Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Victor Negrescu: România poate adera în acest an la Spațiul Schengen. Dacă vreun stat membru se opune soluția va fi să apelăm la CJUE

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

România are oportunitatea de a adera în acest an la Spațiul Schengen, iar dacă vreun stat membru se opune soluția va fi să apelăm la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, a declarat eurodeputatul Victor Negrescu pentru CaleaEuropeană.ro.

“Aderarea României la Schengen trebuie să devină o prioritate națională. Recent, Parlamentul European a aprobat o nouă rezoluție pentru a sprijini aderarea țării noastre la Schengen ceea ce crează contextul pentru ca acest obiectiv să fie îndeplinit”, a afirmat eurodeputatul într-o postare pe Facebook.

De asemenea, Negrescu a prezentat eforturile depuse atât în calitate de europarlamentar, cât și de ministru delegat pentru afaceri europene în ce privește aderarea României la Spațiul Schengen.

“Am susținut mereu activ aderarea României la Schengen, prin campania #RomâniaCereSchengen am adunat 50.000 de semnături am scris fiecărui guvern european, am avut întâlniri cu partenerii olandezi, am introdus subiectul Schengen în toate discuțiile europene, inclusiv cu Franța și Germania și am redemarat după mulți ani de blocaj activitatea echipei de lucru care trebuia să se ocupe de acest obiectiv. În timpul mandatului meu de ministru România a aderat la ultimul mecanism de securitate al Schengen, respectând de facto toate obligațiile. Cred însă că este timpul să fim mai curajoși în a ne apăra interesul. De zeci de ori am retras votul deși cu siguranță, în absența unor argumente serioase, CJUE ne-ar da dreptate. Este timpul să trecem peste orgolii, să acționăm împreună pentru realizarea acestui obiectiv care în actual context poate fi mai ușor de atins”, a spus el.

Parlamentul European a solicitat statelor membre și Consiliului Uniunii Europene să ia măsurile necesare pentru a admite Bulgaria, România și Croația în spațiul Schengen, într-o rezoluție adoptată la 19 iunie, cu o largă majoritate de 520 voturi pentru, 86 împotrivă și 59 abțineri și care se referă la restabilirea rapidă și completă a liberei circulații transfrontaliere în urma crizei COVID-19.

Eurodeputații solicită, de asemenea, Consiliului și statelor membre să își intensifice eforturile în ceea ce privește integrarea spațiului Schengen și să ia măsurile necesare pentru a admite Bulgaria, România și Croația în spațiul Schengen“, se arată în comunicatul remis CaleaEuropeană.ro.

Cât privește admiterea Bulgariei, României și Croației în spațiul Schengen, apelul Parlamentului European reprezintă un mesaj politic ce se înscrie în linia declaraţiei comisarului european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, care a propus recent ca România, Bulgaria şi Croaţia să adere la Schengen, ca “măsură de actualizare şi consolidare a acestui spaţiu”.

Parlamentul European a dat undă verde încă din 2011 pentru aderarea Bulgariei şi României la Spaţiul Schengen, poziție reafimată de-a lungul vremii de mai multe ori până la cel mai înalt nivel, atât în ceea ce privește Comisia Europeană, cât și legislativul european.

În ceea ce privește Croația, cel mai tânăr membru al Uniunii Europene, aceasta a primit undă verde din partea Comisiei Europene în luna octombrie a anului 2019 pentru aderarea la spațiul Schengen.

Decizia finală pentru aderarea deplină a unui stat membru la spaţiul Schengen necesită un vot în unanimitate al tuturor statelor membre ale Uniunii Europene în cadrul Consiliului pentru Justiție și Afaceri Interne.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Dragoș Pîslaru

Dragoș Pîslaru: Statul român trebuie să facă parteneriat cu cei care cunosc realitățile din teren pentru implementarea programelor de integrare a romilor

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Statul român trebuie să facă parteneriat cu cei care cunosc realitățile din teren pentru implementarea programelor de integrare a romilor, este mesajul transmis de eurodeputatul Dragoș Pîslaru, coordonator Renew Europe pentru Comisia de Muncă și Afaceri Sociale din Parlamentul European, în contextul adoptării, ieri, cu o largă majoritate (545 la 96), a unui raport despre implementarea Strategiilor Naționale pentru integrarea Roma în Uniunea Europeană.

„Este cutremurător să comparăm cifrele de investiții în integrarea Roma, în România dar și alte țări UE, cu indicii de excluziune socială, din educație, piața muncii, acces la nutriție, locuire sau sănătate pe care minoritatea romă trebuie să îi înfrunte în continuare. Știm că se poate, știm că pot exista programe de succes, că sunt oameni ca Valeriu Nicolae în Ferentari, Claudia Costea la Pirita, Nadia Gavrila la Ponorâta și alte asociații care se implică la firul ierbii, în comunități, și care au soluții la astfel de probleme”, scrie eurodeputatul.

În calitate de coordonator al Renew Europe pentru Comisia de Muncă și Afaceri Sociale, Dragoș Pîslaru  menționează că s-a asigurat că raportul conține „o cerere pentru obiective obligatorii puse de către Comisie, împreună cu măsuri și calendare propuse statelor membre, pentru următorul val de finanțare pentru strategiile naționale”. Aceasta trebuie să vină la pachet cu fonduri suficiente și asistență tehnică care să țină cont de realitățile din teren, adaugă politicianul român.

El este de părere că statul român trebuie să facă parteneriat cu cei care cunosc realitățile din teren pentru implementarea programelor de integrare a romilor.

„Este de datoria noastră să cream acces și oportunitate pentru toți cetățenii României, indiferent de apartenența etnică, indiferent de partidul pentru care votează. Uniunea Europeană va continua să investească în aceste programe, dar este timpul ca autoritățile din România să facă pașii necesari, reali, pentru a lăsa aceste probleme cu adevărat în urmă!”, subliniază Dragoș Pîslaru. 

Continue Reading

Vlad Nistor

Profesorul Vlad Nistor, invitat să devină Visiting Senior Fellow al London School of Economics. El va coordona un proiect dedicat relațiilor UE – Marea Britanie

Published

on

© vladnistor.ro

Eurodeputatul Vlad Nistor, cadru didactic la Facultatea de Istorie a Universității din București și profesor emerit al Universității din București, a fost invitat să devină Visiting Senior Fellow al prestigioasei London School of Economics and Political Sciences, informează instituția acedemică într-un comunicat.

Ca membru al think-tank-ului de relații internaționale IDEAS al LSE, profesorul Nistor va coordona un nou proiect de cercetare, focalizat asupra viitorului relațiilor dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie. 

IDEAS este unul dintre cele mai importante think-tank-uri de politică internațională din lume, cu proiecte de anvergură globală. Între cei care au devenit cu timpul Visiting Senior Fellows în cadrul său se numără universitari, cercetători, diplomați, militari de rang înalt și personalități ale lumii financiare, între care amintim pe Jamie Shea, Sir Richard Barrons, prof. Priscilla Roberts, Gideon Rachman și alții.

Prof. univ. dr. Vlad Nistor face parte din Catedra de Istorie Antică și Arheologie a Facultății de Istorie din cadrul Universității București. Este cercetător și istoric, specializat în relațiile internaționale, iar între anii 2004-2012 a fost decan al Facultății de Istorie a UB. Totodată, profesorul Nistor a fost președinte al Senatului Universității din București timp de patru ani, între 2011 și 2015.

Mai multe informații despre programul de cercetare si dezbateri al think-tank-ului de politică internațională pe care prof. univ. dr. Nistor a fost desemnat să-l conducă pot fi accesate aici.

Vlad Nistor este membru al Parlamentului European de la 1 decembrie 2019, când a înlocuit-o pe Adina Vălean în calitate de membru al Parlamentului European, după ce aceasta a devenit membru al Comisiei Europene.

În Parlamentul European, Nistor este membru în Comisia pentru afaceri externe, în Delegația la Comisia parlamentară de asociere UE-Moldova, în Delegația pentru relațiile cu India și în Delegația la Adunarea Parlamentară Euronest.

În cariera sa politică, Nistor a fost deputat între anii 2012 și 2016, iar în prezent este Vicepreședinte al PNL pentru politică externă, apărare și securitate națională. 

Totodată, Vlad Nistor a fost director general al Institutului Diplomatic Român, din 2005. În perioada 1998-2000, în mandatul lui Emil Constantinescu, a fost consilier de stat la Președinția României. Este membru în Consiliul Științific al asociației New Strategy Center.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Solicitarea eurodeputatului Victor Negrescu, vicepreședintele Comisiei pentru Educație și Cultură, de a aloca 2% din Planul european de relansare către sectorul creativ și cultural, inclusă în rezoluția Parlamentului European

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Solicitarea vicepreședintelui Comisiei pentru Educație și Cultură din Parlamentul European, Victor Negrescu, de alocare a 2% din Planul european de relansare către sectorul creativ și cultural a fost inclusă în rezoluția care a fost aprobată joi de Legislativul european.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, eurodeputatul român a solicitat alocarea acestei sume către acest sector grav afectat de pandemie care, înainte de criză, contribuia cu aproape 10% din PIB-ul României și angaja peste 300.000 de persoane.

”Salut adoptarea de către plenul Parlamentului European a rezoluției privind sprijinul de care sectorul creativ și cultural are mare nevoie în aceste momente. Am susținut activ această rezoluție și încă din luna iulie am solicitat Comisiei Europene și reprezentanților statelor membre alocarea a 2% din Planul european de relansare pentru salvarea acestui sector puternic afectat de criza coronavirus. Votul de astăzi demonstrează că această solicitare a avut ecou la nivelul Parlamentului European și sper ca vocea tuturor celor care activează în domenii precum cinematografia, teatrul, muzica, literatura, fotografia sau industria cărții, arhitectura, publicitatea, design sau divertisment să fie auzită de către liderii europeni și de către guvernele statelor membre”, a declarat europarlamentarul român.

Victor Negrescu consideră că rezoluția promovată de Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European este o formă de respect și de solidaritate cu oamenii de cultură și susține o intervenție mai amplă din partea Uniunii Europene și a statelor membre pentru susținerea sectorului creativ și cultural.

”Este o formă de solidaritate și o modalitate de a ne arăta respectul pentru oamenii de cultură și pentru cei care activează în industriile creative. Toți aceștia trebuie să știe că le suntem aproape și că încercăm să le oferim perspective pentru un viitor mai bun. Există și inițiative de sprijin de la nivelul societății, așa cum este și platforma CulturaDeAcasa.ro, pe care am lansat-o împreună cu colegii din PES activists România și care încearcă să promoveze cultura, oferind un spațiu ce reunește informații despre activități, soluții, evenimente și proiecte culturale. Dar este nevoie de intervenții mai ample și mai consistente din partea Uniunii Europene și a statelor membre. Și nu este vorba doar despre sprijin financiar, ci și despre un cadru european care să ofere garanții celor care activează în sectorul creativ și cultural”, a precizat Victor Negrescu.

Vicepreședintele Comisiei pentru Educație și Cultură din Parlamentul European a punctat în încheiere că pasul următor trebuie făcut de către Comisia Europeană și guvernele statelor membre, pentru a salva acest sector care reprezenta în medie 4% din PIB-ul european și angaja 7,8 milioane de persoane.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending