela Merkel, François Mitterrand şi regina Beatrix a Olandei. Anul trecut prestigioasa distincţie a revenit preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron, iar în acest an secretarului general al ONU, António Guterres.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Europarlamentarul Traian Băsescu, despre Revoluţia din România în dezbaterea Parlamentului European: ”Va avea loc un eveniment unic” la Strasbourg

Published

on

© Traian Băsescu/ Facebook

Membrii Parlamentului European vor deschide lucrările ultimei sesiuni plenare de la Strasbourg din acest an, care se desfășoară în perioada 16-19 decembrie, cu o dezbatere menită să comemoreze cea de treizecea aniversare a Revoluției române din decembrie 1989.

Traian Băsescu, fostul președinte al României și actual europarlamentar (PMP, PPE), salută această inițiativă și subliniază un alt ”lucru bun”: ”Toţi cei 32 de parlamentari români, indiferent de aparteneţa politică, au putut să facă propuneri pe proiectul de text şi îl vor susţine în plen.”

”La fel de important este că liderii tuturor grupurilor parlamentare au fost de acord cu propunerea grupului PPE de a se introduce în dezbaterea Plenului Parlamentului Rezoluţia despre Revoluţia Română”, a mai menționat acesta pe pagina oficială de Facebook.

Dezbaterea va avea loc în deschiderea sesiunii plenare, începând cu ora locală 17:00 (18:00 ora României). Potrivit unui comunicat al Parlamentului European, Comisia Europeană va susține o declarație în plen, urmată de intervenții ale liderilor grupurilor politice și deputaților.

Citiți și: Gest simbolic pentru România: Ultima sesiune plenară a Parlamentului European din acest an va fi deschisă cu o dezbatere privind comemorarea a 30 de ani de la Revoluția Română

Dezbaterea va fi finalizată cu o rezoluție ce va fi supusă la vot joi, la ora locală 12:00 (13:00 ora României).

Revoluția Română din 1989 a constat într-o serie de proteste, lupte de stradă și demonstrații desfășurate în România, între 16 și 25 decembrie 1989, care au dus la căderea dictatorului Nicolae Ceaușescu și la sfârșitul regimului comunist din România. Demonstrațiile din ce în ce mai ample au culminat cu procesul și execuția soților Ceaușescu. Înainte de revoluția română, toate celelalte state est-europene trecuseră în mod pașnic la democrație. România a fost singura țară din blocul estic care a trecut printr-o revoluție violentă și în care conducătorii comuniști au fost executați.

Pe agenda ultimei sesiuni plenare a eurodeputaților din acest an se mai află o dezbatere privind concluziile Consiliului European de iarnă, alegerea Ombudsmanului European, precum și marcarea zece ani de reforme-cheie ale UE prin intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona.

În ce privește România, două alte teme de pe agendă vizează țara noastră. În urma eșuării unei nave ce transporta oi în largul coastelor României, deputații vor dezbate asupra modalităților de a proteja mai bine animalele transportate către țări din afara UE.

Continue Reading

Facebook

Europarlamentarul Clotilde Armand, Renew Europe, organizează Conferința „Europa de Vest vs. Europa de Est? Nu. O Europă mai convergentă” București, vineri, 13 decembrie a.c., începând cu orele 11:00, la hotel Hilton – Athénée Palace, Salon Le Diplomat

Advertisement
Advertisement

Trending