Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Eurodeputatul Victor Negrescu (PSD) atrage atenția: Liderii UE nu mai au voie să ignore semnalele noii crize. Pasivitatea ne va costa foarte mult

Published

on

Europarlamentarul Victor Negrescu, vicepreședinte PSD, trage un nou semnal de alarmă cu privire la riscurile ce amenință populația europeană în contextul în care liderii UE ”asistă neputincioși” la semnalele de alarmă transmise de evoluția burselor mondiale. Eurodeputatul, care este și membru  în Comisia pentru Bugete a Parlamentului European, atrage atenția că Planul Juncker este pus în pericol de o eventuală criză financiară, întrucât este dependent de piață.

negrescu
”De la debutul anului, asistăm la repetate semnale îngrijorătoare transmise de fluctuațiile burselor. Acțiunile asiatice au încheiat tranzacțiile la cel mai redus nivel din 2011 – Indicele MSCI este în declin cu 0,5%. Indicele Nikkei a coborât cu până la 2,8%. Indicii FTSE 100 (Londra), DAX (Frankfurt) şi CAC 40 (Paris) sunt tot în scădere. Bursa de la Bucureşti a scăzut cu aproape 4% după primele ore de tranzacţii ale şedinţei de luni, iar faţă de începutul anului declinul a trecut de 10%.
 
Situația continuă să fie alarmantă, iar liderii UE nu doar că nu afișează vreun semn că ar pregăti măsuri concrete pentru contracararea posibilelor efecte negative asupra populației, ci asistă de-a dreptul neputincioși la tot ce se întâmplă. Nu am văzut nicio reuniune de urgență a CE pe acest subiect, nicio discuție pe marginea sa pe agenda reuniunii ECOFIN sau la şedința formală a Colegiului comisarilor europeni. Toată această pasivitate ne poate costa foarte mult! Și, din păcate, cei care vor suporta direct consecințele vor fi tot cetățenii, nu decidenții sau bancherii.
 
Perspectivele de dezvoltare şi investitii ale UE – sintetizate în mult-promovatul Plan Juncker – par a fi rămas la stadiul de intenții pe hârtie. Nu doar că Planul este pus în pericol de o eventuală criză financiară, întrucât este dependent de piață, dar nici nu ajută statele care au cea mai mare nevoie de investiții. La un an de la lansare, Planul Juncker a fost folosit în principal de marile economii ale UE – ceea ce spune foarte multe despre capacitatea sa de a reduce inegalitățile.
 
În esență, Planul Juncker nu are efectele propuse. Acest lucru este datorat modului netransparent în care este implementat, birocrației excesive în care este organizat și, mai ales, discriminării cu care tratează țările din Centrul și Estul Europei, în consecință și România.
 
Avem deci un plan care generează mai multă inegalitate în UE şi, în plus, nu oferă nici soluții economice pentru redresarea Europei, nici măcar un scut care să apere populația de un nou val de austeritate, în situația în care căderea burselor s-ar transforma într-o criză”, susține Victor Negrescu, într-un comunicat remis Calea Europeană.

.

.

COMISIA EUROPEANA

Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen prezintă miercuri planul de redresare a UE post-COVID-19 în plenul Parlamentului European

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prezintă miercuri, 27 mai, propunerile executivului european privind bugetul pe termen lung revizuit și planul de redresară, într-o ședință plenară specială a Parlamentului European.

Prezentarea va avea loc începând cu ora locală 13.30 (14.30 ora României) și va fi urmată de o dezbatere, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Luna trecută, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus că bugetul european va fi “nava-mamă” a relansării economiceiar la sesiunea plenară din 13-15 mai, șefa executivului european a anunțat că relansarea economică a Uniunii Europene va fi posibilă prin pachet format din bugetul european și un instrument de redresare finanțat printr-o marjă de manevră foarte mare care va fixa suma maximă de bani pe care Comisia Europeană o poate împrumuta de pe piețele de capital cu garanția statelor membre.

Ținând cont de impactul crizei COVID-19, Parlamentul Europeană a solicitat o revizuire substanțială a cadrului bugetar al UE pentru perioada 2021-2027, inclusiv includerea unui fond de redresare, în rezoluțiile adoptate la 17 aprilie și 15 mai.

La 17 aprilie, eurodeputații au votat o rezoluție prin care au solicitat un pachet masiv de investiții pentru a sprijini economia europeană după criza COVID-19, care să fie finanțat printr-un Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 majorat.

