Connect with us

S&D

Eurodeputatul Victor Negrescu: Propunerea Comisiei Europene pentru redresare economică poate fi ameliorată. Sumele vechiculate pentru România sunt prea mici

Published

on

© European Union 2016 - Source : EP

Propunerea Comisiei Europene de 1,85 trilioane de euro privind planul de redresare economică după COVID-19 poate fi în continuare ameliorată, a declarat miercuri eurodeputatul Victor Negrescu (PSD, S&D), acesta precizând că sumele vehiculate încă pe surse “sunt prea mici pentru România, în termeni de granturi și împrumuturi în cadrul programului, comparativ cu nevoile noastre și alocările pentru celelalte state”.

“Astăzi, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat propunerea sa privind planul de redresare economică după COVID-19. Planul de relansare se va ridica la 1,85 de trilioane de euro cu un nou instrument, Viitoarea Generație UE, de circa 750 de miliarde de euro (500 miliarde în granturi și 250 de miliarde în împrumuturi), și un buget european viitor pentru perioada 2021-2027 de 1,1 trilioane de euro. Un proiect important, absolut necesar în contextul actual, mai ales că peste jumătate din europeni și-au exprimat nemulțumirea privind reacția europeană și lipsa de solidaritatea în UE într-un recent sondaj realizat de Parlamentul European. O măsură absolut necesară în contextul în care 6 din 10 europeni întâmpină probleme economice iar economia europeană riscă să se contracteze cu minim 7% și cu aproape 16% dacă va fi un al doilea val”, a scris Negrescu, pe pagina sa de Facebook.

“În ciuda unor propuneri noi precum acordarea de granturi statelor membre, avansate și ca urmare a presiunii franco-germane, proiectul poate fi în continuare ameliorat pentru a fi cu adevărat echitabil. A se vedea de exemplu sumele prea mici vehiculate, încă pe surse, pentru România, în termeni de granturi și împrumuturi în cadrul programului, comparativ cu nevoile noastre și alocările pentru celelalte state”, a completat el.

Victor Negrescu a remarcat că pentru implementarea viitorului buget european, statele membre vor aloca mai mult către bugetul comun european – 2% din PIB-ul fiecărui stat – în timp ce un mecanism de împrumut comun și resurse proprii vor alimenta aceste noi obiective.

“Un adevărat pas înainte de mult timp solicitat. Singurul element riscant este dat de impactul generat de taxarea sectorului digital asupra economiei românești”, a avertizat el.

Citiți și Ursula von der Leyen lansează planul “noii generații UE” de 1.850 de miliarde de euro: Un Cadru Financiar Multianual de 1.100 de miliarde de euro și un instrument de redresare de 750 de miliarde de euro

Conform eurodeputatului, cele mai importante aspecte ale propunerii vizează crearea unei noi facilități pentru Revenire și Reziliență, crearea Asistenței pentru Revenire pentru Coeziune și Teritoriile Europei (React-EU), dezvoltarea unei noi facilități pentru investiții strategice în cadrul InvestEU, reajustarea instrumentului pentru susținerea solvabilității, sprijinirea suplimentară a Mecanismului European pentru Protecție Civilă / rescEU și un program dedicat sănătății denumit EU4HEALTH.

“Urmează negocierile politice. În Parlamentul European, atât în Comisia pentru Bugete din care fac parte precum și în Comisia pentru Cultură, Educație, Tineret, Media și Sport voi solicita suplimentarea sumelor pentru România, creșterea granturilor, alocarea de finanțări pentru combaterea șomajului, sprijinirea IMM-urilor, digitalizare, turism/transporturi, educație și pentru proiectele de dezvoltare necesare creșterii competitivității europene și românești. Din păcate, reiterez faptul că sunt profund mâhnit de faptul că România nici până acum nu a prezentat public o viziune clară privind planul de redresare economică sau viitorul buget european. Țara noastră este din nou prinsă pe nepregătite, lipsită de curaj în plan european, la trena altor interese deși tocmai convingerile pro-europene ale românilor ar fi putut susține o acțiune europeană puternică, a conchis Negrescu.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Corina Crețu

Corina Crețu atenționează că perpetuarea politizării marilor proiecte de infrastructură adâncește decalajul de dezvoltare dintre România și alte state din UE

Published

on

@ Corina Crețu/Facebook

Corina Crețu, fost comisar european pentru politica regională, actualmente eurodeputat, atenționează că perpetuarea politizării marilor proiecte de infrastructură adâncește decalajul de dezvoltare dintre România și alte state din UE și recomandă politicienilor români să se concentreze pe „recuperarea timpului pierdut” în procesul de modernizare a rețelelor de transport rutier și feroviar care ar ajuta „enorm economia”, potrivit unei postări pe Facebook.

La  cinci ani de când a semnat, la București, din partea Comisiei Europene, alături de prim-ministrul Victor Ponta, Programul Operaţional Infrastructură Mare, prin care României i-au fost alocate peste 10 miliarde de euro, fostul comisar european constată cu regret că „nu s-a făcut suficient”, în ciuda eforturilor depuse la Bruxelles în favoarea țării noastre pentru majorarea ratei de cofinanțare din partea UE:

„În 2018, văzând lentoarea cu care se mișcă proiectele și pentru a evita pierderea sumelor, am modificat Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM), alocând mai multe fonduri europene pentru proiecte de importanţă majoră pentru România, precum Magistrala 6 de metrou sau Autostrada Unirii, majorând totodată rata de cofinanţare europeană de la 75% la 85%. Încă de atunci am declarat că dezvoltarea unor reţele de transport rutier şi feroviar ar reprezenta impulsul pe care economia României îl așteaptă de aproape trei decenii. Dincolo de satisfacţia lansării acestui program şi de proiectele punctuale care s-au putut derula datorită POIM, aşa cum sunt tronsoanele din autostrada Lugoj-Deva, Centura Bucureștiului, modernizarea unor reţele de cale ferată sau lucrările de la metroul din Bucureşti, rămâne insatisfacţia că nu s-a făcut suficient”, explică fostul oficial european. 

Ca urmare, Corina Crețu atenționează că perpetuarea politizării marilor proiecte de infrastructură adâncește decalajul de dezvoltare dintre România și alte state din UE și recomandă politicienilor români să se concentreze pe „recuperarea timpului pierdut” în procesul de modernizare a rețelelor de transport rutier și feroviar care ar ajuta „enorm economia”.

„La capitolul infrastructură mare sunt încă foarte multe etape de recuperat faţă de ţările dezvoltate din Uniunea Europeană. Sunt aspecte asupra cărora am atras atenția de fiecare dată. Însă din păcate, există în continuare tentaţia acuzațiilor și a politizării, a scuzelor şi explicaţiilor facile, dar mai puţin determinarea de a recupera timpul pierdut. Politicienii, indiferent de partid, trebuie să înţeleagă faptul că românii au tot auzit scuze, acuze şi explicaţii. Nu asta le lipseşte românilor, ci o infrastructură cât mai dezvoltată, care va ajuta enorm şi economia. Aceasta ar fi una din reformele cu adevărat utile pentru România”, scrie Corina Crețu.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Social-democrații din Parlamentul European: ”Vom continua să lucrăm fără încetare pentru a consolida capacitățile din domeniul sănătății la nivelul UE”

Published

on

© S&D

În urma votului din plen pentru rezoluția privind viitoarea strategie a Uniunii Europene în domeniul sănătății, Grupul S&D își exprimă satisfacția profundă pentru promovarea conceptului de Uniune Europeană a Sănătății, care include multe propuneri concrete de îmbunătățire a răspunsului la nivel european și național la COVID-19, eventualele pandemii viitoare și alte provocări pentru sănătate.

”Suntem mândri că Parlamentul European a susținut ideea noastră de o Uniune Europeană a Sănătății. Pandemia COVID-19 a fost o tragedie pentru toate țările UE și vom continua să lucrăm fără încetare pentru a consolida capacitățile din domeniul sănătății la nivelul Uniunii Europene și  pentru a preveni viitoarele crize și a reacționa împreună într-un mod mai eficient”, a transmis negociatorul S&D și purtătorul de cuvânt al comisiei pentru mediu, Jytte Guteland.

”Acesta este un prim succes și dorim acum să reacționeze Comisia și să aducă la viață Uniunea Europenă a Sănătății”, se mai arată în comunicatul S&D, remis Caleaeuropeana.ro.

Europarlamentarii, reuniți în sesiune plenară, au votat o rezoluție prin care și-au stabilit principiile viitoarei strategii a Uniunii Europene în domeniul sănătății publice după COVID-19, dorind să creeze o ”Uniune Europeană a sănătății”. 

Rezoluția fost adoptată vineri cu 526 voturi pentru, 105 împotrivă și 50 abțineri, potrivit comunicatului Legislativului.

Eurodeputații subliniază necesitatea de a desprinde învățămintele corespunzătoare în urma crizei provocate de COVID-19 și de a se angaja într-o cooperare mult mai solidă în domeniul sănătății pentru a crea o ”Uniune Europeană a Sănătății”.

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu, apel la responsabilitatea Guvernului: ”Să acționeze la Curtea de Justiției a UE Pachetul de Mobilitate”

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Europarlamentarul Corina Crețu (PRO România, S&D) consideră Pachetul de Mobilitate o decizie ”incorectă pentru transportatorii din România” și solicită Guvernului României ”să răspundă cu toată responsabilitatea și să acționeze la Curtea de Justiție a UE această Directivă”, fiind  singura soluție ”rațională și echitabilă”.

Potrivit fostului comisar european, deznodământul pentru Pachetul de Mobilitate propus de Comisia Europeană ar fi fost diferit dacă s-ar fi acționat la timp.

Corina Crețu speră că decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene să statueze în consecință de cauză: ”Refuz să cred că Uniunea Europeană este o competiție între state, cu beneficii doar pentru unii.” 

Parlamentul European a aprobat miercuri toate cele trei acte legislative care vizează Pachetul Mobilitate, fără amendamente și în forma adoptată de miniștrii statelor membre ale UE, susținând astfel regulile revizuite pentru a îmbunătăți condițiile de muncă ale șoferilor și pentru a opri denaturarea concurenței în transportul rutier.

Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România avertizează că pe termen mediu și lung România va  pierde aproximativ 200.000 de șoferi profesioniști, inclusiv familiile lor și se va confrunta cu o criză fără precedent pe piața muncii: ”Totodată, estimăm că vom pierde 30% din operatorii de transport români care nu vor putea supraviețui crizei coronavirus, iar jumatate din firmele rămase care operează transport rutier internațional vor părăsi România înainte de 18 luni, termenul de intrare în vigoare al tuturor prevederilor Pachetului Mobilitate 1.”

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending