Connect with us

S&D

Eurodeputatul Victor Negrescu: Transformarea digitală trebuie să facă toate aspectele vieții mai ușoare. De aceea, am propus un proiect pilot în valoare de 2.2 milioane de euro pentru soluții digitale în mediul rural

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Există bani pentru digitalizare, din proiectele pilot, dar și din mecanismele existente, prin Planul Național de Redresare și Reziliență ar trebui să alocăm 20% pentru transformarea digitală, dar în momentul de față, în planul draft avem undeva spre 9%, deci nu îndeplinim cerința europeană, fiind în continuare carențe în domeniul acesta, a declarat eurodeputatul Victor Negrescu (PSD, S&D), vicepreședintele Comisiei pentru Cultură și Educație (CULT) din Parlamentul European, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.

„Din păcate digitalizarea este doar pe hârtie, vorbim de digitalizare ca fiind un element separat de societate. Transformarea digitală presupune ca activitățile pe care le facem de regulă să devină cât mai simple, folosind tehnologiile existente. Că este vorba de plata taxelor, de educație, de accesul la medicamente, primirea pensiei, sunt multe subiecte care pot fi digitalizate și care pot să ne permită nouă să avem o viața mai ușoară, mai simplă”, a transmis acesta. 

„Inclusiv platformele pe care noi le facem trebuie să fie ușoare. Asta înseamnă transformarea digitală și digitalizarea, să facă toate aspectele vieții mai ușoare, mai accesibile, dar în același timp să nu se piardă componența umană. În  acele platforme ar trebui să existe o persoană care îți răspunde, să existe posibilitatea de a avea un consultant. Noi am uitat dimensiunea aceasta umană”, a adăugat eurodeputatul român. 

 

Victor Negrescu a subliniat că prin digitalizare s-a ajuns la o distanțare față de cetățean. Foarte mulți oameni din rural, inclusiv seniorii, nu au avut acces la vaccinare, deși făceau parte din grupurile prioritare, pentru că nu știau să folosească platforma, iar gradul de alfabetizare digitală din România este la cel mai jos nivel din UE. 

„Trebuie să folosim și alte mijloace. Sau măcar să existe pe platformă persoane care să te ghideze. Nu am gândit nimic nici pentru persoanele cu dizabilități, pentru foarte multe categorii care au nevoie să fie asistate. Nu facem transformare digitală doar pentru unii, doar pentru elita conducătoare sau pentru cei familiarizați. Transformarea digitală trebuie să fie în serviciul tuturor, indiferent de vârstă, de condiția socială sau de pregătire. Asta înseamnă o transformare socială adecvată”, a spus el. 

„În sensul acesta, am venit cu un proiect pilot în valoare de 2.2 milioane de euro pentru câteva soluții digitale, în mediul rural, proiect care a început anul trecut și urmează să își vadă aplicarea exact în a doua parte a acestui an. Sunt eurodeputatul cu cele mai multe astfel de inițiative din tot Parlamentul European și mă bucură lucrurile  acestea, pentru că le vedem concret în viața noastră de zi cu zi. Avem companii și școli care au fost finanțate, avem multe consecințe concrete a ceea ce înseamnă aceste inițiative, pe care le-am pus în planul agendei mele și cred că vor urma multe astfel de proiecte concrete”, a punctat Victor Negrescu. 

Mai mult, eurodeputatul român a amintit de existența viitoare a unui program operațional pe zona de digitalizare, dar și-a exprimat nemulțumirea legată de faptul că România nu dispune de interconectarea bazelor de date. „Dacă creezi astăzi o companie în București și o închizi sau muți sediul social în alt județ, transferul datelor nu se întâmplă automat, ceea ce este aberant. Sunt multe carențe ce necesită a fi corectate”. 

„În niciun moment, noi nu ne-am gândit  să implicam si companiile inovative, Start-up-urile romanești. Noi cumpărăm tehnologie din afară, ceea ce poate să fie benefic, dar nu implicăm și actorii locali. Poate sunt zeci de companii românești care sunt căutate în lume, dar nu sunt căutate la noi în țară”, a detaliat el. 

Eurodeputatul a dat exemplul Franței, Poloniei, Germaniei și Greciei, care au dezvoltat un mecanism în așa fel încât să fie și partenerii locali implicați. „Când dezvoltam proiectele pilot ne gândim cum să oferim și acestora o șansă, invitând companiile mari să se asocieze cu actorii locali”.

„În domeniul tehnologiei nu mergi pe principiul prețului cel mai mic, în acest domeniu mergi pe tehnologia cea mai bună, cea mai sustenabilă, cea care oferă multe posibilități de dezvoltare. Noi am cumpărat tehnologie și platforme, iar după un an ne-a expirat licența și nu mai erau bani pentru a o prelungi. Astfel, platforma fie a dispărut, fie a devenit neperformantă sau periculoasă din punct de vedere al securității. S-au întâmplat multe probleme de genul acesta în România”.

De asemenea, Victor Negrescu a declarat că trebuie identificate metode pentru a sprijini adaptarea economiei românești la noile provocări generate de pandemia de COVID-19. „În mandatul anterior inițiasem un proiect pilot în valoare de câteva milioane de euro pentru specializarea inteligentă a unor zone din economia românească. Acest proiect mic a generat ulterior o alocare substanțială de 50 milioane de euro din partea Comisiei Europene, pentru a sprijini în continuare implementarea proiectului”.

„Aceste proiecte mici pot avea consecințe ulterioare daca știi să le promovezi. Asta ne propunem și cu acest proiect. Ne dorim să studiem cum putem să ajutăm industria să se adapteze la noile provocări”. 

În acest sens, eurodeputatul a dat exemplul industriei producătoare de mașini: „angajații au fost puși în șomaj tehnic pentru că noi nu am știut cum să ne adaptăm adecvat, nu aveam instrumentele necesare, tehnologia necesară”. 

„De asemenea, foarte mulți antreprenori au trebuit să găsească singuri soluțiile de a se adapta la noile provocări. Astfel, am creat un proiect, pentru o platformă de asistență”, a menționat acesta.

Prin această platformă, antreprenorii europeni pot afla care sunt oportunitățile de finanțare disponibile și instrumentele financiare disponibile pe piață. 

„Mai avem un proiect care presupune identificare competențelor digitale, pentru a vedea exact ce trebuie să formăm în termeni de competențe digitale la nivelul populației și la nivelul angajaților din anumite sectoare economice.”

Eurodeputatul a explicat că digitalizarea presupune mai multe categorii de formări, de competențe: „cel care lucrează în industrie are nevoie de un anumit set de competențe, iar cel care lucrează în arhitectură are nevoie de alt set de competențe”. 

„Trebuie să formăm oamenii.  Trebuie sa mergem mai departe. Sunt multe lucruri care pot fi făcute și dacă nu înțelegem o să rămână în urmă. Putem influența viitorul nostru dacă luăm deciziile care trebuie”, a conchis Victor Negrescu. 

S&D

Miniștrii educației din PES: Redresarea trebuie să restaureze oportunitățile educaționale pentru toți și să sprijine stagiarii și ucenicii în cadrul economiei fragile a UE

Published

on

© PES

După mai bine de un an de perturbări pentru cursanți, redresarea trebuie să restaureze oportunitățile educaționale pentru toți și să sprijine stagiarii și ucenicii în cadrul economiei fragile a Europei, au declarat miercuri miniștrii educației din cadrul Partidului Socialiștilor Europeni (PES), potrivit unui comunicat.

Miniștrii s-au întâlnit în urma Summitului social de la Porto, unde, ca parte a Declarației de la Porto privind drepturile sociale, prim-miniștrii și șefii de stat au convenit să plaseze educația și competențele în centrul acțiunii lor politice.

Investițiile în educație, formarea profesională, învățarea pe tot parcursul vieții, precum și în perfecționarea și recalificarea profesională vor fi vitale pentru succesul Europei în tranziția ecologică și digitală.

Președintele reuniunii și ministrul suedez al educației, Anna Ekström, a declarat:

„Este din ce în ce mai clar că educația și formarea profesională trebuie să fie un punct central al redresării. Sprijinul pentru învățare este o temă centrală în Declarația de la Porto. Rolul său în redresare este clar: capacitatea noastră de a parcurge cu succes tranzițiile ecologică și digitală depinde de competențele și talentele forței noastre de muncă. Acum este momentul să sprijinim învățământul superior și formarea profesională, care au fost grav perturbate în ultimul an. Mulți studenți nu au reușit să facă față provocărilor educaționale și emoționale ale învățării la distanță. Mulți dintre cei care se bazează pe locuri de muncă cu fracțiune de normă pentru a se întreține se confruntă cu dificultăți financiare. Iar pentru stagiari și ucenici, mulți angajatori pur și simplu nu recrutează. Redresarea noastră depinde de restabilirea urgentă a oportunităților educaționale pentru acești cursanți.”

Ministrul suedez al învățământului superior și cercetării, Matilda Ernkrans, a participat, de asemenea, la reuniune și a declarat:

„Trebuie să lucrăm pentru un acces egal la educație de înaltă calitate și pentru condiții bune de studiu pentru toți. De asemenea, cred că aceasta ar trebui să fie și o oportunitate pentru noi de a lua atitudine în favoarea libertății academice. Cred că Agenda de transformare a învățământului superior ar trebui să reflecte pe deplin importanța pe care o acordăm libertății academice.”

