Connect with us

Victor Negrescu

Eurodeputatul Victor Negrescu: Social-democrații europeni nu sunt de acord cu diferențierea între statele membre din zona euro și cele din afară care nu au acces la soluțiile de redresare economică agreate de cele dintâi

Published

on

© European Union 2016 - Source : EP

Social-democrații europeni nu sunt de acord cu diferențierea între statele membre din zona euro și cele din afară care nu au acces la soluțiile de redresare economică agreate de cele dintâi și solicită un răspuns medical mai puternic și o cooperare consolidată între statele membre pentru gestionarea efectelor pandemiei de coronavirus, a declarat eurodeputatul Victor Negrescu (PSD, S&D), în contextul unui webinar organizat de Biroul Parlamentului European în România cu privind răspunsul coordonat al UE la pandemie.

 

„La nivel european există o dezbatere privind soluțiile care trebui implementate pentru a rezolva această criză, dar punctez că nu toți suntem de acord cu ele. Noi, social-democrații, ne dorim un răspuns mai puternic din partea statelor membre. Pe de-o parte, noi nu credem că ar trebui să existe o diferență între statele din zona euro și statele din afara zonei euro, pentru că, în primă instanță statele din zona euro au agreat asupra unor măsuri financiare care nu sunt disponibile și statelor din afara zonei euro”, a transmis eurodeputatul S&D.

De asemenea, Victor Negrescu a precizat că social-democrații europeni nu sunt de acord nici cu amploarea răspunsului medical, pe care și-l doresc mai puternic. În acest sens, eurodeputatul a făcut referire la crearea unui Fond Social destinat Sănătății în valoare de 10 miliarde de euro sau transpunerea conceptului <Europa sănătății> prin Tratatul de la Lisabona. În plus, el a menționat că „se poate extinde cooperarea, dar în sensul acesta există o reticență din partea unor state membre privind o evoluție suplimentară și cred că ar trebui să susținem în prim plan noi inițiative și proiecte”.

Acesta a menționat că a inițiat o serie de proiecte pilot și că lucrează la diferite demersuri, inclusiv crearea unui corp medical la nivel european, amintind aici medicii români care s-au deplasat în Italia, și extinderea RescEU, „un proiect care a fost aprobat în timpul președinției române a Consiliului, dovadă că România s-a implicat în cooperarea în domeniul medical anticipând, poate, nevoia unei mai bune cooperări în acest plan între statele membre”.

În ceea ce privește soluțiile privind revenirea economică, eurodeputatul a spus că România a primit aprobarea din partea Comisiei Europene pentru a demara un program de ajutor de stat pentru IMM-uri, dar foarte târziu.

„Putem crea la nivel național scheme de finanțare pentru operatorii din turism care nu presupun împrumuturi precum IMM Invest, ci soluții de granturi. Eu personal și noi cei din familia social-democraților susținem nevoia de a sprijini investițiile în domeniul turistic; dacă lucrurile sunt blocate în prezent, ar fi bine să generăm investiții în repararea infrastructurii hoteliere, în îmbunătățirea soluțiilor turistice și acest lucru se poate face cu personal de acel profil și făcând în așa fel încât după această criză sectorul turismului să fie adaptat la noile cerințe”, a susținut Victor Negrescu.

De asemenea, Victor Negrescu este de părere că același lucru trebuie să se întâmple și în alte sectoare, precum cel al industriei culturale și creative.

„Ca membru în Comisia de resort am inițiat o serie de demersuri pe lângă Comisia Europeană, cât și pe lângă autoritățile naționale pentru că nu exista, din nefericire, o soluție agreată la nivel european. Lucrurile au început să se miște zilele acestea și Comisia Europeană a propus statelor membre câteva soluții pentru digitalizarea acestei industrii care reprezintă, în cazul nostru, 10% din PIB-ul României”, a încheiat acesta.

Biroul Parlamentului European în România a organizat, miercuri, 29 aprilie, o dezbatere online privind răspunsul coordonat al Uniunii Europene la pandemia de coronavirus și acțiunile Parlamentului European. La webinar au luat parte trei eurodeputați români – Cristian Bușoi (Grupul Partidului Popular European), Victor Negrescu (Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților) și Ramona Strugariu (Grupul Renew Europe).

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

S&D

Eurodeputatul Victor Negrescu: România are nevoie de un moment T0 în privința fondurilor europene

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Victor Negrescu (PSD, S&D) semnalează că actuala guvernare a cheltuit doar 4,5% din fondurile de coeziune restante până în 2023 și nu a început implementarea adecvată a exercițiului financiar european 2021-2027.

„Țara noastră are nevoie de un moment T0 în privința fondurilor europene. Trebuie refăcută rapid întreaga arhitectură de finanțare pentru ca aceste oportunități de finanțare să nu fie pierdute. Indiferent de culoarea politică, miza trebuie să fie România, iar fondurile europene sunt o șansă imensă pe care riscăm să o ratăm dacă nu depolitizăm și profesionalizăm acest domeniu”, a scris deputatul european într-o postare publicată pe pagina oficială de Facebook.

Potrivit eurodeputatului, majoritatea proiectelor în curs de implementare au fost agreate, semnate sau demarate încă din anii anteriori, dar blocajele înregistrate anul trecut și anul acesta au „condus la necheltuirea banilor europeni deși Comisia Europeană și-a flexibilizat poziția și redus din strictețe în contextul pandemiei.”

De asemenea, Victor Negrescu atrage atenția că nu există un calendar clar pentru programele europene: „Mai mult, sunt probleme în privința acreditării Agențiilor de Dezvoltare Regională și a programării gândite pentru noul exercițiu financiar. Rezultatul este că nu avem nici până acum un calendar clar pentru programele europene.”

„Realitatea este că România are probleme structurale în accesarea fondurilor europene. Din păcate, orice reformă reală sau apeluri la consens au fost blocate cu agresivitate de USR și PNL care, deși au pretins altceva, dovedesc a avea rezultate mai slabe în accesarea fondurilor europene”, a conchis acesta.

 

Continue Reading

Victor Negrescu

Eurodeputatul Victor Negrescu a solicitat, în plenul Parlamentului European, sprijin pentru România în vederea finalizării PNRR și realizării campaniei de vaccinare

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Victor Negrescu a susținut miercuri o intervenție în plenul Parlamentului European, în cadrul dezbaterii cu privire la Concluziile reuniunii Consiliului European din 24-25 iunie 2021 la care au participat președintele Comisiei Europene și președintele Consiliului European.

În cadrul acesteia, Victor Negrescu a atras atenția asupra faptului că anumite state europene, din cauza unor guverne mai puțin performante, printre care și cel din România, riscă să rămână în urmă în ceea ce înseamnă finalizarea planurilor de redresare și realizarea campaniei de vaccinare dacă instituțiile europene nu se implică mai mult.

”Planurile de redresare trebuie să ne permită să facem lucrurile diferit, însă în unele cazuri se promovează măsuri de austeritate. Aprobarea mai multor planuri este o veste bună, dar acest lucru nu este suficient. Anumite guverne, așa cum este cazul în România, au prezentat planuri slabe de redresare care nu furnizează răspunsuri adecvate pentru nevoile cetățenilor. Trebuie să ne asigurăm că nimeni nu rămâne în urmă. Trebuie să lucrăm împreună pentru a ajuta fiecare stat membru să dezvolte planuri puternice de redresare și să ne asigurăm că obiectivele noastre comune se reflectă în măsurile adoptate de guvernele europene”, a declarat eurodeputatul Victor Negrescu, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Europarlamentarul român a atras atenția liderilor europeni că trebuie să întreprindă măsuri de prevenție pentru a bloca un al patrulea val și să se preocupe de aspectele sociale precum și de statele care au rămas în urmă în realizarea campaniei de vaccinare.

