Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

România trebuie să fructifice fondurile europene alocare prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și prin Cadrul Financiar Multianual pentru componenta de digitalizare, care reprezintă soluția pentru eficientizarea statului, a transmis europarlamentarul Victor Negrescu (PSD, S&D), membru al Comisiei pentru bugete (BUDG) din Parlamentul European și al echipei care a negociat bugetul Uniunii Europene pentru anul 2022.

Într-un interviu pentru CaleaEuropeană.ro, acesta a subliniat că ”o digitalizarea eficientă ar însemna ca toate aspectele din viața noastră să fie mai ușoare și mai ușor de accesat.”

”Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul pe care, de multe ori, mulți români îl critică pe bună dreptate pentru că statul român este greoi în modul în care acționează și reacționează la diferite situații. O digitalizare eficientă ar însemna ca toate aspectele din viața noastră să fie mai ușoare și mai ușor de accesat. Am folosit cuvântul ușor pentru că este elementul central care, de multe ori, este ignorat atunci când vorbim de digitalizare la nivelul instituțiilor statului.  Asta înseamnă concret să plătești taxele liniștit din fața calculatorului, să poți interacționa cu orice instituție dând un mail sau folosind o aplicație dedicată, ca toate datele tale referitoare la formarea ta, veniturile tale să îți fie accesate printr-un simplu click, să ai un cont individual, să vezi ce se întâmplă cu copilul tău, să poți să îți accesezi datele bancare. Foarte multe date din viața noastră de zi cu zi în așa fel încât lucrurile să fie simple și predictibile”, a detaliat Victor Negrescu.

În viziunea sa, este nevoie de o abordare strategică pentru ca aceste lucruri să se întâmple, adică ”să folism tehnologie compatibilă atunci când facem investiții în materie.”

Victor Negrescu a punctat în acest context că România dispune de resursele financiare și că ”foarte multă lume vrea să ne ajute”, făcând referire la finanțările europene.

”Avem bani pentru asta. Avem minimum 20% din PNRR care merg către componenta digitală, avem fonduri dedicate digitalului privind toate aspectele sale în noul ciclu de finanțare european. Trebuie doar să gândim acest proces. Avem foarte mulți bani și anul viitor. Am negociat bugetul pe anul 2022. Am reușit o suplimentare a bugetului de aproape jumătate de miliard de euro pentru anul viitor și avem sume suplimentare pe zona aceasta de digital, de cercetare, de educație, de inovație și cred că trebuie să fructificăm în mod special anul viitor tot ceea ce înseamnă aceste oportunități europene. Este un an cheie și pentru banii europeni din ciclul financiar și pentru PNRR (trebuie să contractăm 70% din sume). 2022-2023 reprezintă perioada pentru a face acest lucru”, a făcut o scurtă trecere în revistă eurodeputatul.

Într-un mesaj către autoritățile de la București, Negrescu și-a exprimat speranța că va fi înțeleasă ” nevoia aceasta de unitate și să ne concentrăm pe a da României o șansă mai mare în a fructifica oportunitățile oferite de Europa.”

”Dincolo de ceea ce ne separă, această nevoie de a aduce resurse financiare în țară și de a dezvolta România este lucrul care ne poate uni”, a conchis europarlamentarul.

Potrivit Indicelui economiei și societății digitale, care urmărește progresele înregistrate în statele membre ale UE în ceea ce privește competitivitatea digitală în domenii precum capitalul uman, conectivitatea în bandă largă, integrarea tehnologiilor digitale de către întreprinderi și serviciile publice digitale, România se află pe ultimul loc din cele 27 de state membre.

Citiți și:
Indicele economiei și societății digitale (DESI) pentru 2021: România, pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește performanțele în domeniul digital

Țara noastră poate recupera decalajele privind digitalizarea cu ajutorul celor banilor din PNRR destinați acestui domeniu, dar și prin intermediul fondurilor europene cuprinde în bugetul multianual.

Miniștrii economiei și finanțelor din statele membre ale Uniunii Europene au aprobat, la 28 octombrie, Planul Național de Redresare și Reziliență al României, prin care țara noastră va putea accesa 29,2 miliarde de euro, după ce, anterior, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dat undă verde, la București, acestui document prin intermediul căruia România va putea să-și redreseze economia și să-și construiască reziliența în urma pandemiei, printr-o tranziție verde și digitală

Citiți și:
PNRR-ul României este oficial aprobat: Consiliul UE a adoptat planul de 29,2 miliarde de euro. Bucureștiul va putea accesa o prefinanțare de 3,6 miliarde de euro

România a transmis Planul Național de Redresare și Reziliență la 31 mai și l-a publicat la 2 iunieȚara noastră dispune de o alocare de 29,2 miliarde de euro, 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, acestea din urmă fiind contractate la o dobândă foarte avantajoasă, de 0,085%.

