Connect with us

S&D

Eurodeputatul Victor Negrescu: Propunerea Comisiei Europene pentru redresare economică poate fi ameliorată. Sumele vechiculate pentru România sunt prea mici

Published

on

© European Union 2016 - Source : EP

Propunerea Comisiei Europene de 1,85 trilioane de euro privind planul de redresare economică după COVID-19 poate fi în continuare ameliorată, a declarat miercuri eurodeputatul Victor Negrescu (PSD, S&D), acesta precizând că sumele vehiculate încă pe surse “sunt prea mici pentru România, în termeni de granturi și împrumuturi în cadrul programului, comparativ cu nevoile noastre și alocările pentru celelalte state”.

“Astăzi, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat propunerea sa privind planul de redresare economică după COVID-19. Planul de relansare se va ridica la 1,85 de trilioane de euro cu un nou instrument, Viitoarea Generație UE, de circa 750 de miliarde de euro (500 miliarde în granturi și 250 de miliarde în împrumuturi), și un buget european viitor pentru perioada 2021-2027 de 1,1 trilioane de euro. Un proiect important, absolut necesar în contextul actual, mai ales că peste jumătate din europeni și-au exprimat nemulțumirea privind reacția europeană și lipsa de solidaritatea în UE într-un recent sondaj realizat de Parlamentul European. O măsură absolut necesară în contextul în care 6 din 10 europeni întâmpină probleme economice iar economia europeană riscă să se contracteze cu minim 7% și cu aproape 16% dacă va fi un al doilea val”, a scris Negrescu, pe pagina sa de Facebook.

“În ciuda unor propuneri noi precum acordarea de granturi statelor membre, avansate și ca urmare a presiunii franco-germane, proiectul poate fi în continuare ameliorat pentru a fi cu adevărat echitabil. A se vedea de exemplu sumele prea mici vehiculate, încă pe surse, pentru România, în termeni de granturi și împrumuturi în cadrul programului, comparativ cu nevoile noastre și alocările pentru celelalte state”, a completat el.

Victor Negrescu a remarcat că pentru implementarea viitorului buget european, statele membre vor aloca mai mult către bugetul comun european – 2% din PIB-ul fiecărui stat – în timp ce un mecanism de împrumut comun și resurse proprii vor alimenta aceste noi obiective.

“Un adevărat pas înainte de mult timp solicitat. Singurul element riscant este dat de impactul generat de taxarea sectorului digital asupra economiei românești”, a avertizat el.

Citiți și Ursula von der Leyen lansează planul “noii generații UE” de 1.850 de miliarde de euro: Un Cadru Financiar Multianual de 1.100 de miliarde de euro și un instrument de redresare de 750 de miliarde de euro

Conform eurodeputatului, cele mai importante aspecte ale propunerii vizează crearea unei noi facilități pentru Revenire și Reziliență, crearea Asistenței pentru Revenire pentru Coeziune și Teritoriile Europei (React-EU), dezvoltarea unei noi facilități pentru investiții strategice în cadrul InvestEU, reajustarea instrumentului pentru susținerea solvabilității, sprijinirea suplimentară a Mecanismului European pentru Protecție Civilă / rescEU și un program dedicat sănătății denumit EU4HEALTH.

“Urmează negocierile politice. În Parlamentul European, atât în Comisia pentru Bugete din care fac parte precum și în Comisia pentru Cultură, Educație, Tineret, Media și Sport voi solicita suplimentarea sumelor pentru România, creșterea granturilor, alocarea de finanțări pentru combaterea șomajului, sprijinirea IMM-urilor, digitalizare, turism/transporturi, educație și pentru proiectele de dezvoltare necesare creșterii competitivității europene și românești. Din păcate, reiterez faptul că sunt profund mâhnit de faptul că România nici până acum nu a prezentat public o viziune clară privind planul de redresare economică sau viitorul buget european. Țara noastră este din nou prinsă pe nepregătite, lipsită de curaj în plan european, la trena altor interese deși tocmai convingerile pro-europene ale românilor ar fi putut susține o acțiune europeană puternică, a conchis Negrescu.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

S&D

Liderii socialiști europeni: Consiliul European trebuie să mențină viu visul european pentru toate țările aspirante

Published

on

© PES / Facebook

Șefii de guvern socialiști au îndemnat Consiliul European să trimită un semnal clar tuturor țărilor care aspiră să adere la Uniunea Europeană. „Un viitor european este posibil, iar noi vă vom sprijini pentru a-l realiza”, au transmis aceștia.

Reuniunea pre-summit a Partidului Socialiștilor Europeni (PES) a cerut Consiliului European să sprijine statutul de candidat la UE pentru Ucraina și Moldova. Liderii PES au fost încrezători că acest lucru va oferi o ancoră credibilă pentru aspirațiile europene ale acestor țări și ale popoarelor lor într-un context geopolitic profund schimbat, servind, în același timp, pentru a încuraja guvernele să avanseze în continuare reformele necesare pentru procesul de aderare la UE.

Citiți și: DOCUMENT Textul care consfințește perspectiva europeană a Ucrainei, R. Moldova și Georgiei: Viitorul acestor țări și al cetățenilor lor este în cadrul UE

Membrii socialiști ai Consiliului European și-au reiterat, de asemenea, apelul de a găsi soluții la problemele nerezolvate în ceea ce privește Macedonia de Nord și Albania, astfel încât negocierile de aderare la UE cu ambele țări să poată începe fără întârziere.

„Liderii UE trebuie să transmită un mesaj de speranță. Aceste țări care depun eforturi pentru aderarea la UE merită un semnal clar că Uniunea este, de asemenea, angajată față de ele și că le va sprijini în direcția unui viitor european. PES susține statutul de candidat pentru Ucraina, Moldova și Georgia. Drumul spre aderare este unul lung și complicat. Diferite țări se află în etape diferite și este important ca fiecare dintre ele să aibă astăzi motive de speranță, inclusiv Macedonia de Nord și Albania. Trebuie să ne asigurăm că acest proces rămâne credibil, continuând cu atenție pe baza progreselor înregistrate, lucrând pentru a depăși împreună provocările”, a declarat președintele PES, Sergei Stanishev.

 

De asemenea, socialiștii europeni și-au exprimat din nou solidaritatea deplină cu Ucraina și au condamnat invazia brutală a Rusiei în această țară.

Partidul Socialiștilor Europeni cere Rusiei să își retragă imediat trupele și să respecte frontierele recunoscute la nivel internațional.

„Atacurile nediscriminatorii asupra civililor trebuie să înceteze, iar cei responsabili de astfel de atrocități și de alte crime de război trebuie să fie trași la răspundere. Europa trebuie să continue să ofere sprijin Ucrainei, inclusiv ajutor umanitar, și să depună eforturi pentru a pune capăt războiului”, se arată în comunicatul citat.

Prim-miniștrii, comisarii și liderii europeni au îndemnat, de asemenea, Europa să acționeze în domeniul energiei.

„Cu unitate și determinare, UE trebuie să continue să elimine treptat combustibilii fosili ruși în favoarea altor furnizori, să stimuleze producția de energie din surse regenerabile și să depună eforturi pentru a asigura prețuri accesibile pentru cetățeni. UE trebuie să implementeze rapid Acordul verde european – creat de vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Frans Timmermans – în beneficiul cetățenilor și al planetei deopotrivă”, au transmis aceștia.

Partidele membre PES conduc șapte guverne ale UE – Germania, Spania, Suedia, Portugalia, Danemarca, Finlanda și Malta – reprezentând peste 36% din populația UE, și fac parte din coaliția de guvernare în alte șase state membre – Italia, România, Belgia, Bulgaria, Slovenia și Luxemburg. Nouă comisari europeni fac parte din familia PES.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu i-a mulțumit președintei Parlamentului European pentru puternicul sprijin acordat României în privința aderării la spațiul Schengen

Published

on

© Corina Crețu - Facebook

Eurodeputatul Corina Crețu a purtat astăzi o discuție cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, prilej cu care deputatul european i-a mulțumit pentru „puternicul sprijin acordat României în privința aderării țării noastre la spațiul Schengen”.

„Mi-a făcut o mare plăcere discuția pe care am avut-o astăzi cu dna Roberta Metsola, Președinta Parlamentului European. I-am mulțumit Robertei pentru puternicul sprijin acordat României în privința aderării țării noastre la spațiul Schengen și am discutat despre problemele de actualitate care se află pe agenda Parlamentului European”, a informat europarlamentarul Corina Crețu.

De asemenea, fostul comisar european a militat în cadrul discuției pentru acordarea statutului de țară candidată la Uniunea Europeană atât Ucrainei cât și Republicii Moldova în cadrul reuniunii Consiliului European ce va avea loc pe 24 iunie.

La 28 februarie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană pe fondul invaziei militare a Rusiei asupra țării sale, stârnind un efect de domino politic și simbolic care a încurajat Georgia și Republica Moldova să facă același lucru. Astfel, la data 3 martie, cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană a fost semnată de președintele Maia Sandu, premierul Natalia Gavrilița și președintele Parlamentului Igor Grosu.

Ulterior, cele 27 de state membre ale UE au convenit la data de 7 martie iniţierea procesului prin care Ucraina, Republica Moldova şi Georgia vor putea deveni, în viitor, membre ale Uniunii Europene, solicitând Comisiei Europene să facă primul pas pe acest drum, prin elaborarea unui raport pe baza căruia statele membre vor decide dacă acordă statutul de ţară candidată Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei.

La 11 martie, la Versailles, cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au recunoscut “aspirațiile europene și alegerea căii europene de către Ucraina” și au cerut Comisiei Europene să își prezinte avizele cu privire la cererile de aderare la UE depuse de Ucraina, Republica Moldova și Georgia.

Avizul din partea Comisiei Europene și o poziție din partea statelor membre privind acordarea statutului de țări candidate la UE celor trei state estice sunt așteptate la summitul Consiliului European din 23-24 iunie.

Citiți și: Republica Moldova a transmis a doua parte a chestionarului de aderare la UE: 33 de capitole la care s-a muncit colectiv “pentru a aduce Europa la noi acasă”

 

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu deplânge faptul că ”România nu a încheiat și negociat Acordul de Parteneriat și Programele Operaționale”, deși fondurile UE pentru 2021-2027 pot fi accesate de un an

Published

on

© European Union 2017 - Source : EP

România nu are încheiate și negociate Acordul de Parteneriat și Programele Operaționale, deși fondurile europene pentru exercițiul financiar 2021-2027 pot fi accesate de la 1 iulie 2021, atrage atenția eurodeputatul Corina Crețu, care amintește că acum trei ani, Comisia Europeană prezenta propunerea de buget pentru această perioadă financiară.

”Exact acum un an, Consiliul Uniunii Europene a adoptat pachetul de Coeziune pentru perioada 2021-2027 în valoare totală de 330 de miliarde de euro, din care României îi revin aproximativ 28 de miliarde de euro. Deci cele 28 de miliarde de euro din politica de coeziune pot fi accesați de la 1 iulie 2021, ziua în care Regulamentul de folosire a acestora a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, cum alte țări o fac deja, folosind în paralel fonduri europene din exercițiul financiar 2021-2027 și din PNRR”, explică europarlamentarul.

Crețu deplânge faptul că ”România nu are negociate Acordul de Parteneriat cu Comisia Europeană și  Programele Operaționale, care sunt absolut necesare pentru utilizarea acestor sume”.

”Pentru exercițiul financiar 2014-2020, România mai are de cheltuit 13 miliarde de euro. Termenul limită de folosire pentru acești bani este 31 decembrie 2023. În ceea ce privește Bugetul 2021 -2027, am conștiința împăcată că am negociat creșteri importante ale sumelor pentru țările mai puțin dezvoltate din Uniunea Europeană, implicit pentru România. Acesta este domeniul de care am fost responsabilă în Comisia Europeană în calitate de comisar pentru Politică Regională, iar negocierile au început încă din 2017. De altfel, în 2018 am prezentat primul draft al acestui pachet de coeziune la Strasbourg”, amintește eurodeputatul.

Corina Crețu subliniază că ”România ar urma să primească 8% în plus de la bugetul UE, adică 6 miliarde de euro în plus, sau 15% în plus ajutor financiar pe cap de locuitor față de perioada 2014-2020”.

”În ciuda provocărilor de atunci (plecarea unui important net contributor, provocările privind migrația, lupta împotriva terorismului, securitatea, apărarea frontierelor externe) am reușit să propunem cea mai mare alocare bugetară pentru politica regională: 373 miliarde de uero pentru 27 de state membre, din care 80% ar urma să meargă către regiunile cele mai sărace din Europa. M-am opus oricăror indicatori suplimentari sau condiționalități inițiale privind alocarea fondurilor, insistând pe formula de calcul bazată pe Produsul Intern Brut pe cap de locuitor, folosită încă din anii ‘90. Potrivit acestei formule, Grecia, Italia, Spania, Bulgaria și România ar beneficia de alocări suplimentare față de perioada 2014-2020. De exemplu, România ar urma să primească 8% în plus de la Bugetul UE, adică 6 miliarde de euro în plus sau 15% în plus ajutor financiar pe cap de locuitor față de perioada 2014-2020. Pe lângă buget, am propus o simplificare radicală a modului de accesare a fondurilor europene: același set de reguli pentru șapte fonduri, 80 de măsuri de simplificare etc., măsuri menite să ușureze viața beneficiarilor de fonduri în accesarea acestora. M-am luptat mult pentru propunerea Comisiei Europene. Este clar că există state care atacă politica regională, mai ales din cauza ratei mici de absorbție și a cazurilor de fraude din fonduri europene. Dar nu cetățenii trebuie să plătească pentru aceste lucruri”, detaliază eurodeputatul.

În încheiere, aceasta l-a felicitat pe ”noul ministru al fondurilor europene și Guvernul României că au accelerat aceste proceduri, în speranța recuperării timpului pierdut în ultimii ani”.

Corina Crețu a dat asigurări că se va ”zbate în continuare ca politica regională să rămână așa cum este ea definită în Tratatul Uniunii Europene: un instrument de reducere a inegalităților teritoriale și a decalajelor de dezvoltare din interiorul Uniunii Europene”.

Continue Reading

Facebook

NATO11 hours ago

Mircea Geoană: Noul Concept Strategic al NATO va veni cu o abordare coerentă a celor cinci domenii operaționale ale Alianței și cu elemente „de o calitate și o sofisticare fără precedent”

INTERNAȚIONAL13 hours ago

Dmitro Kuleba: Ucraina este alături de poporul și guvernul „Moldovei prietene în fața amenințărilor reînnoite din partea Moscovei”

INTERNAȚIONAL13 hours ago

Șeful diplomației UE anunță că Iranul și Statele Unite vor relua negocierile privind Acordul nuclear iranian „în zilele următoare”

G715 hours ago

Miniștrii de externe ai G7 și Josep Borrell cer Moscovei să deblocheze porturile ucrainene de la Marea Neagră pentru exporturile de alimente

INTERNAȚIONAL16 hours ago

Premierul britanic se teme că Ucraina ar putea fi obligată să încheie cu Rusia o pace neconvenabilă

INTERNAȚIONAL17 hours ago

Casa Albă: SUA, Australia, Japonia, Noua Zeelandă și Marea Britanie au lansat o alianță pentru a combate influența Chinei în Pacific

INTERNAȚIONAL18 hours ago

Volodimir Zelenski: Ucraina nu mai este o țară terță, este un viitor partener egal pentru cel puțin 27 de țări UE

INTERNAȚIONAL19 hours ago

Șeful diplomației române, apel la acțiune globală fermă și pragmatică în rezolvarea rapidă a actualului blocaj privind exportul de cereale din porturile ucrainene

INTERNAȚIONAL19 hours ago

Bogdan Aurescu și ministrul de externe din Republica Coreea au convenit să reia agenda de vizite oficiale la București și consultările politice cu caracter regulat

SUA1 day ago

O zi “seismică” în SUA: Curtea Supremă revocă protejarea dreptului femeilor la avort. Joe Biden denunță o decizie care “duce America cu 150 de ani înapoi în timp”

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis: Îmi doresc să ajungem la ce am descris în prima mea campanie prezidențială, ca România și Moldova să fie împreună în UE

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis, despre amânarea aderării României la spațiul Schengen: “Și pentru noi reprezintă o frustrare”

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis, despre renunțarea la votul în unanimitate la nivelul UE: Este de dorit o arhitectură decizională “mai suplă”, dar acest lucru implică multe “complicații procedurale”

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis este de acord cu comunitatea politică europeană propusă de Macron: Nu creăm un înlocuitor la aderare, dar nici așteptarea falsă că un stat va deveni automat membru UE

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis, optimist că R. Moldova și Ucraina vor deveni candidate la UE: Acest statut este o “garanție că integrarea europeană se va întâmpla”

Cristian Bușoi3 days ago

Dosarul Stocării Gazelor: Acordul negociat de eurodeputatul Cristian Bușoi asigură că depozitele de gaze din UE vor fi umplute la cel puțin 80% din capacitate până în noiembrie

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Din plenul PE, Andrej Plenković transmite sprijinul „de neclintit” al Croației pentru ca Ucraina să devină țară candidată la UE

INTERNAȚIONAL5 days ago

Într-un discurs adresat Uniunii Africane, Volodimir Zelenski acuză Rusia că ține Africa ”ostatică”: Pentru a elimina riscul de foamete, ”războiul de colonizare” împotriva Ucrainei trebuie să înceteze

INTERNAȚIONAL5 days ago

Declarația Summitului celor Trei Mări de la Riga: Klaus Iohannis și ceilalți lideri regionali au acordat Ucrainei statutul de “țară parteneră participantă” la Inițiativă

Eugen Tomac1 week ago

Ședință comună a Parlamentelor României și R. Moldova. Eugen Tomac: Suntem două state cu aceeași istorie, vorbim aceeași limbă. Trebuie să ne gândim la viitorul comun

Team2Share

Trending