Miniștrii din PES au subliniat joi responsabilitatea socială pe care o au companiile de a dezvălui anumite informații legate de contabilitatea lor, în cadrul unei întâlniri online pe care au avut-o înaintea Consiliului Competitivitate de vineri, care va discuta raportarea publică de la țară la țară.

Legislația în discuție la Consiliu – Directiva CBCR – promovează transparența fiscală prin obligarea marilor companii multinaționale să dezvăluie informații fiscale și să plătească impozite acolo unde își desfășoară activitatea.

Ministrul portughez al economiei și tranziției digitale, Pedro Siza Vieira, care a prezidat ședința PES, a declarat că “este pozitiv faptul că o astfel de propunere legislativă importantă avansează, în special în lumina redresării economice post-pandemice și pentru a stimula dezvoltarea pieței unice.

“Raportarea de la țară la țară va crește transparența și va oferi cetățenilor și investitorilor informații pe care au dreptul să le vadă. Această legislație va contribui, de asemenea, la crearea unor condiții de concurență mai echitabile între marile multinaționale și IMM-uri”, a continuat el.

Cel mai recent scandal OpenLux este încă un alt exemplu al modului în care secretul poate sprijini evaziunea și evaziunea fiscală, precum și schimbarea profitului. Joi, miniștrii PES au fost de acord că acest comportament trebuie să înceteze.

Directiva CBCR este în curs de desfășurare de cinci ani, iar PES a salutat munca depusă atât de fostul comisar Pierre Moscovici, cât și de actualul comisar Paolo Gentiloni pentru a asigura implementarea acestei legislații progresive.

PES a cerut în mod constant companiilor din Europa să plătească impozite echitabile, cerând în mod constant activități imorale în sectorul financiar.

Comisia Europeană a confirmat faptul că lupta dusă de delegația română din grupul PPE din Parlamentul European pentru drepturile transportatorilor români n-a fost o prostie, a afirmat joi seară liderul acestei delegații, europarlamentarul PNL Rareș Bogdan.

“Lupta mea și a colegilor din Delegația EPP România Gheorghe Falcă și Marian-Jean Marinescu pentru drepturile transportatorilor români n-a fost o prostie! Știți cât ne-am bătut pentru ceea ce se cunoaște drept Pachetul Mobilitate I și câte piedici a trebuit să ocolim pentru a-i ajuta pe transportatorii din România (plus cei din Bulgaria, Ungaria, Polonia, Cipru, Malta, Letonia, Lituania, Estoria). Ei bine, două studii comandate de Comisia Europeană arată negru pe alb că impactul obligării șoferilor de tir să se întoarcă la bază o dată la 8 săptămâni și problema cabotajului ar putea fi devastatoare. Nu doar pentru acest segment economic, ci și pentru mediu!”, a scris Bogdan, pe pagina sa de Facebook.

Potrivit lui, prevederile respective au fost introduse în Pachet fără studiu de impact, catalogând acest lucru drept “halucinant”.

“Pachetul Mobilitate I contravine Pactului Ecologic European, e limpede! Prevederile respective vor avea ca efect faptul că în anul 2023 vor exista 3,3 milioane de tone suplimentare de emisii de CO2 anual. De asemenea, ar putea genera până la 704 tone de oxizi de azot (NOx) și 251 tone de particule (PM2.5)”, a explicat el.

Rareș Bogdan a mai anunțat: “Comisia Europeană va începe consultări cu Statele Membre, Parlamentul European și toți actorii implicați, pentru a găsi soluții“.

“Aș zice că trebuie să o facă rapid. Mă bucur că nu ne-am înșelat în demersurile noastre, dar mă întreb cine va suporta pierderile înregistrate. O voi face și oficial”, a conchis liderul delegației române din grupul PPE.

Membrii delegației României din grupul PPE din Parlamentul European au transmis președintelui Comisiei Europene Ursula von der Leyen și comisarului european pentru transporturi Adina Vălean o scrisoare prin care solicită executivului european să găsească o soluție rațională prin care șoferii profesioniști să fie excluși de la testarea COVID-19, pentru a nu perturba semnificativ lanțurile de aprovizionare în UE. Un anunț în acest sens a fost făcut de liderul delegației, Rareș Bogdan, săptămâna trecută.

Scrisoarea a fost semnată de liderul delegației române din grupul PPE, Rareș Bogdan, de coordonatorul grupului PPE în Comisia pentru transport și turism din Parlamentul European, Marian-Jean Marinescu, și de ceilalți eurodeputați români din acest grup politic: Siegfried Mureșan, Cristian Bușoi, Dan Motreanu, Vlad Nistor, Vasile Blaga, Mircea Hava, Gheorghe Falcă, Daniel Buda, Traian Băsescu, Eugen Tomac, Vincze Lorand și Winkler Iuliu.

De asemenea, eurodeputatul Marian-Jean Marinescu a anunțat pe 19 februarie publicarea celor două studii ale Comisiei Europene privind Pachetul de Mobilitate, document legislativ care afectează activitatea transportatorilor din Europa de Est, inclusiv România.

Rezultatele sugerează că obligația de întoarcere a camioanelor și cotele impuse operațiunilor de transport combinat sunt susceptibile de a avea efecte negative, inclusiv o creștere a emisiilor de transport. Comisia evaluează îndeaproape rezultatele studiului în contextul Acordului verde european, al strategiei sale de mobilitate durabilă și inteligentă și al funcționării pieței unice.

Analiza obligației de întoarcere a vehiculelor arată că aplicarea acestei dispoziții ar putea duce până 2,9 milioane de tone de emisii suplimentare de dioxid de carbon (CO2) în 2023, reprezentând o creștere cu 4,6% a emisiilor internaționale de transport rutier de marfă.

În trei scenarii studiate de către Comisia Europeană, creșterea emisiilor de CO2 variază de la 0,8% la 4,6%.

În cadrul audierii din Parlamentul European a directorilor companiilor farmaceutice, în calitate de co-președinte al audierii, eurodeputatul Cristian Bușoi a subliniat că scopul strategiei europene de vaccinare rămâne ca vaccinul împotriva COVID-19 dezvoltat și distribuit în UE să fie eficient și sigur.

„Dezvoltarea și distribuția unui vaccin eficient și sigur împotriva COVID-19 se află în centrul strategiei de recuperare a UE. Această audiere este foarte oportună pentru a corecta faptele întâmplate și, de asemenea, pentru a discuta soluții pentru îmbunătățirea implementării vaccinurilor COVID-19 în Europa”, a menționat deputatul în discursul său introductiv.

De asemenea, Cristian Bușoi atrage atenția că strategia de vaccinare nu poate fi doar un dialog bilateral între industria farmaceutică și Comisia Europeană: „Publicul ar trebui să rămână la curent. Vrem să vedem ce poate fi îmbunătățit și ce s-ar fi putut face mai bine.”

Potrivit deputatului european, problema cu care se confruntă UE în acest moment este producția în masă a vaccinurilor: „Producerea a miliarde de doze pentru oameni din întreaga Europă și din întreaga lume este o provocare fără precedent care are consecințe asupra capacității de producție, dar și asupra accesibilității materiilor prime și a produselor de unică folosință necesare în cantități suficiente pentru fabricarea vaccinurilor COVID-19 fără a compromite disponibilitatea acestor ingrediente la alte vaccinuri (pentru imunizarea de rutină) sau la alte medicamente. Provocarea de astăzi este cum să producem vaccinuri extrem de complexe pe o scară absolut fără precedent. Aceasta este o provocare industrială”, a mai adăugat acesta.

Nu în ultimul rând, Cristian Bușoi susține că vaccinurile se bazează pe un lanț de aprovizionare global complex, cu ingrediente provenite din toată: „Este necesară o logistică complexă, care să se bazeze pe libera circulație globală a mărfurilor și pe competența națională, dar și pe schimbarea producției pentru a pune capăt crizei, deoarece criza se va termina numai atunci când majoritatea oamenilor vor fi vaccinați.”

Parlamentul European a organizat mai multe dezbateri în diferite comisii, precum și în cadrul sesiunilor plenare cu privire la diferite aspecte ale strategiei de vaccinare COVID-19. În cadrul ultimei dezbateri plenare din februarie 2021, deputații europeni au subliniat că UE trebuie să își continue eforturile concertate de combatere a pandemiei COVID-19 și să ia măsuri urgente pentru a crește producția de vaccinuri pentru a satisface așteptările cetățenilor.

Conform strategiei UE de vaccinare, trei vaccinuri împotriva COVID-19 au fost autorizate pentru utilizare în UE în urma recomandărilor științifice pozitive de către Agenția Europeană pentru Medicamente (BioNTech-Pfizer, Moderna și AstraZeneca). Au fost încheiate trei contracte suplimentare care vor permite achiziționarea vaccinurilor după ce s-au dovedit sigure și eficiente: Johnson & Johnson (a fost depusă o cerere de autorizare condiționată de introducere pe piață), Sanofi-GSK și CureVac (ambele în curs de revizuire) Au fost încheiate discuții exploratorii cu două companii, Novavax și Valneva.

Audierea companiilor farmaceutice are loc înaintea unei videoconferințe lunare a șefilor de stat sau de guvern din cele 27 de state membre ale UE consacrată răspunsului comun la pandemie.

Conform unei informări din partea Consiliului European, în problematica COVID-19, liderii statelor membre se vor concentra pe autorizarea, producția și distribuția de vaccinuri și libertatea de circulație a persoanelor.

În acest context, liderii vor lua în considerare, de asemenea, pachetul Comisiei privind Uniunea sănătății și posibilii pași următori, cum ar fi: îmbunătățirea pregătirii UE, a sistemelor de avertizare timpurie și de prevenire, instrumente de gestionare a crizei și de răspuns, utilizarea mai bună a datelor de sănătate și a modelării datelor, sprijinirea cercetării și inovării pentru producția de vaccinuri și consumabile medicale critice, diversificarea și reziliența lanțurilor globale de aprovizionare medicală.