Connect with us

S&D

Eurodeputatul Victor Negrescu: România nu poate risca să fie ultima țară care depune Planul de Redresare și Reziliență. Este nevoie să accelerăm procesul pentru a evita un eșec

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

România nu poate risca să fie ultima țară care depune Planul de Redresare și Reziliență, a avertizat marți europarlamentarul Victor Negrescu (PSD, S&D) după ce jumătate din statele membre ale Uniunii Europene au trimis planurile lor naționale la Comisia Europeană.

“Este nevoie să accelerăm procesul de redactare și negociere pentru ca termenul de 31 mai să fie devansat și a evita, astfel, acest eșec. Jumătate din statele europene au depus deja oficial planurile lor, inclusiv din Estul Europei, iar celelalte țări se pregătesc să facă acest lucru în următoarele zile. Poate doar Bulgaria, care se pregătește de alegeri anticipate, să mai depună așa târziu ca noi. Interesant este că peste tot s-a înțeles că este nevoie de un efort național. Doar la noi guvernanții sunt încă în vacanță și ignoră dialogul cu partenerii sociali, societatea civilă, mediul academic și Parlamentul”, a scris Negrescu, pe Facebook.

Potrivit acestuia, cele 14 state europene care au depus planurile până ieri, 3 mai, sunt chiar statele cu cea mai mare alocare și care au susținut crearea acestui mecanism de redresare: Polonia, Belgia, Italia, Austria, Slovenia, Danemarca, Spania, Letonia, Luxemburg, Slovacia, Franța, Germania, Grecia, Portugalia.

“Statele care nu au depus încă fie nu au susținut crearea acestui mecanism de împrumut comun la nivel european, fie sunt state care au primit o alocare mică sau trec prin crize politice interne”, a conchis el.

Polonia a devenit luni cel de-al 14-lea stat membru al Uniunii Europene care și-a depus la Bruxelles Planul Național de Redresare și Reziliență, prin care Varșovia urmărește să primească 36 de miliarde de euro pentru redresarea economiei sale, din care aproape 24 de miliarde euro sub formă de granturi.

Portugalia a fost primul stat membru care și-a transmis PNRR la 22 aprilie, urmat de Germania și Grecia la 28 aprilie, Franța și Slovacia la 29 aprilie și Danemarca, Letonia, Luxemburg și Spania, la 30 aprilie, respectiv Austria, Belgia, Italia și Slovenia pe 1 mai

Prezentarea acestor planuri vine în urma unui dialog intens între Comisie și autoritățile naționale ale acestor state membre în ultimele luni.

În ce privește România, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a anunţat la 26 aprilie că România va depune Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pe 31 mai, afirmațiile sale venind după o ședință cu președintele Klaus Iohannis, prim-ministrul Florin Cîțu și liderii coaliției, Ludovic Orban, Dan Barna și Kelemen Hunor.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a fost lansat în dezbatere publică în luna martie și are la bază cei 6 piloni principali conveniți de Parlamentul European și de Consiliul UE pe care sunt alocate bugetele sectoriale. PNRR cuprinde 30 de componente subsumate celor 6 piloni: Tranziția spre o economie verde; Transformarea digitală; Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă; Coeziunea socială și teritorială; Sănătate și reziliență instituțională; Copii, tineri, educație și competențe.

Aceste reforme și proiecte de investiții publice cuprinse în PNRR trebuie puse în aplicare până în 2026 pentru a putea accesa cele 30,44 miliarde de euro de care România va putea beneficia din Mecanismul de redresare și reziliență de 672,5 miliarde de euro.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Dan Nica

Liderul delegației PSD din PE, Dan Nica: Trei state au primit deja bani din fondul european de relansare, iar în România nu mai auzim nimic de PNRR 

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Liderul Delegației PSD din Parlamentul European, Dan Nica, atrage atenția că Portugalia, Luxemburg şi Belgia au devenit marţi primele state UE care au primit deja tranşe din fondul european de relansare, plan conceput de Uniunea Europeană pentru a ajuta statele membre să îşi reconstruiască economia după criza provocată de pandemie. România, în schimb, se poate lăuda cu imaginea jalnică a unui EȘEC în cifre și în economie și în pandemie (AICI), potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

„Gazele au ajuns la maximul istoric din ultima sută de ani, energia electrică atinge un nou nivel record, iar prim-ministrul României vede în fața ochilor doar bătălia delirantă din PNL. Îi solicit candidatului Florin Cîțu să folosească scaunul și pixul de la Palatul Victoria pentru a lua măsuri urgente în ceea ce privește asigurarea protecției consumatorilor vulnerabili și să adopte o poziție în ceea ce privește Pachetul Fit for 55, propus de Comisia Europeană, cu o puternică dimensiune socială, care va crește și mai mult facturile la energie şi combustibil pentru toți cetățenii. Îi cer, de asemenea, să prezinte public ultimele evoluții ale PNRR, pentru că toamna se apropie, iar țara noastră are multe restanțe la Bruxelles, unele care ne pot arunca la periferia Europei”, a explicat Dan Nica.

Citiți și Primii bani pentru implementarea PNRR-urilor statelor membre merg în Belgia, Luxemburg și Portugalia

Eurodeputatul PSD a arătat că este descalificant pentru un partid istoric să se afle la putere de aproape doi ani și să nu guverneze o zi, fiind mai ocupat cu organizarea alegerilor, decât cu necesitățile românilor. 

„Guvernul de anul trecut a fost preocupat de organizarea alegerilor generale, Guvernul de anul acesta este preocupat de alegerile interne de partid. Nimeni nu va avea nimic de câștigat de pe urma acestora, dar în mod sigur va pierde România. Rezultatele unei Guvernări pe Facebook, în lozinci, fără soluții, fără viziune, fără perspective, fără empatie și fără măsuri compensatorii se văd acum, când românii traversează de unii singuri două crize: pandemia și criza economică”, a spus șeful Delegației PSD din Parlamentul European.    

Social-democratul a adăugat că, în ciuda vedeniilor premierului, România se află la coada clasamentului veniturilor din spațiul european și chiar dacă salariile sunt foarte mici, oamenii plătesc preţuri mult mai mari decât alte state la alimente şi transporturi. De asemenea, Dan Nica a precizat că românii se află și în topul țărilor din Uniunea Europeană care nu-și permit să meargă într-o vacanță de vară nici măcar timp de o săptămână din cauza sărăciei. (AICI / AICI)

 „Acești oameni trebuie să oprească tot circul care ne pune într-o poziție jenantă în fața Uniunii Europene și să realizeze în al 12-lea ceas că nu putem ajunge în punctul în care familiile cu venituri mici să fie cele care să plătească cel mai mult factura acestui Eșec Național – Guvernarea celor care au pierdut nu doar alegerile, ci și orice busolă a realității”, a precizat eurodeputatul PSD.  

Până în acest moment, Executivul European a aprobat 18 planuri de redresare și reziliență, după cum urmează: Portugalia, Spania, Grecia, Danemarca, Luxemburg,  Austria, Slovacia, Letonia, Germania, Italia, Belgia, Franța, Slovenia, Lituania, Cipru, Croația, Irlanda și Cehia.

De asemenea, miniștrii economiei și finanțelor din UE au adoptat pe 13 iulie prima serie de decizii de punere în aplicare ale Consiliului privind aprobarea planurilor naționale de redresare și de reziliență pentru 12 din cele 17 state membre. Astfel, Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Luxemburg, Portugalia, Slovacia și Spania au primit undă verde pentru utilizarea fondurilor UE pentru redresare și reziliență în vederea stimulării economiilor lor și a recuperării în urma consecințelor COVID-19. Adoptarea deciziilor de punere în aplicare ale Consiliului privind aprobarea planurilor permite statelor membre să semneze acorduri de grant și de împrumut care vor facilita o prefinanțare de până la 13%.

Planurile trimise de Slovenia, Cipru, Croaţia, Lituania, Irlanda și Cehia, care au fost aprobate după 1 iulie, urmează să fie analizate de miniştrii finanţelor în următoarele săptămâni.

În ceea ce privește RomâniaPNRR ar putea fi aprobat de Comisia Europeană în luna septembrie, în urma unei etape de clarificăridupă ce Executivul european a aprobat solicitarea țării noastre de a prelungi perioada de evaluare.

Documentul transmis la 31 mai și publicat la 2 iunie cuprinde proiecte în valoare de 29,2 miliarde de euro, din banii alocaţi urmând a fi finanţate cu sume mari trei sectoare importante: Transporturi – 6,7 miliarde de euro, Educaţia – 3,6 miliarde de euro şi Sănătatea – 2,4 miliarde de euro.

Citiți și

 Premierul Florin Cîțu: Ținta mea este să avem PNRR-ul aprobat în jur de 15 septembrie

Klaus Iohannis: Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă nu este unul perfect, dar este rezonabil şi va fi aprobat

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu atenționează: 50% din fondurile alocate prin Programul Operațional Infrastructură Mare sunt încă necheltuite. Ele pot fi accesate până în 2023

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Guvernul României a accesat doar jumătate din totalul fondurilor alocate din Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014 – 2020, cu mult sub media europeană, a afirmat miercuri europarlamentarul Corina Crețu, fost comisar european pentru politică regională, la împlinirea a șase ani de la semnarea POIM.

“Se împlinesc șase ani de la momentul semnării Programului Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014 – 2020, pe care l-am lansat în 2015 alături de fostul Premier Victor Ponta. Prin intermediul POIM, România avea la dispoziție in jur de 10 miliarde EUR din partea Uniunii Europene pentru finanțarea principalelor priorități de dezvoltare în sectorul de transport. POIM a fost însoțit de realizarea Master Planului de Transport, document care definește nevoile specifice ale României. (…) Încă de la semnarea acestui document primordial, mi-am exprimat convingerea fermă că fără o infrastructură modernă, România nu se va putea dezvolta și nu va putea deveni ceea ce ne dorim cu toții – o țară în care oamenii sa aibă o viața mai bună, economia locală și cea națională să prospere, iar tinerii să-și dorească să rămână, să studieze, să lucreze și să-și întemeieze o familie. Și în calitate de Membru al Parlamentului European, rămân o susținătoare a investițiilor în autostrăzi, căi ferate și aeroporturi, care să conecteze localitățile României între ele, dar și țara noastră la Uniunea Europeană”, a scris Corina Crețu, pe pagina sa de Facebook.

În pofida acestui fapt, europarlamentarul român susține că asistăm în continuare la declinul infrastructurii din România, identificând drept cauze managementul deficitar, gradul ridicat de uzură și întreținerea inadecvată.

Ea a mai indicat că, pentru a încuraja proiectele de infrastructură din țară, în 2018 a modificat POIM, alocând mai multe fonduri europene pentru proiecte de importanță majoră pentru România. Prin decizia luată în calitate de comisar european, rata de cofinanțare europeană a crescut de la 75% la 85% pentru proiectele privind dezvoltarea rețelei transeuropene de transport, a rețelei de metrou și a celor de transport multimodal. 

“Cu toate acestea, până acum Guvernul României nu a accesat decât jumătate din totalul fondurilor alocate, cu mult sub media europeană”, a deplâns Crețu.

Europarlamentarul a mai atras atenția că Guvernul nu a transmis în acești ani niciun proiect pentru regiunea Moldovei, deși Comisia Europeană s-a arătat interesată să realizeze până în 2020 studiul de fezabilitate pentru Autostrada Unirii Tîrgu Mureș – Iași – Ungheni.

Crețu a precizat că “la ora actuala, 50% din sumele alocate perioadei 2014-2020, care pot fi accesate pana in 2023, sunt necheltuite“.

“Atât timp cât Guvernul României nu-și va clarifica obiectivele și până când dezvoltarea infrastructurii României nu va deveni o prioritate, din păcate românii vor fi privați de șansa unor standarde de viață la nivel european”, a mai adăugat ea.

Fostul comisar european a subliniat că a semnat, totuși, finanțarea prin POIM a câtorva proiecte de infrastructură: construirea secţiunii dintre localitățile Dumbrava şi Deva, din autostrada Lugoj-Deva (336 milioane EUR), rețeaua de infrastructură rutieră integrată pentru zona orbitală din București (Centura Bucureștiului), îmbunătățirea serviciilor de transport pe liniile de metrou din Capitală și modernizarea rețelei de cale ferată Gurasada – Simeria (1,3 miliarde EUR).

Programul Operational Infrastructura Mare (POIM) a fost elaborat pentru a răspunde nevoilor de dezvoltare ale României identificate în Acordul de Parteneriat 2014-2020 şi în acord cu Cadrul Strategic Comun şi Documentul de Poziţie al serviciilor Comisiei Europene. Strategia POIM este orientată spre obiectivele Strategiei Europa 2020, în corelare cu Programul Naţional pentru Reformă şi cu Recomandările Specifice de Ţară, concentrându-se asupra creșterii durabile prin promovarea unei economii bazate pe consum redus de carbon prin măsuri de eficienţă energetică şi promovare a energiei verzi, precum şi prin promovarea unor moduri de transport prietenoase cu mediul şi o utilizare mai eficientă a resurselor.

Priorităţile de finanţare stabilite prin POIM contribuie la realizarea obiectivului general al Acordului de Parteneriat prin abordarea directă a două dintre cele cinci provocări de dezvoltare identificate la nivel naţional.

POIM finanţează activităţi din patru sectoare: infrastructura de transport, protecţia mediului, managementul riscurilor şi adaptarea la schimbările climatice, energie şi eficienţă energetică, contribuind la Strategia Uniunii pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii.

POIM beneficiază de o alocare financiară de cca. 11,8 mld. Euro, din care: 6,94 mld. euro prin Fondul de Coeziune; 2,48 mld. euro prin Fondul European de Dezvoltare Regională și 2,46 mld. euro co-finanțare.

Continue Reading

Corina Crețu

Fonduri UE 2021-2027: Corina Crețu atenționează că România “a pierdut startul” și solicită Guvernului transparență privind negocierile pentru Acordul de Parteneriat cu Comisia Europeană

Published

on

© European Union 2018 - Source : EP

Europarlamentarul Corina Crețu solicită public Guvernului de la București să comunice informații cu privire la stadiul tratativelor și al încheierii Acordului de Parteneriat dintre România și Comisia Europeană cu privire la fondurile de coeziune 2021-2027, atenționând că România “a pierdut startul” utilizării banilor din politica regională. 

Fost comisar european pentru politică regională în perioada 2014-2019, Crețu amintește că în mai 2018 a prezentat alături de comisarul pentru buget de la acea vreme, Gunther Oettinger, propunerea privind politica de coeziune aferentă Cadrului Financiar Multianual 2021-2027, care prevedea alocarea a cel puțin 30 de miliarde de euro pentru România, reprezentând al patrulea cel mai mare buget pentru dezvoltare regională, după Polonia, Italia și Spania. 

“Pe 29 mai 2018, în calitate de comisar european pentru politică regională, subliniam că propunem o politică de coeziune pentru toate regiunile, arătând că am îmbunătățit flexibilitatea acestei politice și am simplificat normele pentru ca țările, regiunile și cetățenii care au nevoie de acești bani să poată beneficia de șansa schimbării vieții lor și a comunităților lor în bine. Trei ani mai târziu, negocierea și adoptarea Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 s-a suprapus și cu tratativele privind cel mai amplu pachet de redresare economică din istorie ca urmare a pandemiei. Consider că este o eroare și o lipsă de viziune strategică să se discute preponderent despre cele 30 de miliarde de euro, granturi și împrumuturi, care vor veni prin Planul Național de Redresare și Reziliență, iar Acordul de Parteneriat privind politica de coeziune să nu figureze pe agenda publică a guvernanților“, a declarat Corina Crețu.

În luna iunie, Consiliul UE și Parlamentul European au aprobat pachetul politicii de coeziune de 330 de miliarde de euro, din care România va putea beneficia de aproximativ 27-28 de miliarde de euro, a patra cea mai mare alocare națională, după ce executivul de la Bruxelles va aproba Acordul de Parteneriat cu Guvernul de la București. 

În acel context, europarlamentarul Corina Crețu a atenționat în runde succesive de poziții publice că “negocierile pentru România privind Programele Operaționale sunt foarte întârziate” și a criticat lentoarea administrativă și lipsa voinței politice din partea autorităților române.

Reamintesc că fondurile de coeziune disponibile pentru România sunt comparabile ca resursă bugetară cu banii aferenți PNRR. Mai mult, dacă luăm în considerare că fondurile de redresare alocate țării noastre cuprind o componentă însemnată, de aproape 16 de miliarde de euro, de împrumuturi, aș tinde să cred că suntem în fața unui deserviciu făcut României prin lentoarea și obscuritatea cu care evoluează negocierile privind Acordul de Parteneriat pentru coeziune. Fondurile regionale de 27 de miliarde de euro ce îi revin României sunt duble față de granturile disponibile prin PNRR. De asemenea, lipsește viziunea integrată de a crea un mix de finanțare din sursele aflate la dispoziție pentru a genera modernizare și prosperitate țării noastre”, a deplâns eurodeputatul român.

Ea a oferit în acest sens exemplul Greciei, o țară care ar putea fi preluată ca model de către România.

“Grecia a fost al treilea stat membru, după Portugalia și Spania, care a primit aprobarea Comisiei Europene și pentru Planul Național de Redresare și Reziliență de aproximativ 30 de miliarde de euro. La finalul lunii iulie, Grecia a devenit primul stat UE care a primit undă verde de la Comisia Europeană privind fondurile de coeziune, iar Atena va beneficia de 21 miliarde de euro până în 2027”, a subliniat aceasta.

În schimb, coaliția de la București a intrat în vacanță fără PNRR aprobat și fără Acord de Parteneriat cu Comisia Europeană privind politica de coeziune. Cine va resimți acest start pierdut? Românii, evident, ei fiind acum nevoiți să mai sufere încă o amânare către modernizare, dezvoltare și prosperitate“, a conchis Corina Crețu.

Așa-numitul “pachet de coeziune” cuprinde obiectivul de cooperare teritorială europeană (Interreg), Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune, precum și Regulamentul privind dispozițiile comune, un set de norme care reglementează fondurile regionale, de coeziune și sociale ale UE în următorii șapte ani.

Toate cele trei regulamente au fost publicate în Jurnalul Oficial al UE la 30 iunie 2021. și au intrat în vigoare în ziua următoare, 1 iulie 2021.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Dragoș Pîslaru2 hours ago

Dragoș Pîslaru: Conferința privind Viitorul Europei, prima șansă pentru România de a contribui în mod direct la setarea priorităților UE

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Politica agricolă comună: Comisia Europeană adoptă măsuri prin care fermierii pot să primească plăți în avans mai mari

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Incendiile de pădure: UE ajută Italia, Grecia, Albania și Macedonia de Nord să lupte împotriva incendiilor devastatoare

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Raport al Comisiei Europene: Țările din Balcanii de Vest și cele din Parteneriatul Estic îndeplinesc în continuare cerințele pentru a beneficia de un regim de călătorii fără viză

ROMÂNIA4 hours ago

Mercer Street: România continuă demersurile diplomatice la ONU pentru condamnarea internațională a atacului Iranului

CONSILIUL EUROPEAN5 hours ago

Charles Michel, la un an de la explozia din Beirut: UE continuă să sprijine Libanul. Este nevoie urgent de reforme pentru o ieșire sustenabilă din criză

Marian-Jean Marinescu5 hours ago

Marian-Jean Marinescu apreciază că pachetul ”Fit for 55” conține ”propuneri foarte complicate”: Nu cuprinde alternative în afara energiei electrice

Dan Nica6 hours ago

Liderul delegației PSD din PE, Dan Nica: Trei state au primit deja bani din fondul european de relansare, iar în România nu mai auzim nimic de PNRR 

ROMÂNIA6 hours ago

Klaus Iohannis: Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă nu este unul perfect, dar este rezonabil şi va fi aprobat

ROMÂNIA6 hours ago

Eurostat: România, printre statele membre UE cu cea mai mare creștere a vânzărilor cu amănuntul în luna iunie

ROMÂNIA2 days ago

Primele 5000 de cărți electronice de identitate vor fi emise de MAI în cadrul unui proiect-pilot din Cluj-Napoca

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisarul european Janez Lenarcic îi răspunde premierului sloven, care l-a acuzat că acționează împotriva intereselor țării sale: Prejudiciile sunt provocate de cei care subminează statul de drept

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Emmanuel Macron, aflat la Tokyo pentru Jocurile Olimpice, a discutat cu premierul japonez despre lupta împotriva schimbărilor climatice și despre o regiune ”indo-pacifică liberă”

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova: Bogdan Aurescu a anunțat un nou sprijin de 300.000 euro pentru societatea civilă și presa independentă

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Vizita lui Bogdan Aurescu la Chișinău: România va fi mereu alături de Maia Sandu. R. Moldova poate deveni un model de orientare pro-europeană în vecinătatea estică a UE

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu apreciază că viteza cu care România va face tranziția la o economie verde va fi diferită de cea a altor țări UE: Partenerii europeni trebuie să ne sprijine mai mult

IMAGINEA ZILEI2 weeks ago

IMAGINEA ZILEI Militari ai Forțelor Aeriene SUA ajută localnicii afectați de inundațiile devastatoare din Germania

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Se vor construi trei centre de mari arși la București, Timișoara și Târgu Mureș. Finanțarea se va face printr-un program cu Banca Mondială

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Recunoștință și respect față de militarii români care au participat la acțiunile din Afganistan. Sunt eroi ai României

ROMÂNIA2 weeks ago

România: CE constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale

Team2Share

Trending