Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Vasile Blaga, interpelare către Comisia Europeană: ”Este legată aderarea României la spațiul Schengen de MCV sau nu?”. Ce răspuns a primit?

Published

on

Unul din principalele obiective ale noului guvern de la București este respectarea condiționalităților cuprinse în raportul MCV, a afirmat eurodeputatul Vasile Blaga (PNL, PPE), membru în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne a Parlamentului European, în cadrul unei ședințe a Comisiei LIBE în care au fost prezentate și dezbătute rapoartele MCV privind Bulgaria și România, date publicității de Comisia Europeană la 22 octombrie. Mai mult, Blaga a interpelat Comisia Europeană, solicitând o clarificare cu privire la legătura creată între aderarea celor două țări la spațiul Schengen și monitorizarea lor sub MCV.

”Mulțumim domnului director Sleath pentru raportul prezentat. Felicit Bulgaria pentru succesele obținute. În același timp, tonul raportului pentru România era previzibil pentru că de trei ani de zile românii sunt în stradă pentru apărarea statului de drept. De aceea, ori de câte ori statul de drept este încălcat, eu am fost de acord cu menținerea acestui mecanism, chiar dacă actualul raport conține multe inexactități”, a spus Vasile Blaga, în intervenția sa din Comisia LIBE.

Fost ministru de Interne care a contribuit la eliminarea condiționalităților din domeniul justiție și afaceri interne în contextul aderării României la Uniunea Europeană, Blaga a subliniat că la București există un nou guvern, ”iar unul din principalele obiective este tocmai acesta – respectarea condiționalităților cuprinse în raportul MCV pe de-o parte, și sigur și a obiectivelor prezentate de Comisia de la Veneția, pe de altă parte”.

Eurodeputatul liberal a reamintit, în context, că România și Bulgaria nu sunt complet integrate în Uniunea Europeană atâta timp cât nu sunt în Spațiul Schengen, criticând corelarea aderării la Spațiul Schengen a celor două țări de Mecanismul pentru Cooperare și Verificare.

”Am fost ministrul de interne care a îndeplinit încă din anul 2011 toate condițiile tehnice fiind dați pe numite zone, cum ar fi protecția frontierelor maritime, exemplu de țară de bune practici, în timp ce state membre au căzut. Ori, este legată aderarea României și a Bulgariei în spațiul Schengen de MCV sau nu? Pun această întrebare pentru că toți, pe de-o parte, spunem că nu, dar pe de altă parte vedem că da. De aceea aș vrea să știu care este poziția domnului director Sleath cu privire la această problemă”, a mai declarat Vasile Blaga. 

William Sleath, directorul general în cadrul Direcției Generale a Comisiei Europene pentru cetățeni, migrație și uniune a securității, a afirmat că nu este legătură între cele două chestiuni, aderarea la spațiul Schengen și monitorizarea în cadrul MCV.

După cum știți, Comisia Europeană a fost mereu consecventă în ceea ce privește faptul că nu este corect să se facă o legătură între Schengen și MCV pentru că fiecare are propria sa logică”, a spus Sleath, în reacția sa la întrebarea eurodeputatului Vasile Blaga.

Comisia Europeană a publicat la 22 octombrie, la Strasbourg, noul raport din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare privind România și Bulgaria, un document în care executivul european critică evoluțiile în domeniul judiciar și în privința luptei anticorupție în cazul României și salută progresele înregistrate de Bulgaria, creând premisele pentru ridicarea MCV în cazul țării vecine.

În privința României, Comisia Europeană arată, în raportul MCV, că ”evoluția situației în primele luni ale anului 2019 a constituit o sursă de preocupare majoră pentru Comisie”.

Pe de altă parte, și președintele Klaus Iohannis a criticat, miercuri, ”diferențierea crasă” facută de Comisia Europeană în rapoartele MCV privind Bulgaria și România.

Amintim faptul că atât Comisia Europeană, cât și Parlamentul European au evaluat că România și Bulgaria îndeplinesc criteriile de aderare la spațiul Schengen începând cu anul 2011, în vreme ce președintele Comisiei Europene din mandatul 2014-2019, Jean-Claude Juncker, a afirmat în multiple rânduri că își dorește ca Bulgaria și România să adere la spațiul Schengen și să scape de monitorizarea din cadrul MCV.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Eurodeputatul Vasile Blaga: Prin adoptarea Pachetului de Mobilitate se va practica ”protecționismul într-o piață declarată liberă”

Published

on

©Vasile Blaga/ Facebook

Europarlamentarul Vasile Blaga (PNL, PPE) subliniază că Parlamentul European a fost divizat între Est și Vest la votul pentru Pachetul de Mobilitate din cadrul sesiunii plenare din această săptămână și critică protecționismul într-o piață declrată ”liberă”.

“Estul a pierdut la vot chiar dacă, de această dată, s-au șters separațiile ideologice și a votat in corpore pentru apărarea drepturilor transportatorilor estici. Toate amendamentele depuse pentru a îndrepta unele prevederi discriminatorii pe care propunerea legislativă le conține au fost respinse. Orice persoană de bun simț înțelege că mii de camioane care circulă chiar și goale în mod obligatoriu o dată la opt săptămâni spre țara unde sunt înregistrate sunt o mare sursă de poluare, un adaos substanțial la trafic și o irosire aberantă de resurse. Unele prevederi par a fi cu dedicație pentru transportatorii din Est, care nu fac altceva decât să își desfășoare activitatea corect și onest pe o piață concurențială liberă. În esență, se practică protecționismul într-o piață declarată liberă”, a transmis deputatul european într-un comunicat de presă, remis Caleaeuropeana.ro.

Reamintim că Parlamentul European a aprobat miercuri, 9 iulie, toate cele trei acte legislative care vizează Pachetul Mobilitate, fără amendamente și în forma adoptată de miniștrii statelor membre ale UE, susținând astfel regulile revizuite pentru a îmbunătăți condițiile de muncă ale șoferilor și pentru a opri denaturarea concurenței în transportul rutier.

Europarlamentarul liberal speră ca analiza Executivului European să răstoarne întregul proces: ”Mai rămâne speranța ca executivul european să arate adevărul în analiza de impact pe care trebuie să o realizeze până la finalul anului, așa cum a anunțat imediat după votul din Parlament comisarul pentru transporturi, Adina Vălean. Mai sunt 18 luni până la intrarea în vigoare a noilor regulamente deci ar mai fi timp ca ea să fie blocată prin orice mijloace”, a mai adăugat Vasile Blaga.

De asemenea, Vasile Blaga a făcut referire la cele nouă state europene care iau în calcul atacarea la Curtea Europeană de Justiție a Pachetului Mobilitate: ”Sunt sigur că cele nouă state care deja au făcut nenumărate demersuri pentru respingerea Pachetului Mobilitate în forma sa actuală iau în calcul atacarea acestuia la Curtea Europeană de Justiție.”

Citiți și: MAE, după votul Parlamentului European privind Pachetul de Mobilitate: România își rezervă dreptul unor acțiuni la Curtea de Justiție a Uniunii Europene

Continue Reading

Dragoș Pîslaru

Dragoș Pîslaru, plan B împotriva Pachetului de Mobilitate care afectează România: Pregătirea acțiunii juridice de către Guvern la CJUE și atenuarea șocului asupra industriei de distribuție și logistică

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru (PLUS, Renew Europe) recomandă aplicarea planului B împotriva Pachetului de Mobilitate care afectează România, axat pe două linii de „acțiune decisivă”, precum pregătirea acțiunii juridice de către Guvern la Curtea de Justiție a UE și susținerea industriei de distribuție și logistică pentru a atenua șocul produs de noile reguli pentru transportatori, potrivit unui editorial în care tratează mai pe larg acest subiect.

Ieri am auzit-o în discursul de deschidere pe cancelara Germaniei, Angeka Merkel, că motto-ul Președinției Germaniei este <<Împreună pentru redresarea Europei>> (Gemeinsam. Europa wieder stark machen) și cât de importantă este unitatea statelor membre în jurul valorilor europene comune. Contrastul între acest discurs și ceea ce propune acest pachet este uriaș, în condițiile în care Pachetul de Mobilitate nu face altceva decât să adâncească și mai mult o falie deja existentă între est și vest, între nord și sud”, atrage atenția eurodeputatul Dragoș Pîslaru.

Potrivit Parlamentului European, regulile revizuite referitoare la detașarea șoferilor, perioadele conducere și de repaus și o mai bună aplicare a normelor de cabotaj (adică transportul temporar de bunuri de către transportatori nerezidenți într-un stat membru) au scopul de a pune capăt denaturării concurenței în domeniu și de a oferi condiții mai bune pentru odihna șoferilor.

Totuși, Dragoș Pîslaru evidențiază că Pachetul conține anumite prevederi care au următoarele efecte negative dezastruoase:

  • Impactul negativ asupra mediului, în forma sa actuală, pachetul va forța 570.000 de camioane să se întoarcă acasă și să irosească 188 de milioane de litri de combustibil anual, fiind complet împotriva principiilor formulate în Pactul Ecologic;
  • Impact social negativ: pachetul va conduce la concedieri și falimentul multor companii de transport dintr-un număr de state membre afectate printre care și România;
  • Obstacole în calea redresării economice: protecționismul și concurența distorsionată vor duce la creșterea costurilor de transport, distribuție și logistică, cu impact pe creșterea prețurilor și afectarea consumatorilor europeni, amplificând efectele negative ale crizei COVID și zădărnicind eforturile de relansare economică;
  • Încălcarea libertăților fundamentale: pachetul discriminează în mod disproporționat companiile și cetățenii aflate în periferia UE din cauza restricțiilor sale de cabotaj. 