Comisarul european pentru locuri de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit, a participat la reuniune pentru a face schimb de opinii cu miniștrii cu privire la Summitul de la Porto și pentru a discuta despre următoarele etape de punere în aplicare a Pilonului Social European.

Comisarul Schmit a informat, de asemenea, participanții la reuniune cu privire la propunerile de dezvoltare a unui adevărat Spațiu European al Educației. Miniștrii au susținut o agendă de transformare a învățământului superior din UE bazată pe valori progresiste clare: acces egal la educație, apreciere egală pentru universități și instituții de educație și formare profesională și condiții bune de studiu pentru toți.

Menționăm că la reuniune a participat și eurodeputatul Victor Negrescu, vicepreședinte al Comisiei pentru cultură și educație, Grupul S&D din Parlamentul European.

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu, la o dezbatere cu IMM-urile: Sunteți coloana vertebrală a economiei. PNRR reprezintă o șansă istorică de reducere a decalajelor

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Europarlamentarul Corina Crețu a participat joi la dezbaterea organizată de Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, pe marginea PNRR, la invitația lui Florin Jianu, președinte al CNIPMMR.

“În intervenția mea, am menționat faptul că săptămâna viitoare, în plenul Parlamentului European, s-a propus realizarea unei dezbateri de urgență pe tema Programelor de Redresare și Reziliență, precum și adoptarea unei Moțiuni prin care se solicită Comisiei Europene să prezinte în forul legislativ european stadiul de negociere a acestor programe cu fiecare țară în parte”, a spus Crețu, ulterior, într-o postare pe Facebook.

 

Ea a indicat că PNRR reprezintă o șansă istorică de reducere a decalajelor dintre state și din interiorul țării.

“Am fost Raportor din partea Parlamentului European pentru acest Mecanism și sunt bucuroasă că am reușit să facem unele schimbări în sensul extinderii datelor de angajare (până la 31 decembrie 2024) și a datelor de finalizare a lucrărilor (31 decembrie 2026), față de cele inițiale care erau mult mai strânse”, a continuat aceasta.

Corina Crețu a mai subliniat că IMM-urile sunt coloana vertebrală a oricărei economii, acesta fiind și motivul pentru care în 2016 a aprobat în Programul Operațional Regional Inițiativa pentru IMM-uri, iar în 2018 a aprobat o realocare cu peste 150 milioane EUR

“Așteptăm acum forma finală a PNRR. Cele mai multe țări au primit deja acceptul Comisiei Europene, și sper ca Guvernul României să finalizeze PNRR-ul în urma dezbaterilor din această săptămână cu Comisia Europeană”, a conchis Corina Crețu.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu, în dialog cu studenții UBB Cluj-Napoca despre Erasmus + și dezvoltarea UE: Tinerii trebuie să se implice în dezbaterea privind proiectul european

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Europarlamentarul Corina Crețu (Pro România, S&D) participă joi la un dialog cu studenții de la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor, din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Tema dialogului vizează programul Erasmus+ și tendințele de dezvoltare ale Uniunii Europene.

“Mă bucur de fiecare dată când întâlnesc tineri entuziaști și interesați de modul în care pot contribui la dezbaterea privind evoluția proiectului european”, a scris Crețu, pe Facebook.

“Sper ca, odată cu acomodarea României la statutul său de Stat Membru al UE, tot mai mulți români – tineri și mai puțin tineri deopotrivă – să se implice în dezbateri care privesc modul de funcționare al Uniunii”, a adăugat ea.

De la revenirea sa în Parlamentul European, în iulie 2019, Corina Crețu a coordonat sau coordonează cel puțin șapte rapoarte importante în activitatea legislativului european din Comisiile CONT și REGI: raportul privind bugetul anual al UE pentru 2020, raportul special cu privire la frauda în comerțul online, raportul special cu privire la migrație, raportul Băncii Europene de Investiții pentru anul 2018, raportul privind protejarea intereselor financiare ale UE pentru anul 2018 și raportul privind mecanismele de cooperare transfrontalieră și raportul privind controlul activității financiare a Băncii Europene de Investiții pentru anul 2019.

De asemenea, Crețu a fost numită raportor pe opinie al Comisiei REGI pentru Mecanismul de redresare și reziliență din cadrul programului Next Generation EU.

În septembrie 2020, aceasta a fost numită raportor al Comisiei pentru control bugetar din Parlamentul European în ce privește eficiența utilizării de către statele membre a fondurilor UE disponibile prin intermediul Fondului de Solidaritate în cazul unor dezastre naturale. 