Dincolo de PNRR, țările membre, adică și România, dispun de sprijin din partea Uniunii Europene în procesul de digitalizare prin programul Europa Digitală.

Bruxelles-ul urmărește să promoveze prin acest instrument implementarea pe scară largă a tehnologiilor de ultimă generație, cum ar fi inteligența artificială și cele mai recente instrumente de securitate cibernetică, pentru a accelera transformarea digitală a societăților și economiilor europene.

Programul se va derula pe durata cadrului financiar multianual (CFM) pentru perioada 2021-2027, având un buget total substanțial de 7,5 miliarde de euro.

Programul de lucru principal pentru programul ”Europa digitală” va include investiții, în special în următoarele domenii:

  • implementarea unor spații comune de date (de exemplu, spații de date pentru sectoarele producției, mobilității și finanțelor) care vor facilita schimbul transfrontalier de date pentru întreprinderi, inclusiv pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) și întreprinderile nou-înființate, și pentru sectorul public, precum și implementarea unei infrastructuri și a unor servicii agregate de tip cloud-to-edge, care vor constitui coloana vertebrală a soluțiilor digitale ce vor garanta securitatea fluxurilor de date;
  • construirea de instalații de testare și experimentare pentru soluții bazate pe IA, cu scopul de a stimula utilizarea IA de încredere (inclusiv de către IMM-uri și întreprinderi nou-înființate) pentru a răspunde principalelor provocări societale, inclusiv provocărilor pe care le reprezintă schimbările climatice și asistența medicală durabilă (de exemplu, implementarea unor infrastructuri de testare a IA pentru sănătate, precum și pentru orașele și comunitățile inteligente);
  • implementarea unei infrastructuri de comunicații cuantice securizate pentru UE (EuroQCI), care va asigura o reziliență ridicată la atacurile cibernetice;
  • înființarea și organizarea de studii de master în domeniul principalelor tehnologii digitale avansate pentru a stimula competențele digitale în Europa, inclusiv acțiuni cum ar fi organizarea de cursuri intensive în domeniul digital pentru IMM-uri, astfel cum s-a anunțat în Agenda pentru competente și în Strategia pentru IMM-uri, prezentate în 2020;
  • înființarea, operarea, asigurarea întreținerii și dezvoltării continue de servicii digitale care să sprijine interoperabilitatea transfrontalieră a soluțiilor utilizate de administrațiile publice (de exemplu, identitatea digitală europeană).

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Mircea Hava: Mediul rural din România are nevoie de investiții solide, nu anemice, de viziune, nu de praf în ochii oamenilor

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Mediul rural din România are nevoie de investiții solide, nu anemice, de rezultate nu de catastrofe, a atras atenția eurodeputatul Mircea Hava (PNL, PPE).

Acesta a susținut în cadrul Parlamentului European, care s-a reunit în această săptămână în sesiune plenară, alocări bugetare ample pentru planurile strategice naționale, reforme și strategii care au menirea să susțină un sectorul agricol.

”Mediul rural din România, în marea lui parte, e mai apropiat de Evul Mediu decât de anul de grație 2021. Ne-o arată sutele de mii de toalete din fundul curții, școlile-n paragină, apa trasă-n găleata fântânii, drumurile înfundate de noroi sau dispensarele care mai există doar în filmele cu Mircea Diaconu. Și multe altele… Așadar, românii care trăiesc la țară au toate motivele să fie supărați, fiindcă de minciuni și promisiuni le e plin podul. Oamenii nu mai au nevoie de povești, atâta vreme cât <<veșnicia născută la sat>> e înecată în lipsuri greu de îndurat”, a tras un semnal de alarmă europarlamentarul într-un mesaj publicat pe Facebook.

Acesta a criticat faptul că sumele e care ar urma să le cheltuiască ”primăriile comunelor și satelor din România pentru chestiuni ce țin de reducerea diferențelor dintre orașe și sate în privința calității vieții și infrastructurii” sunt unele ”derizorii”.