În acest context, eurodeputatul Renew propune două linii de acțiune decisivă:

  1. Mobilizarea Guvernului României pentru a  pregăti acțiunea juridică la Curtea de Justiție a UE împotriva Pachetului de Mobilitate. Delegația USR PLUS a cerut deja acest lucru printr-o scrisoare deschisă în data de 16 iunie, adresată Guvernului României (scrisoarea aici: shorturl.at/kERTU). Până la această dată nu am primit răspuns, deși ne-am oferit sprijinul pentru fundamentare. Este critic ca acest demers să fie făcut în coaliție cu celelalte 8 state membre care s-au pronunțat împotriva Pachetului pentru a avea o mai mare greutate. 
  2. Susținerea industriei de distribuție și logistică, ca parte a Planului de relansare, pentru a putea face față șocului dublu cauzat de COVID și de Pachetul de mobilitate, dacă acesta va trece în forma actuală. În condițiile în care se discută de 14 ecosisteme industriale care să fie sprijinite la nivel european în cadrul Noii Politici Industriale a UE, iar industria de distribuție și logistică este unul dintre acestea, România va avea argumentele pentru a investi în acest sector și a compensa pe cât posibil efectele negative. Va fi nevoie de un parteneriat cu agenții economici din domeniu pentru a nu fi o inițiativă defensivă, ci orientată către viitor, cu obiectivul de creștere a competitivității, chiar și în noile condiții. Pe principiul „ce nu te doboară, te face mai puternic”. Ca raportor pe Facilitatea de Redresare și Reziliență, Dragoș Pâslaru își oferă sprijinul pentru a identifica resursele inclusiv la nivel european pentru a putea pune în practică acest lucru. 

Tot în context, menționăm că, după votul din plenul de la Bruxelles, Comisia Europeană a transmis că regretă că noile reguli pentru transportatori nu sunt în acord cu ambițiile Pactului Ecologic European privind atingerea neutralității climatice până în 2050. De asemenea, Comisia Europeană nu a inclus în propunerea sa privind Pachetul Mobilitate I, adoptată în 2017, măsura privind revenirea obligatorie a autovehiculului la bază, în statul membru de origine, la fiecare opt săptămâni, respectiv măsura privind operațiunile de transport combinat, a declarat comisarul european pentru transport, Adina Vălean. 

Ca urmare, Executivul European va face o analiză a impactului preconizat al acestor două aspecte asupra climei, mediului și funcționării pieței unice și, în funcție de rezultat, Comisia își va exercita dreptul de a prezenta o propunere legislativă specifică înainte de intrarea în vigoare a celor două dispoziții” care încalcă obiectivele Pactului Ecologic European.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu solicită autorităților române să atace Pachetul Mobilitate la Curtea de Justiție UE: Acceptarea situaţiei ar provoca o lovitură majoră pentru economia României

Published

on

© European Union 2018 - Source : EP

Pachetul de Mobilitate adoptat de către Parlamentul European reprezintă o mare nedreptate care se face ţărilor din Estul Europei, a afirmat, joi, eurodeputatul Corina Crețu (PRO România, S&D), într-o postare pe Facebook.

Așa cum am anunțat în repetate rânduri, am votat împotriva Pachetului de Mobilitate propus de Comisia Europeană“, a spus ea, reiterându-și argumentele împotriva măsurilor impuse prin reforma adoptată.

Potrivit acesteia, măsurile impuse prin Pachet vor afecta în mod cert activitatea transportatorilor români şi activitatea transportatorilor din alte cel puțin nouă state din Estul Europei. Totodată, Crețu susține că măsurile propuse de Comisia Europeană nu sunt oportune în contextul epidemiei de coronavirus.

“Există prevederi care chiar pot pune în pericol direct şoferii – prin obligaţia ca aceştia să se odihnească în afara cabinelor la o anumită perioadă de timp. Acestea, dar și alte măsuri pe care le impune Pachetul reprezintă prevederi care vor duce la pierderi importante pentru sectorul românesc de transport”, a completat ea.

Europarlamentarul român și-a arătat regretul cu privire la votul din Parlament și și-a manifestat speranța că autoritățile române vor ataca acest pachet a Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

“Proiectul Uniunii Europene nu este unul al competiției între state, ci din contră: este unul integrator, în care toate statele sunt egale. Prin urmare, adoptarea unei legislaţii care favorizează economiile unora dintre statele Uniunii Europene în raport cu altele contravine bunelor-intenții ale proiectului european, de integrare şi convergenţă. Sper ca autorităţile române să atace Directiva la Curtea Europeană de Justiţie şi să nu lase lucrurile să meargă mai departe în această formă. Acceptarea situaţiei ar provoca o lovitură majoră pentru economia României şi aşa puternic încercată de situaţia din prezent“, a conchis ea.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending