Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Victor Negrescu semnalează Guvernului că PNRR trebuie să reflecte explicit reforme asumate de întreaga societate, în concordanță cu recomandările din raportul de țară al Comisiei Europene

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Victor Negrescu (PSD, S&D), membru al Comisiei pentru bugete (BUDG) din Parlamentul European, semnalează Guvernului că Planul Național de Redresare și Reziliență trebuie să reflecte explicit recomandările din raportul de țară al Comisiei Europene cu ținte clare realizate de România.

În același timp, Negrescu a atras atenția că public se comunică informații contradictorii care riscă să afecteze implementarea PNRR.

”Guvernul s-a angajat printr-un Memorandum că va veni cu o formă actualizată până în data de 5 martie, și iată că nu a făcut-o. Mai mult, vor să ne prezinte un plan cu o valoare mult mai mare, de 135%, vehiculând chiar un plan cu o valoare fictivă de 70 sau chiar 100 de miliarde, uitând să spună că celelalte state europene care au venit cu forme mai mari s-au angajat să co-finanțeze planurile lor de relansare din resurse proprii sau alte fonduri. La noi, din păcate, nu există nimic prevăzut în bugetul de stat nici pentru co-finanțare, nici pentru sprijinirea unor măsuri de relansare adiționale”, a precizat eurodeputatul român într-un mesaj pe Facebook.

În plus, Victor Negrescu a menționat că ”se evocă procentaje și cifre fictive privind alocările din PNRR în contextul în care se recunoaște public că fondurile primite de la nivel european s-au redus considerabil de la 33 de miliarde de euro, la 30 pentru a ajunge la doar 29,2 miliarde de euro. De fapt, în prezent nu se știe nimic concret despre acest plan, cum va fi implementat și cum vor fi cheltuite sumele alocate, în contextul în care ar fi trebuit să fim deja în negocieri cu reprezentanții Comisiei Europene”.

”PNRR nu trebuie să fie << Iepurașul de Paște >> al Guvernului, planul trebuie să reflecte explicit recomandările din Raportul de Țară al Comisiei Europene cu ținte clare de realizat de către România. Fondurile nu trebuie împărțite în baza unui troc între partidele de guvernământ și trebuie să reflecte explicit reforme asumate de întreaga societate”, a conchis eurodeputatul român.

Citiți și:
Comisia Europeană: România va trebui să prezinte un plan de recuperare în concordanță cu prioritățile evidențiate de Semestrul European și tranzițiile ecologică și digitală, pentru a primi sprijin financiar prin instrumentul Next Generation EU

Ministrul Investițiilor Europene, Cristian Ghinea, a anunțat marți că Guvernul a decis să elaboreze prima variantă a Planulul Național de Redresare și Reziliență pe care să o discute cu partenerii de la nivelul Comisiei Europne, luând în calcul propuneri ce depășesc alocarea inițială, cu un total de 135% din alocare. Oficialul a mai anunțat că negocierile vor avea loc în lunile mai şi iunie, iar instrumentul este unul de finanţare a reformelor, chiar dacă foarte multă lume este interesată de aceşti bani.

În egală măsură, Cristian Ghinea a punctat că România ”primește o alocare consistentă de granturi și împrumuturi în valoare totală de 29,2 miliarde euro. Această sumă a scăzut puțin față de prima iterație de alocări, în urma recalculării scăderii Produsului Intern Brut în 2020 în comparație cu media europeană”, a anunțat Ghinea.

Inițial, din alocarea totală de 672,5 miliarde de euro pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență la nivelul UE, România beneficia de aproximativ 30,5 miliarde de euro, compuse din 13,8 miliarde de euro sub formă de granturi și 16,7 miliarde de euro sub formă de împrumuturi. Plățile pentru proiectele care vor fi incluse în programele naționale de redresare și reziliență trebuie făcute până în decembrie 2026, astfel și proiectele trebuie finalizate până la acea dată.

Planul actual însumează 33 de componente grupate în șase piloni distincți, conform Regulamentului UE. Fiecare domeniu de intervenție va conține atât reforme cât și investițiile propuse, precum și jaloanele și țintele pe care ne angajăm să le realizăm în fiecare an.

Potrivit ministrului, 11% din banii alocați prin PNRR vor merge pentru educație, 9% pentru Sănătate și 28% pentru transport feroviar, rutier și metrou.

Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR) este cel mai mare instrument financiar creat de Uniunea Europeană în afara cadrului financiar multianual, menit să ofere sprijin financiar statelor membre pentru a asigura o revenire economică rapidă. Regulamentul a fost aprobat la nivel european pe 12 februarie 2021.

Acest mecanism e construit pe o logică diferită de fondurile de coeziune, fiind bazat doar pe rezultatele obținute la finalul perioadei de implementare. Astfel, statele membre își stabilesc în cadrul planurilor naționale de redresare și reziliență reformele și investițiile pe care le vor realiza până la finalul anului 2026.

În discrepanță cu Politica de Coeziune, proiectele din PNRR nu se pot extinde după finalul perioadei și nici nu se pot faza, fiind crucială finalizarea lor până în 2026. 

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac semnalează: România, pe ultimul loc în UE la serviciile publice digitale și competențele digitale

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Europarlamentarul Eugen Tomac subliniază că România continuă să se afle la coada clasamentului UE privind digitalizarea în contextul în care tot România are printre cele mai mari viteze la internet din lume. 

„Pandemia a impus restricții fizice, dar nu și digitale. Cu toate acestea, România se află la coada clasamentului UE privind digitalizarea. Avem una dintre cele mai mari viteze la internet din lume, ne mândrim cu numeroși specialiști IT și companii fondate de români cunoscute la nivel internațional, precum UiPath și Bitdefender, am atras investitori importanți în domeniu (IBM, Oracle, Microsoft) și, totuși, ne situăm pe ultimul loc în ceea ce privește serviciile publice digitale și competențele digitale”, a transmis deputatul european într-un mesaj pe pagina de Facebook.

Potrivit eurodeputatului, această contradicție este creată de lipsa de interes a autorităților de a oferi resursele și de a crea cadrul necesar pentru educația digitală a cetățenilor și transformarea digitală a instituțiilor publice.

De asemenea, deputatul european precizează că lucrurile nu se pot realiza peste noapte: Este nevoie ca autoritățile să dovedească viziune și capacitate de adaptare la noile tehnologii. 5G, inteligența artificială, cloud computing sau tehnologia blockchain sunt o realitate a secolului XX. Este nevoie de ambiție strategică la nivelul politicului, pentru a putea recupera din decalajele existente.”

„Prin PNRR, guvernul s-a angajat ca 21% din cele 29,2 miliarde de euro să fie folosite pentru susținerea tranziției digitale. Rămâne de văzut dacă se va acorda prioritate măsurilor de modernizare. Termenul este scurt – doar cinci ani, în care autoritățile trebuie să demonstreze că sunt capabile să îndeplinească angajamentele asumate în fața cetățenilor”, a conchis acesta. 

Citiți și: INFOGRAFIC PNRR: Cum arată traseul pe care România trebuie să-l parcurgă pentru a injecta 29,2 miliarde de euro în reforme și investiții: 41% din fonduri merg către tranziție verde și 21% către digitalizare

Continue Reading

Gheorghe Falcă

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: România și SUA au un parteneriat strategic extrem de solid

Published

on

© Gheorghe Falcă - arhivă personală

Eurodeputatul Gheorghe Falcă (PNL, PPE) a salutat vizita Secretarului Apărării al Statelor Unite ale Americii, Lloyd J. Austin, la București  și a reiterat importanța Patreneriatului Strategi al României și SUA.

„România și Statele Unite ale Americii au un parteneriat strategic extrem de solid. Vizita Secretarului Apărării al Statelor Unite ale Americii, Lloyd J. Austin, la București a fost un bun prilej de a discuta despre strategiile de apărare și securitate din regiunea Mării Negre”, a transmis deputatul european într-un mesaj pe pagina de Facebook.

Secretarul Apărării al Statelor Unite a reafirmat miercuri, la București, în cadrul întrevederilor cu președintele Klaus Iohannis și cu ministrul apărării Nicolae Ciucă, “angajamentul SUA față de parteneriatul strategic SUA-România și față de Flancul Estic al NATO și a recunoscut poziția de lider a României în cadrul Alianței în ceea ce privește împărțirea responsabilităților”.

Reamintim că liderii români și american au marcat aniversarea a 10 ani atât a Declarației comune bilaterale de parteneriat strategic, cât și a Acordului bilateral privind apărarea împotriva rachetelor balistice, care a deschis calea pentru primul amplasament Aegis-Ashore din Europa, înființat în urmă cu cinci ani.

Potrivit Departamentului Apărării, secretarul Lloyd Austin “a discutat, de asemenea, despre activitățile maligne ale Rusiei în regiunea Mării Negre, despre cooperarea între aliații și partenerii regionali din Marea Neagră și despre noile provocări prezentate de Republica Populară Chineză”.

Ministrul Ciucă și secretarul Austin au discutat pe larg despre “modernizarea apărării”, iar cei doi înalți demnitari “au fost de acord că punerea în aplicare a Foii de parcurs bilaterale pe 10 ani pentru cooperarea în domeniul apărării este esențială pentru atingerea acestui obiectiv”.

Secretarul apărării și-a încheiat vizita în România prin întâlnirea cu forțele rotative ale SUA desfășurate la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu de lângă coasta Mării Negre.

El a mulțumit militarilor americani pentru devotamentul lor și pentru că lucrează cu aliații români pentru a contribui la asigurarea descurajării și securității de-a lungul flancului estic al NATO.

Continue Reading

Alin Mituța

Eurodeputatul Alin Mituța: Sistemul de sănătate din România este un dezastru. Ajutorul european îl poate salva

Published

on

Eurodeputatul Alin Mituța (USR PLUS, Renew Europe), în calitate de membru în grupul de lucru pentru sănătate din Conferința privind Viitorul Europei, a reiterat importanța realizării unei Uniuni a Sănătății, în contextul în care sistemele de sănătate ale statelor membre suferă inegalități prea mari în materie de calitate, iar europenii ajung să nu mai aibă aceeași șansă la viață.

„Sistemul nostru de sănătate este un dezastru întreținut de rețele de căpușare a banilor care se opun oricăror încercări de reforme și care fac ca medicii și personalul medical să plece disperați din țară. Orice statistici am citi, dar și uitându-ne cu ochiul liber la cum mor oamenii în spitale cu zile din cauza infecțiilor nosocomiale, a incendiilor, a defecțiunii echipamentelor sau lipsei de oxigen, cum a fost astăzi cazul la Târgu Cărbunești, suntem ultimii din UE”, a semnalat deputatul într-un mesaj pe pagina de Facebook.

Din cauza intereselor care blochează schimbarea în bine a sistemului românesc de sănătate, eurodeputatul Alin Mituța apelează la ajutorul european pentru a-l salva: „La nivel național am văzut cum orice încercare de schimbare este blocată de încrengătura de interese care nu vrea decât perpetuarea căpușării sistemului, așa încât cred că ajutorul de la nivel european poate fi salvarea noastră.”

„Tocmai de aceea am ales să fac parte din grupul de lucru pentru sănătate din Conferința privind Viitorul Europei iar astăzi, la reuniunea acestui grup am cerut mai mulți bani europeni în sănătate, dar și mai important, am cerut ca UE să stabilească urgent standarde minime de calitate pentru serviciile medicale în întreaga Uniune”, a mai adăugat acesta.

Potrivit europarlamentarului, UE are nevoie de o bază comună care să asigure accesul egal la tratament medical adecvat pentru toți cetățenii europeni, indiferent de statul membru în care se află: „Într-o adevărată Uniune este o rușine să avem sisteme de sănătate atât de diferite în termeni de calitate, unele fiind de-a dreptul înapoiate.”

Astfel, în cadrul reuniunii grupului de lucru de ieri, deputatul european Alin Mituța dincolo de mai multe resurse și de standarde comune de calitate:

  • Planul European pentru Cancer ar putea fi folosit ca model pentru noi planuri pentru alte patologii care afectează un număr tot mai mare de europeni, cum ar fi bolile cardiovasculare sau problemele de sănătate mintală;
  • Avem nevoie și de o listă de medicamente esențiale la nivelul UE. UE ar trebui să garanteze disponibilitatea acestor medicamente pentru toți cetățenii prin negocieri comune privind prețurile, achiziții comune sau stocuri pentru situații de urgență;
  • Am putea utiliza mai bine Rețelele Europene de Referință, care sunt un instrument bun, dar care ar trebui finanțat mai bine și extins la tratamente complexe, cum ar fi transplantul de organe, tratamentul pacienţilor cu arsuri grave sau alte tratamente cu înaltă specializare;
  • Avem nevoie de un plan de acțiune al UE pentru bolile rare, care ar trebui să țină cont de faptul că cele 30 de milioane de oameni care trăiesc cu boli rare în UE au dificultăți în a găsi diagnosticul și tratamentul pentru boala lor.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
NATO1 day ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN1 day ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ2 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu2 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi2 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi2 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi3 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO3 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

Team2Share

Trending