Pentru a stimula redresarea economică și socială, deputații europenii au votat la 15 mai o nouă rezoluție prin care solicită un pachet solid de aproximativ 2 mii de miliarde de euro integrat în cadrul financiar multianual (CFM), însă adițional sumelor propuse anterior. Noul buget pe șapte ani trebuie să acopere nevoile imediate ale cetățenilor și să vizeze coeziunea socială și dezvoltarea economică durabilă în UE, pornind de la prioritățile tranziției digitale și ecologice.

Pentru a obține aprobarea Parlamentului European, noul plan de redresare trebuie să fie finanțat prin obligațiuni de redresare garantate de bugetul UE și să evite soluții financiare care ar ocoli controlul democratic, mai arată sursa citată.

Ulterior, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europenevor discuta noile propuneri și vor decide asupra formei finale în urma negocierilor.

Având în vedere probabilitatea unei perioade de mai multe luni până la încheierea unui acord, Parlamentul European a solicitat Comisiei Europene, într-o rezoluție adoptată la 13 mai, să propună un plan de urgență pentru a facilita demararea fără probleme a programelor financiare în 2021.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Vicepreședinta Comisiei Europene Vera Jourova: O legătură între fondurile europene și statul de drept este “astăzi mai necesară ca niciodată”

Published

on

© Vera Jourova/ Twitter

Vicepreședintele Comisiei Europene pentru valori transparență, Vera Jourova, a afirmat luni că stabilirea unei legături între acordarea fondurilor europene și criteriul respectării statului de drept este “astăzi mai necesară ca niciodată”, informează EU Observer.

Trebuie să ne asigurăm că statul de drept rămâne parte a unui acord privind cadrul financiar multianual“, a adăugat Jourova, în cursul unei discuții cu membri ai Parlamentului European.

Jourova a făcut aceste clarificări înainte ca executivul european să prezinte miercuri, 27 mai, o versiune actualizată a propunerii privind cadrul financiar multianual 2021-2027, adaptată la nevoile socio-economice provocate de pandemia de corovonavirus, precum și un fond de redresare economică, Parlamentul European solicitând Comisiei Europene un amplu program cu 2.000 de miliarde de euro.

De asemenea, instituțiile UE – îndeosebi Comisia și Parlamentul – așteaptă operaționalizarea Biroului Procurorului Public European pentru a investiga cazurile de fraudă cu fonduri europene.

O “condiționalitate privind statul de drept” face parte din propunerea de buget a UE pe termen lung a Comisiei, dar a fost criticată de țări precum Polonia și Ungaria.

Polonia și Ungaria sunt țările UE împotriva cărora Comisia Europeană, în cazul Poloniei, și Parlamentul European, în privința Ungariei, au activat articolul 7 din Tratatul UE privind riscul unor încălcări flagrante ale valorilor fundamentale ale UE, precum statul de drept și independența justiției.

Puterea de la Varșovia este criticată pentru schimbările efectuale în cadrul sistemului judiciar, în timp ce acțiunile guvernului premierului maghiar Viktor Orban au fost subiectul unei noi dezbateri în Parlamentul European, după ce Parlamentul de la Budapesta a acordat puteri sporite executivului pentru a conduce țara în timpul situației de urgență, generând riscuri pentru încălcarea de drepturi și libertăți.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a creat un portal în limba română dedicat luptei împotriva dezinformării cu privire la coronavirus

Published

on

În contextul recent, spațiul sănătății a fost invadat de informații false – publicate voit sau din neștiință – inclusiv în ceea ce privește

Executivul European încurajează cetățenii blocului comunitar să se bazeze doar pe surse oficiale atunci când vor să caute ultimele date despre COVID-19.

”Vă sugerăm să urmați recomandările autorităților de sănătate publică din țara dumneavoastră și să consultați site-urile organizațiilor internaționale și ale UE relevante: ECDC și OMS. Și dumneavoastră puteți combate dezinformarea! Nu distribuiți conținut neverificat din surse dubioase”, transmite Comisia.

Totodată, Comisia Europeană luptă împotriva dezinformării, în strânsă cooperare cu platformele online: ”Le încurajăm să promoveze surse oficiale, să penalizeze conținutul care se dovedește fals sau înșelător și să șteargă conținutul ilegal și pe cel care ar putea dăuna sănătății sau integrității fizice a oamenilor.”

Portalul poate fi accesar la următorul link.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending