Vicepreședintele Parlamentului European, eurodeputatul social-democrat Victor Negrescu, le-a solicitat instituțiilor europene măsuri specifice pentru a sprijini recuperarea rapidă a pieselor furate din tezaurul dacic, subliniind semnificația istorică și culturală a acestuia, precum și caracterul său transfrontalier. 

„Jaful de la Muzeul Drents, de unde au fost furate piese valoroase din tezaurul dacic al României, reprezintă un incident de o dimensiune europeană având în vedere semnificația istorică și culturală a artefactelor furate cât și caracterul său transfrontalier. Uniunea Europeană trebuie să pună în aplicare rapid mecanismele existente în cazul unor astfel de incidente care vizează patrimoniul cultural și să acționeze cu determinare folosind instituțiile specifice existente la nivel european”, a afirmat Victor Negrescu, într-un mesaj pe Facebook.

Subliniind faptul că protejarea patrimoniului cultural european nu este doar o problematică națională, ci o responsabilitate europeană, Victor Negrescu, în calitate de vicepreședinte al Parlamentului European responsabil de transparență și de lupta împotriva corupției, a adresat următoarele solicitări instituțiilor europene:

– măsurile specifice pe care le are în vedere de Comisia Europeană pentru a îmbunătăți colaborarea între statele membre, Europol și Eurojust în cazul jafului din Olanda și prevenirea unor astfel de situații pe viitor;
– demersurile pe care le vor face instituțiile europene, ca urmare a acestui incident, pentru a asigura o implementare eficientă a Planului de acțiune al UE împotriva traficului de bunuri culturale, adoptat în 2022, la care a lucrat împreună cu colegii social-democrați în mandatul precedent de vicepreședinte al Comisiei pentru Cultură și Educație, astfel încât să se prevină astfel de furturi și să se sprijine recuperarea rapidă a artefactelor furate.

„Anul trecut am avut plăcerea să vizitez, la Roma, expoziția cu artefactele dacice și vă pot spune că sunt o adevărată comoară care impresiona toți vizitatorii. Trebuie să facem tot ce se poate pentru a o recupera”, a conchis vicepreședintele PE.

Coiful de aur de la Coțofenești, datat în secolele V-IV î.Hr. și trei brățări dacice din aur de la Sarmizegetusa Regia, din a doua parte a secolului I î.Hr., unele dintre cele mai importante artefacte din patrimoniul național al României, au fost furate în cursul dimineții de 25 ianuarie din Muzeul din Drents, Olanda, în care are loc expoziția “Dacia! Rijk van goud en zilver/Dacia! Regatul aurului și argintului” organizată în cooperare cu Muzeul Național de Istorie a României.

Extragerea pieselor de patrimoniu a fost făcută în urma unei explozii care a avut ca scop intrarea prin efracție în clădirea muzeului unde sunt expuse piese din tezaurul dacic al României. Autoritățile au informat că un număr de exponate din expoziție au fost furate de făptuitori încă neidentificați. Investigația și inventarul pieselor sunt în desfășurare.

Ministerul Afacerilor Externe a informat Ministerul de Interne al României și Inspectoratul General al Poliției Române totodată fiind alertate ambasadele României în toate țările vecine pentru a cere sprijin autorităților competente.

De asemenea, ministrul afacerilor externe Emil Hurezeanu a avut în cursul dimineții de sâmbătă o convorbire cu omologul olandez Caspar Veldkamp în care a fost reiterată importanța patrimonială și simbolică deosebită a pieselor care fac obiectul acestui caz și emoția pe care dispariția lor o generează în România.

Ulterior, în cursul zilei, președintele Klaus Iohannis a avut un schimb de mesaje cu premierul olandez Dick Schoof, care l-a asigurat că autoritățile olandeze desfășoară toate demersurile necesare pentru identificarea făptașilor și recuperarea tezaurului. Șeful statului consideră că este extrem de importantă readucerea în siguranță în țară în cel mai scurt timp posibil a exponatelor sustrase, care au o importanță culturală și istorică excepțională pentru patrimoniul românesc, conform sursei citate.

Partea olandeză a oferit asigurări privind un angajament clar și urgent atât la nivel operațional cât și politic în soluționarea cazului. Îngrijorarea este împărtășită și au fost primite asigurări că autoritățile olandeze fac toate diligențele pentru ca aceste piese să fie recuperate. Poliția olandeză a activat mecanismul de cooperare transfrontalieră și a informat Interpol.

Ministerul Afacerilor Externe păstrează legătura cu Muzeul Național de Istorie a României, cu Ministerul Afacerilor Interne, IGP și prin Ambasada României la Haga cu instituțiile naționale olandeze competente.

Eurodeputatul Victor Negrescu (PSD/S&D), în calitate de vicepreședinte al Parlamentului European responsabil de politicile de transparență și combaterea corupției, a avut recent întâlniri de lucru cu reprezentanți de top ai instituțiilor europene din acest domeniu, pentru a discuta despre buna funcționare a acestora și consolidarea încrederii cetățenilor în UE și mecanismele sale.

Printre cei cu care s-a întâlnit se numără Catherine De Bolle, Directorul Executiv al Europol, Laura Codruţa Kövesi, Procurorul-şef al Parchetului European, Directorul Agenției pentru Drepturile Fundamentale a UE, Sirpa Rautio, Directorul Administrativ Eurojust, Vincent Jamin și Hans Leijtens, Directorul Executiv al Frontex.

Negrescu a subliniat importanța acestor discuții, anunțând că a obținut finanțări suplimentare pentru aceste instituții. „Trebuie să ne asigurăm că acestea funcționează fără greșeală și în deplin acord cu valorile europene, dacă vrem să crească încrederea în Uniunea Europeană și mecanismele ei”, a declarat eurodeputatul.

Finanțările suplimentare au fost destinate consolidării capacității acestor structuri de a preveni și combate corupția, de a proteja drepturile fundamentale și de a asigura securitatea la nivel european.

Eurodeputatul Victor Negrescu (PSD/S&D), vicepreședinte al Parlamentului European, a anunțat într-o postare pe Facebook că a primit reconfirmarea sprijinului Comisiei Europene pentru aderarea României la spațiul Schengen, ideal până la sfârșitul acestui an, în cadrul unei întrevederi avute luni cu comisarul european pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson.

Ulterior întâlnirii, Negrescu a prezentat trei scenarii privind posibilitățile de aderare:

1. Scenariul optimist: Un vot tehnic favorabil României în perioada următoare, profitând de contextul post-electoral, similar cu situația Olandei.
2. Scenariul precaut: Un vot în decembrie sau anul viitor, în speranța că un guvern pro-european, incluzând social-democrații, va susține aderarea.
3. Scenariul negativ: Riscul unei coaliții anti-europene și pro-ruse care s-ar opune complet aderării României la Schengen.

De asemenea, vicepreședintele Parlamentului European a subliniat că România are în continuare șanse reale de a adera complet la Schengen și a promis să continue demersurile în acest sens, la fel ca anul trecut, când instituția a avut un rol important. El a mai precizat că, la următorul Consiliu Justiție și Afaceri Interne din 10 octombrie, Comisia Europeană va saluta rezultatele României în ceea ce privește securizarea frontierelor și participarea la air-Schengen.

Totuși, Negrescu a avertizat că este este necesar „sprijinul total al partenerilor europeni” pentru atingerea acestui obiectiv, fiind necesar să se țină cont de influența forțelor politice anti-europene din unele state membre.