”Deși Consiliul European din iunie a reprezentat o oportunitate de a face o evaluare a situației actuale, liderii europeni ar trebui să facă mai multe pentru a răspunde provocărilor existente în prezent. Într-adevăr, acum suntem într-un moment mai bun când vine vorba de pandemie, însă pericolul nu a dispărut. Trebuie să punem în aplicare măsurile preventive necesare pentru a evita un al patrulea val. Unele state (ref. România) sunt incapabile să pună în aplicare obiectivele campaniei de vaccinare și ignoră complet nevoile unei recuperări care să ia în considerare aspectele sociale”, a menționat europarlamentarul Victor Negrescu.

Eurodeputatul român a propus în trecut o resetare a PNRR și elaborarea în consens a modificărilor în așa fel încât planul să poată fi implementat până la finalul lunii august 2026.

Acesta consideră că reformele anti-sociale propuse trebuie modificate, iar proiectele trebuie să se bazeze pe obiective ce pot fi realizate în intervalul dat mai ales că din cauza actualului guvern țara noastră va începe mai târziu decât alte state implementarea planului.

Continue Reading

Alin Mituța

Alin Mituța, la plenara inaugurală a Conferinței privind Viitorul Europei: E o șansă enormă pe care noi, românii, o avem pentru a face o Europă a viitorului care să arate așa cum ne-am dori

Published

on

© Alin Mituța/arhivă personală

Eurodeputatul Alin Mituța (USR PLUS, Renew Europe) a apreciat atmosfera de la plenara inaugurală a Conferinței privind Viitorul Europei ca fiind „bună și optimistă” și a subliniat că este o șansă pentru români pentru a contura viitorul așa cum și-l doresc, potrivit unui mesaj pe Facebook. În acest sens, el a atras atenția că evenimentul va aduce schimbare doar dacă cetățenii se vor implica. 

„Atmosferă bună și optimistă la prima plenară a Conferinței pentru Viitorul Europei. Europarlamentari, comisari, parlamentari naționali, reprezentanți ai societății civile și cetățeni au vorbit despre așteptările lor de la acest exercițiu de democrație participativă, care se întâmplă pentru prima dată în istoria UE . Marea majoritate sunt de acord că cetățenii trebuie să fie în centrul atenției și că trebuie ca instituțiile europene să îi asculte, nu doar să îi audă. Mai sunt de acord că trebuie să fim ambițioși să ajungem chiar la modificări de tratate, dacă va fi necesar. (…) Conferința aceasta va avea succes și va duce la schimbări reale doar dacă cetățenii se vor implica. E o șansă enormă pe care noi, românii o avem pentru a face o Europă a viitorului care să arate așa cum ne-am dori”, a scris eurodeputatul român pe Facebook.

În continuare, Alin Mituța a descris etapele următoare ale Conferinței care se va încheia în 2022.

„După această primă plenară introductivă, urmează să ne împărțim pe grupuri de lucru și să discutăm concret pe teme concrete, de la schimbări climatice, la sănătate, social, finanțe, agricultură sau cadru instituțional. În toamnă vor începe să funcționeze și patru agore ale cetățenilor formate fiecare din câte 200 de cetățeni aleși aleatoriu din toate statele membre, inclusiv din România. Propunerile lor vor ajunge pe masa plenarei împreună cu cele venite pe platforma online futureu.europa.eu. Din octombrie ne vom întâlni din nou în plen și în fiecare lună apoi, până în mai 2022 când ar trebui să avem adoptate concluziile Conferinței, care vor fi apoi implementate”, a mai spus el. 