”Cifrele, care nu mint niciodată, ne arată că bugetul de dezvoltare rurală, pentru perioada 2023-2027, e de 5,65 de miliarde de euro, din care 4,83 de miliarde vin din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR). Bani negociați, după opinia mea nu foarte bine, de către statul român. De reținut e că din toată această sumă, doar 500 de milioane de euro reprezintă investiții în infrastructura comunală și sătească și doar 700 de milioane merg către proiecte finanțate prin Grupurile de Acțiune Locală”, a detaliat eurodeputatul.

Fost primar al orașului Alba Iulia timp de 25 de ani, Hava a semnalat că ”în anii următori, nu doar că vom rămâne cu certitudinea că țara noastră nu va fi niciodată profund urbanizată dar și că, pentru o perioadă de 5-6 ani, chiar și cu bani din PNRR sau de la CNI, o primărie de la sat nu va putea depăși un prag de investiții, în infrastructură, de 1,5 milioane de euro.”

”România are 2861 de comune iar dacă împărțim, <<frățește>>, banii pentru infrastructură, fiecare primărie se va alege cu, țineți-vă bine, 175. 000 de euro. O sumă cu care, ca edil, în afară de a o număra, poți face…mai nimic! Legat de alocările de pe cele 8 POR-uri, nici acestea nu sunt generoase cu zonele urbane funcționale. Acolo unde, prin parteneriate între administrațiile publice locale din orașe și comune sau prin Asociații de Dezvoltare Intercomunitare se pot realiza proiecte de utilitate atât pentru cetățenii de la sat, cât și cei de la oraș. Nu vreau să trec cu vederea nici Programul <<Anghel Saligny>>, cu alocări de numai 4 milioane de lei/UAT: nu e rău că se fac lucruri, dar e rău că venim numai cu picături într-un ocean. E clar că, în ansamblu, România dovedește că printr-un program național, la care contribuie financiar fiecare român, se depășesc alocări financiare europene pentru infrastructura la sat. Dar sunt aproape sigur că ar trebui să existe și o a doua versiune care să suplimenteze acești bani”, a arătat europarlamentarul.

”Până acum, s-au tot auzit semnale de alarmă. De data asta trebuie bătut gongul. Pentru că mediul rural din România are nevoie de investiții solide, nu anemice, de rezultate, nu de catastrofe. De viziune, nu de praf în ochii oamenilor”, a conchis acesta.

Continue Reading

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE: Salut lansarea de către ARPIM a Pactului pentru Inovație în Sănătate

Published

on

Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) a lansat astăzi documentul de colaborare cu factorii de decizie, obiectivul său fiind elaborarea unui Pact pentru inovație pentru următorii doi ani în România, pact care să fie asumat de toate partidele politice parlamentare.

Europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru Industrie din Parlamentul European a salutat inițiativa ARPIM de a lansa o colaborare cu decidenții politici pentru a remedia marile probleme din sistem referitoare la accesul pacienților la medicamentele esențiale și inovatoare. 

„Un dialog permanent și o colaborare onestă și transparentă cu industria, la pachet cu susținerea și finanțarea corectă a inovării și cercetării pot fi cheia către accesul rapid al pacienților la cele mai noi terapii. Am încredere că vom găsi înțelepciunea pentru un parteneriat corect între decidenții politici și industrie și salut lansarea de către ARPIM a Pactului pentru Inovație în Sănătate, la care am avut plăcerea să particip astăzi”, a transmis deputatul european

Urmăriți LIVE evenimentul PACT for Health:

ARPIM subliniază că sistemul de sănătate din România se confruntă în prezent cu provocări fără precedent generate de pandemie, dar și de îmbătrânirea populației și de creșterea poverii bolilor cronice. Sănătatea ar trebui să fie o prioritate pentru noul Guvern, care va trebui să își asume rapid măsuri ce pot îmbunătăți sistemul de sănătate pentru pacienți.

Documentul de colaborare propus de ARPIM este alcătuit pe baza a 4 axe majore:


ARPIM 25 de ani

Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM)- organizație care susține obiectivele comune ale celor mai importante 27 de companii farmaceutice internaționale producătoare de medicamente originale, prezente în România – împlinește anul acesta 25 de ani. În tot acest timp, principalul obiectiv al Asociației a fost creșterea accesului pacienților români la medicamente, îmbunătățirea calității vieții pacienților și implicit creșterea speranței de viață a românilor, prin colaborarea și parteneriatul cu toți actorii implicați în domeniu.

Membrii ARPIM investesc permanent în cercetare și dezvoltare, cu scopul de a pune la dispozitia medicilor și pacienților medicamente originale și inovatoare, care salvează anual mii de vieți.
Pe plan umanitar, ARPIM a contribuit prin donații în bani și medicamente făcute de membrii săi, în multe din momentele critice prin care a trecut România de-a lungul acestor ani, precum au fost inundațiile din 2005, tragedia de la Colectiv și mai recent pandemia de COVID-19 (unde 7,4 milioane euro au fost donați pentru lupta împotriva COVID, dintre care 700.000 RON pentru un centru de triaj pentru copiii cu boli oncologice și boli rare instalat într-un ansamblu containerizat la Spitalul Fundeni).

De asemenea, ARPIM a susținut permanent programe de educare medicală, a investit în cercetare și dezvoltare și a contribuit la economia țării cu sute de milioane de euro. Numai în ultimii 10 ani, industria farmaceutică a contribuit cu peste 17,5 miliarde de lei la economia României prin fondurile colectate din taxa clawback, iar în această privință, ponderea contribuției companiilor membre ARPIM a fost covârșitoare.

Un dialog permanent și o colaborare onestă și transparentă cu industria, la pachet cu susținerea și finanțarea corectă a inovării și cercetării pot fi cheia către accesul rapid al pacienților la cele mai noi terapii. Am încredere că vom găsi înțelepciunea pentru un parteneriat corect între decidenții politici și industrie și salut lansarea de către ARPIM a Pactului pentru Inovație în Sănătate, la care am avut plăcerea să particip astăzi.

Continue Reading

Eugen Tomac

Eugen Tomac: Printr-o directivă europeană a salariului minim ne-am putea aștepta la o creștere de 20-25% a salariilor minime ale românilor

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Parlamentul European a acordat joi, la Strasbourg, votul său de încredere Raportului Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale referitor la salariile minime adecvate în Uniunea Europeană, a afirmat europarlamentarul Eugen Tomac.

“Subiectul salariului minim european se discută de ani de zile, astăzi însă suntem cu un pas mai aproape de o propunere de directivă concretă în acest sens. Astfel, până la finalul lui 2022 am putea avea o reglementare a salariului minim la nivel european. Negocierile între instituțiile UE vor continua, dar votul de astăzi transmite un mesaj ferm, acela că toți cetățenii UE care muncesc trebuie să aibă un venit care să le permită o viață decentă”, a subliniat Tomac, într-o postare pe Facebook.

El a arătat că dacă proiectul de directivă, în forma pe care Parlamentul European a votat-o, va fi un succes, statele care au salariile minime reglementate prin lege vor trebui să respecte criterii clare la stabilirea acestuia.

Potrivit lui Tomac, criteriile vor garanta oamenilor plătiți cu salariul minim un trai adecvat.

Mai mult, dacă România va reuși să atingă valoarea indicativă a salariului minim ca fiind 50% din salariu mediu, ne-am putea aștepta la o creștere de aproximativ 20-25% a salariilor minime ale românilor, creștere absolut firească și necesară pentru atingerea unui prag de decență“, a subliniat Tomac.

Conform poziției adoptate de PE, se pune accent puternic și pe negocierile colective, pe dreptul la informare și apărare, pe monitorizarea și analiza evoluției implementării directivei. Toate acestea sunt prevăzute “pentru a ne asigura că cei care au un loc de muncă sunt și răsplătiți pe măsură”, a indicat europarlamentarul român.

“Sper ca după finalizarea negocierilor interinstituționale să avem cât mai repede un text final care mai târziu să poată fi implementat de către statele membre. Avem obligația să oferim românilor din țară un trai decent și românilor din afară un motiv să se întoarcă acasă!”, a conchis Eugen Tomac.

Comisia pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi Afaceri Sociale din Parlamentul European (EMPL) a votat pe 11 noiembrie raportul privind propunerea de Directivă privind salariile minime adecvate, prin care deputații europeni au propus noi reguli care să asigure salarii minime echitabile pe întreg teritoriul Uniunii Europene. Proiectul este acum aprobat în cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg.

Potrivit poziției de negociere adoptate, statele membre trebuie să evalueze și să raporteze dacă salariile minime legale sunt suficiente prin utilizarea unor criterii pentru a institui condiții de muncă și de viață decente și să includă elemente precum puterea de cumpărare și rata sărăciei. Statele membre în care salariul minim este protejat exclusiv prin acorduri colective nu vor fi obligate să introducă salarii legale sau să facă aceste acorduri universal aplicabile.

Proiectul legislativ vizează își propune să consolideze și să extindă sfera de aplicare a negocierilor colective și să protejeze lucrătorii, oferindu-le un salariu minim prin intermediul acestor negocieri. Statele membre în care negocierea colectivă este disponibilă pentru mai puțin de 80% din forța de muncă ar trebui să ia măsuri pentru a promova acest instrument. Pentru a concepe cea mai bună strategie în acest scop, acestea ar trebui să consulte partenerii sociali și să informeze Comisia Europeană cu privire la măsurile adoptate.

În plus, va fi interzisă în mod explicit subminarea negocierilor colective sau a acordurilor colective privind stabilirea salariilor. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
INTERNAȚIONAL17 mins ago

Summit ASEM: Ministrul Bogdan Aurescu a reliefat interesul României pentru o implicare mai activă în regiunea Asia-Europa

COMISIA EUROPEANA37 mins ago

Comisia Europeană propune noi măsuri pentru a impulsiona crearea uniunii piețelor de capital: Va consolida competitivitatea internațională a UE ca loc de tranzacționare

COMISIA EUROPEANA55 mins ago

Comisarul european Adina Vălean: Lupta pentru prosperitate și justiție au determinat pașii R. Moldova spre UE

ENGLISH1 hour ago

On its 25th anniversary, ARPIM launched a working paper with policy makers on health system resilience

U.E.1 hour ago

Franța și Italia au semnat cu mare fast “Tratatul de la Quirinale”, un pact de cooperare europeană asemănător tratatelor franco-germane de la Elysee și Aachen

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Consiliul UE a aprobat Pactul pentru cercetare și inovare în Europa, cât și viitoarea guvernanță a Spațiului european de cercetare

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Parlamentul European solicită noi norme pentru a sprijini migrația legală a forței de muncă în Europa

ROMÂNIA3 hours ago

Prima bancnotă care va celebra o personalitate feminină. BNR va pune în circulație din 1 decembrie noua bancnotă cu valoare de 20 de lei, cu imaginea Ecaterinei Teodoroiu

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comisia Europeană propune un cadru actualizat pentru călătoriile dintr-o țară terță în UE, acordând prioritate călătorilor vaccinați, cu garanții solide

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 hours ago

Eurodeputatul Mircea Hava: Mediul rural din România are nevoie de investiții solide, nu anemice, de viziune, nu de praf în ochii oamenilor

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI22 hours ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI23 hours ago

INTERVIU Eurodeputatul Victor Negrescu: Salariul minim european are menirea să crească standardele sociale în Europa, oferind oportunități egale pentru toți europenii care lucrează în orice stat membru

Alin Mituța1 day ago

Eurodeputatul Alin Mituța: România va deveni un stat sigur pentru fete și femei atunci când vom taxa fiecare violență fizică, sexuală sau emoțională

POLITICĂ1 day ago

Guvernul Nicolae Ciucă a fost învestit de Parlament cu o majoritate covârșitoare. Membrii cabinetului PNL-PSD-UDMR vor depune jurământul la Palatul Cotroceni

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă îndeamnă companiile farmaceutice care produc vaccinul anti-COVID-19 să deruleze campanii de informare în statele UE pentru a combate dezinformarea

POLITICĂ1 day ago

Premierul desemnat Nicolae Ciucă, în Parlament: Vom garanta stabilitatea României. Vom asigura respectarea statului de drept și o politică externă bazată pe consolidarea rolului în UE și NATO și a Parteneriatului cu SUA

Marian-Jean Marinescu1 day ago

Marian-Jean Marinescu, către comisarul european pentru energie: Vreau să văd energia nucleară și gazul în viitorul act delegat pentru taxonomie. ”Fit for 55” va determina ”o cerere de energie foarte mare”

ROMÂNIA2 days ago

Virgil Popescu anunță că o companie norvegiană dorește să investească 800 de milioane de euro în România

Daniel Buda3 days ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură, intervenție în PE: Banii acordați prin PAC reprezintă un sprijin real pentru asigurarea durabilității fermierilor și securității alimentare

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

Maia Sandu, la București: Republica Moldova a simţit mereu umărul României alături. Este un moment unic pentru a obține rezultate istorice în relația noastră

Team2Share

Trending