Nu în ultimul rând, în februarie 2021, Crețu a fost numită raportor alternativ în Comisia CONT pentru revizuirea contribuției UE în materie de sănătate publică în fața pandemiei COVID-19.

Corina Crețu a fost membru al Parlamentului European din 2007, anul aderării României la UE, și până în 2014.

Din noiembrie 2014 a fost comisar pentru politică regională din partea României în Comisia Europeană condusă de Jean-Claude Juncker.

La 1 iulie 2019 a demisionat din funcție pentru a reveni în Parlamentul European ca urmare a alegerilor europene. În legislativul actual, Crețu este membru în Comisiile REGI și CONT, precum și membru supleant în Comisia AGRI.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

POLITICĂ9 hours ago

Klaus Iohannis anunță “relaxarea pas cu pas” a restricțiilor și îi îndeamnă pe români să se vaccineze: Am suferit și am învățat mult. România post-pandemie trebuie să fie o Românie mai bună

Alin Mituța10 hours ago

Eurodeputatul Alin Mituța, desemnat de grupul Renew Europe în Adunarea plenară a Conferinței privind viitorul Europei

ROMÂNIA10 hours ago

New Strategy Center a finalizat cursul privind securitatea energetică a României, dedicat noilor parlamentari și consilieri din comisiile de specialitate ale Parlamentului

MAREA BRITANIE11 hours ago

MAE: De la 1 ianuarie 2021, Marea Britanie a refuzat intrarea pe teritoriul său a unui număr de 150 de români din cauza lipsei vizei de muncă sau a nerespectării măsurilor anti-COVID-19

FONDURI EUROPENE11 hours ago

Ce reforme au agreat România și Comisia Europeană: 50% din fondurile PNRR merg în domeniile transporturilor, educației și sănătății; 600 de milioane de euro alocate digitalizării mediului de afaceri

Dragoș Pîslaru12 hours ago

Dragoș Pîslaru susține crearea unei Bănci Naționale de Dezvoltare care să reducă dependența de instituțiile financiare internaționale

POLITICĂ12 hours ago

Marcel Ciolacu: Am discutat cu Frans Timmermans. Comisia Europeană a dat dreptate PSD și l-a trimis pe Florin Cîțu să prezinte PNRR în Parlament

FONDURI EUROPENE12 hours ago

Florin Cîțu, după vizita la Bruxelles: România va depune la Comisia European un PNRR cu toată suma alocată – 29,2 miliarde de euro

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

Comisia Europeană lansează o consultare publică cu privire la principiile și valorile UE în spațiul digital

U.E.13 hours ago

Organizația Europeană de Cancer: Din cauza pandemiei, un milion de cazuri de cancer au rămas nediagnosticate, la nivel european

Mircea Hava2 days ago

Mircea Hava regretă lipsa consultărilor cu eurodeputații români pe tema PNRR: Dacă nu ne ducem foarte bine pregătiți la sfârșitul lui mai, nu ne vom întoarce cu 29,2 mld. de euro

NATO3 days ago

Klaus Iohannis, către Joe Biden, la summitul B9: Pledez pentru o creștere a prezenței militare a SUA în România și sudul flancului estic al NATO

NATO3 days ago

Secretarul general al NATO: Participarea lui Joe Biden la Summitul “București 9” demonstrează angajamentul SUA de a întări Alianța Nord-Atlantică

NATO4 days ago

Klaus Iohannis: Prezența lui Joe Biden și a lui Jens Stoltenberg la summitul B9 arată că am reușit să creștem reziliența și postura de descurajare a NATO pe flancul estic

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Comisarul european Adina Vălean anunță că trenul Connecting Europe Express își va începe călătoria de promovarea a transportului feroviar verde în toamnă. Pe 18 septembrie, trenul se va opri și la București

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Moment istoric la Strasbourg. Emmanuel Macron și liderii instituțiilor UE au lansat Conferința privind viitorul Europei: Să ne scriem noi înșine noile noastre legende

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen: Conferința privind viitorul Europei reprezintă oportunitatea de a construi un nou scop comun

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Președintele PE, la lansarea Conferinței privind Viitorul Europei: Dacă reflecțiile cetățenilor implică o actualizare a Tratatelor, să fim curajoși! Nu ar trebui să existe niciun tabu legat de modul în care funcționează UE

Dragoș Pîslaru5 days ago

Dragoș Pîslaru: Prima idee pentru viitorul Europei este legătura dintre economic și social. Europa nu este doar despre milioane de euro, ci despre milioane de cetățeni

Dragoș Pîslaru7 days ago

Dragoș Pîslaru, înaintea Summitului Social de la Porto: Dacă nu înțelegem că trebuie să integrăm categoriile vulnerabile, ne punem valorile democrației în pericol

Advertisement
Advertisement

Trending