Nu în ultimul rând, eurodeputatul a enumerat câteva dintre așteptările sale privind conținutul acestor concluzii, pe care s-a angajat, totodată, să le apere în cadrul plenarei:

  • competențe UE în sănătate: România are nevoie de sprijin european pentru a reforma sistemul de sănătate și a-l aduce la standarde europene; avem nevoie de standarde minime de calitate a serviciilor medicale, de mai mulți bani europeni pentru infrastructură și dotări, de cooperare mai bună în ceea ce privește bolile rare, transplantul, îngrijirea marilor arși șamd
  • competențe UE în educație: standarde minime de calitate, cadru comun de evaluare a țcolilor și universităților, mai multă mobilitate, mai mult sprijin pentru cercetare; includerea de cursuri de educație civică legată de UE în curricula educațională.
  • crearea unui Procuror European pentru Mediu: acesta ar trebui să funcționeze în coordonare cu Procurorul European Codruța Kovesi în a investiga infracțiuni de mediu care afectează întreaga UE, precum tăierile ilegale de pădure sau transporturile ilegale de deșeuri.
  • crearea unui mecanism permanent de implicare a cetățenilor în deciziile UE: nu mai e suficient să ascultăm oamenii la vot, la fiecare 5 ani, ci trebuie să creăm un sistem prin care cetățenii și societatea civilă să fie consultați în fiecare an cu privire la prioritățile UE, iar concluziile lor să meargă direct la Comisie care trebuie să le ia în considerare când stabilește inițiativele pentru anul următor; mai mult, aceste priorități cetățenești trebuie să aibă un buget participativ alocat din care să fie finanțate.

„Acestea sunt doar câteva din prioritățile mele în plenara Conferinței și sper ca ele să fie completate și îmbunătățite ascultându-vă”, a mai precizat eurodeputatul Renew Europe. 

Alături de acesta, la sesiunea plenară a Conferinței privind Viitorul Europei au participat și eurodeputații români Siegfried Mureșan, vicepreședintele grupului PPE, și Victor Negrescu, vicepreședintele Comisiei pentru Cultură și Educație din Parlamentul European, membru în grupul S&D.

Siegfried Mureșan a declarat în intervenția sa:

„Uniunea Europeană s-a confruntat cu trei crize semnificative în ultimii 10 ani: criza economică și financiară acum 10 ani, criza migrației și a refugiaților acum 5 ani și acum pandemia de COVID-19. Niciuna din acestea nu a fost creată de Uniunea Europeană, dar în toate aceste trei crize, cetățenii europeni s-au așteptat ca Uniunea Europeană să ofere soluții, iar Uniunea Europeană a ajutat. Fiecare țară aflată în dificultate a fost ajutată în timpul crizei economice. Mulți oameni au fost ajutați în timpul crizei migrației și a refugiaților. Și acum, în timpul pandemiei de COVID-19, am achiziționat împreună vaccinuri și am lansat cel mai mare pachet de sprijin economic lansat vreodată de Uniunea Europeană. Acum, obiectivul acestei conferințe este să asculte cetățenii Europei și să asculte ceea ce ei așteaptă ca Uniunea Europeană să realizeze în următorii ani, care sunt domeniile în care ar trebui să oferim soluții și în care ar trebui să dotăm Uniunea Europeană cu instrumentele necesare pentru a depăși aceste crize. Să înceapă dialogul!”

Victor Negrescu a declarat în intervenția sa:

„Conferința privind viitorul Europei este doar punctul de plecare. Oamenii au așteptări mari de la noi și trebuie să livrăm. Trebuie să fim îndrăzneți. Trebuie să construim mai bine pentru viitor. Avem nevoie de o Europă care să nu lase pe nimeni în urmă, unde toate țările și toți cetățenii să simtă că vocea lor este auzită. Din România până în Portugalia, oameni de toate vârstele, din medii diferite, trebuie să fim uniți, să ne simțim europeni și să acționăm împreună. De aceea, cred că avem nevoie ca UE să aibă competențe pentru a acționa mai mult în domenii precum educația, sănătatea sau politicile sociale. Putem face acest lucru numai prin consolidarea democrației europene, iar conferința noastră poate fi punctul de plecare pentru acest lucru. Oamenii nu sunt numere, sunt sufletul și nucleul Europei. Trebuie să fim pregătiți pentru orice rezultat, ceea ce înseamnă că ar trebui să fim pregătiți și să schimbăm tratatele dacă acest lucru va fi necesar. Susțin o astfel de schimbare care va reconecta Europa de cetățeni!”

La sesiunea plenară a Conferinței au participat 108 reprezentanți ai Parlamentului European, 54 de reprezentanți ai Consiliului (doi pentru fiecare stat membru) și trei reprezentanți ai Comisiei Europene, precum și 108 reprezentanți ai tuturor parlamentelor naționale, în condiții de egalitate, și cetățeni. 108 cetățeni, alături de președintele Forumului European de Tineret, vor discuta ideile cristalizate în cadrul grupurilor de dezbatere ale cetățenilor și al platformei digitale multilingve.

Din toamnă, vor exista patru grupuri de dezbatere ale cetățenilor europeni. Fiecare dintre acestea va fi alcătuit din 200 de participanți și va include cel puțin o femeie și un bărbat din fiecare stat membru.

Cetățenii vor fi selectați aleatoriu, pentru a se asigura că sunt reprezentativi pentru diversitatea UE în ceea ce privește originea geografică, genul, vârsta, mediul socioeconomic și nivelul de educație. Tinerii între 16 și 25 de ani vor reprezenta o treime în cadrul fiecărui grup de dezbatere.

În termenul prevăzut, plenul își va prezenta propunerile comitetului executiv, care va elabora un raport, în deplină colaborare și transparență cu plenul. Raportul va fi publicat pe platforma digitală multilingvă. Platforma digitală multilingvă constituie locul în care vor fi colectate, analizate și publicate contribuțiile rezultate în urma tuturor evenimentelor legate de conferință.

Plenara Conferinței are un rol central în cadrul acesteia, întrucât reprezentanții instituțiilor UE, ai guvernelor și ai societății civile se vor întâlni cu cetățenii pentru a discuta și a elabora propuneri de schimbare. Parlamentul European a făcut presiuni pentru o plenară puternică din punct de vedere politic, cu mulți reprezentanți aleși, precum și pentru un rol important al cetățenilor.

Sesiunea plenară a fost precedată de un eveniment destinat cetățenilor europeni, organizat sub egida conferinței, care a avut loc la 17 iunie, la Lisabona, în Portugalia. 

Evenimentul, găzduit de președinția portugheză a Consiliului, a avut loc la Centrul Cultural Belém, într-un format hibrid, și a reunit cei 27 de reprezentanți ai grupurilor de dezbatere ale cetățenilor sau ai evenimentelor organizate la nivel național sub egida conferinței (unul pentru fiecare stat membru), președintele Forumului European de Tineret și unii dintre cetățenii deja selectați pentru grupurile de dezbatere ale cetățenilor la nivel european. 

Evenimentul le-a oferit participanților ocazia de a discuta despre așteptările lor cu privire la conferință cu cei trei copreședinți ai Comitetului executiv: Ana Paula Zacarias,  secretară de stat pentru afaceri europene a Portugaliei , Guy Verhofstadt,  membru al Parlamentului European și copreședinte al comitetului executiv, și Dubravka Šuica, vicepreședinta pentru democrație și demografie a Comisiei Europene.

Citiți și

Plenara inaugurală a Conferinței privind Viitorul Europei. Guy Verhofstadt, copreședinte al comitetului executiv: Instituțiile UE și parlamentele naționale vor dezbate și defini în premieră o nouă viziune pentru viitorul Europei

Plenara inaugurală a CoFoE. Dubravka Šuica, vicepreședinte al CE: Pentru prima dată, voi, cetățenii, aveți această Conferință pe picior de egalitate cu reprezentanții aleși

La eveniment au luat parte și alți reprezentanți și observatori din cadrul Comitetului executiv, organismul responsabil cu luarea deciziilor privind activitatea Conferinței.

În vederea organizării plenarei Conferinței, Comitetul executiv a luat act de modalitățile practice finale ale celor patru grupuri de dezbatere ale cetățenilor europeni, inclusiv de tematicile alocate fiecăruia: valori, drepturi, statul de drept, democrație, securitate; schimbări climatice, mediu/sănătate; o economie mai puternică, justiție socială, locuri de muncă/educație, tineret, cultură, sport/transformare digitală și UE în lume/migrația.

În plus, au fost elaborate orientări pentru a ajuta statele membre și alte părți interesate să organizeze grupuri de dezbatere ale cetățenilor și alte evenimente la nivel național, regional sau local, sub egida conferinței.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Corina Crețu6 hours ago

Fonduri UE 2021-2027: Corina Crețu atenționează că România “a pierdut startul” și solicită Guvernului transparență privind negocierile pentru Acordul de Parteneriat cu Comisia Europeană

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Gestionarea frontierelor externe: Sistemul european de informații și autorizații de călătorie va intra în funcțiune până la sfârșitul lui 2022

U.E.7 hours ago

UE condamnă atacul asupra petrolierului Mercer Street și face apel la ”evitarea oricărei acțiuni dăunătoare pentru pacea în regiune”: Circumstanţele trebuie clarificate

ROMÂNIA9 hours ago

Premierul Florin Cîțu este convins că proiectul cărții electronice de identitate va fi extins la nivel național în termenul stabilit de 18 luni: Viitorul este al digitalizării

INTERNAȚIONAL9 hours ago

SUA au nominalizat Croația pentru a se alătura programului Visa Waiver. Cetățenii din cel mai nou stat membru UE vor putea călători fără vize în Statele Unite

INTERNAȚIONAL9 hours ago

Antony Blinken, mesaj de condoleanțe către România și Regatul Unit după atacul comis asupra vasului „Mercer Street”: Ne alăturăm aliaților noștri în condamnarea fermă a atacului

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Primii bani pentru implementarea PNRR-urilor statelor membre merg în Belgia, Luxemburg și Portugalia

NATO10 hours ago

NATO își arată solidaritatea față de România și Regatul Unit: Condamnăm cu fermitate recentul atac fatal asupra navei Mercer Street. Aliații rămân îngrijorați față de acțiunile Iranului

U.E.10 hours ago

Eurostat: Germania este principalul producător de înghețată din UE. România produce mai puțină înghețată decât Cehia sau Finlanda

ROMÂNIA11 hours ago

Eurostat: România, printre țările UE unde prețurile producției industriale au înregistrat o creștere semnificativă în luna iunie

ROMÂNIA1 day ago

Primele 5000 de cărți electronice de identitate vor fi emise de MAI în cadrul unui proiect-pilot din Cluj-Napoca

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisarul european Janez Lenarcic îi răspunde premierului sloven, care l-a acuzat că acționează împotriva intereselor țării sale: Prejudiciile sunt provocate de cei care subminează statul de drept

INTERNAȚIONAL1 week ago

Emmanuel Macron, aflat la Tokyo pentru Jocurile Olimpice, a discutat cu premierul japonez despre lupta împotriva schimbărilor climatice și despre o regiune ”indo-pacifică liberă”

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova: Bogdan Aurescu a anunțat un nou sprijin de 300.000 euro pentru societatea civilă și presa independentă

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Vizita lui Bogdan Aurescu la Chișinău: România va fi mereu alături de Maia Sandu. R. Moldova poate deveni un model de orientare pro-europeană în vecinătatea estică a UE

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu apreciază că viteza cu care România va face tranziția la o economie verde va fi diferită de cea a altor țări UE: Partenerii europeni trebuie să ne sprijine mai mult

IMAGINEA ZILEI2 weeks ago

IMAGINEA ZILEI Militari ai Forțelor Aeriene SUA ajută localnicii afectați de inundațiile devastatoare din Germania

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Se vor construi trei centre de mari arși la București, Timișoara și Târgu Mureș. Finanțarea se va face printr-un program cu Banca Mondială

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Recunoștință și respect față de militarii români care au participat la acțiunile din Afganistan. Sunt eroi ai României

ROMÂNIA2 weeks ago

România: CE constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale

Team2Share

Trending