Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Viorica Dăncilă: Familiile românilor afectați de cutremurul din Italia trebuie să primească asistență și după acest eveniment tragic

Published

on

Eurodeputatul Viorica Dăncilă, liderul delegației PSD în grupul Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European, susține că familiile românilor afectați de seismul din Italia trebuie să primească asistență și după această tragedie, iar autoritățile de la București ”nu trebuie să aibă niciun fel de rețineri” în a cere ajutor Bruxelles-ului în acest sens.

”Cred că este important să se acorde și un fel de asistență după aceste evenimente, pentru familiile victimelor și mai ales pentru copiii care au rămas fără părinți. Consider că trauma provocată acestor copii este incomensurabilă și este important să existe grijă pentru viitorul lor, pentru ceea ce se va întâmpla pe viitor.”, a declarat europarlamentarul Viorica Dăncilă, pentru Calea Europeană.

viorica dancila microfonItalia urmează să solicite o derogare de la regulile UE privind deficitul bugetar, pentru reabilitarea de clădiri cu risc seismic ca urmare a seismului de săptămâna trecută. Ar trebui să ia și România în calcul o astfel de procedură, dat fiind faptul că foarte multe clădiri din București, dar și din țară, sunt încadrate la cel mai ridicat risc de prăbușire în caz de cutremur?

Viorica Dăncilă: Este important ca autoritățile responsabile să facă o analiză aprofundată a acestei probleme și pe urmă să ia decizii în consecință, care să se plieze pe realitatea existentă. Am văzut spre exemplu, că Primăria Capitalei, dar și Guvernul anunță măsuri pentru reabilitarea clădirilor cu risc seismic. Sper ca autoritățile de la București să ia decizia cea mai bună și să nu aibă niciun fel de rețineri în a cere de la Bruxelles aplicarea unor măsuri similare ca cele în cazul Italiei, dacă situația o cere.

Guvernul României a decis adoptarea unui prim pachet de măsuri pentru românii afectați de de cutremurul din Italia: acoperirea cheltuielilor de spitalizare, deplasarea rudelor celor afectați din România în Italia, dar și sprijin financiar pentru românii care aveau locuințe în proprietate. Ce alte măsuri considerați că ar mai fi necesare pentru a gestiona situația și pentru a veni în sprijinul românilor afectați de tragicul seism?

V.D.: Indiferent de rivalitățile de ordin politic, mă bucur de faptul că Guvernul a luat decizia de a le oferi sprijin românilor afectați de cutremurul din Italia. Este o situație dramatică pentru aceștia și este nevoie să li se acorde tot sprijinul necesar. Cred că este important să se acorde și un fel de asistență după aceste evenimente, pentru familiile victimelor și mai ales pentru copiii care au rămas fără părinți. Consider că trauma provocată acestor copii este incomensurabilă și este important să existe grijă pentru viitorul lor, pentru ceea ce se va întâmpla pe viitor. 

S&D logo SD

.

Cristian Bușoi

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE) explică ce așteptări are Parlamentul European de la Bugetul UE pentru perioada 2021-2027

Published

on

© European Union 2019 – EP/photographer

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei ITRE,  explică ce așteptări are Parlamentul European de la Bugetul UE pentru perioada 2021-2027. 

Într-o postare pe Facebook, Cristian Bușoi precizează că bugetul pe termen lung al UE ajută „milioane de studenți, mii de cercetători, orașe, companii, regiuni și ONG-uri, contribuind, de asemenea, la sănătatea cetățenilor și siguranța alimentelor, drumuri noi și mai bune, căi ferate și aeroporturi, un mediu mai curat și o mai bună securitate la frontierele externe ale UE”.

 

Astfel, pentru bugetul multianual pentru perioada 2021-2027, Parlamentul European dorește să finanțeze adecvat noile inițiative ale UE (de exemeplu, combaterea schimbărilor climatice sau a sărăciei în rândul copiilor), să mențină finanțarea pentru agricultură și susținerea regiunilor mai sărace, precum și să stimuleze programele pentru cercetare, studenți și IMM-urile.

Bugetul UE pe termen lung stabilește limite pentru utilizarea finanțării, nu doar în general, ci și în anumite domenii politice, pe o perioadă de șapte ani. 

Menționăm în acest context că Parlamentul European s-a declarat dezamăgit de eșecul Consiliului European de a găsi un acord cu privire la următorul cadru financiar multianual și la resursele proprii

Parlamentul propune un buget multianual echivalent cu 1,3% din venitul național brut (VNB) al UE, ceea ce se află cu mult peste propunere respinsă a președintelui Charles Michel, care a înaintate liderilor europeni o propunere de finanțare de 1,074% din VNB. Acest proiect cuprindea tăieri de 11 miliarde de euro la politica de coeziune și de 14% la politica agricolă, două politici tradiționale pe care Parlamentul European le susține puternic și asupra cărora nu dorește să facă concesii. 

Continue Reading

Gheorghe Falcă

Eurodeputatul Gheorghe Falcă (PNL, PPE): Un proiect european de aproximativ 4 milioane de euro a schimbat fața Palatului Cultural din Arad

Published

on

© European Parliament Multimedia Center

Palatul Cultural a redevenit o bijuterie arhitecturală din patrimoniul Aradului grație unui proiect european de aproximativ 4 milioane de euro, transmite eurodeputatul PNL, Gheorghe Falcă.

Într-o postare pe Facebook, eurodeputatul menționează că acoperișul, fațada principală și sala de spectacole ale Palatului Cultural au fost reabilitate, iar punctul final în acest proiect l-a constituit dezvelirea statuii lui Ludovic Szántay, arhitectul arădean care a proiectat clădirea.

Gheorghe Falcă mai spune că acest moment a fost marcat prin organizarea unui concert special de orgă, care a fost „o investiție de aproximativ 3 milioane de lei din bugetul local, prima investiție de acest tip din România ultimilor 60 de ani”.

Eurodeputatul consideră că reabilitarea Palatului Cuultural este o dovadă a faptului că „Administrația PNL Arad a înțeles nevoia de dezvoltare culturală a unui oraș și importanța investițiilor în acest domeniu”.

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu avertizează: Sute de mii de programe europene, în pericol, dacă Bugetul UE 2021-2027 nu este aprobat la timp

Published

on

© Corina Crețu/Facebook

Fostul comisar european pentru politica regională, actualul eurodeputat Corina Crețu, avertizează asupra riscului de continuitate, de anul viitor, a „sute de mii de programe din întreaga Uniune Europeană” în contextul în care liderii europeni nu au putut ajunge nici la summitul special al Consiliului European, încheiat ieri, la un acord asupra Cadrului Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027. 

Într-o postare pe Facebook, actualul eurodeputat menționează blocajul creat între țările Europei de Vest și cele din Est, care, în opinia sa, este „o situație care riscă să lase răni greu de vindecat” și își exprimă regretul, în calitate de fost membru al Comisiei Juncker, că „propunerea acesteia – care a încercat să acomodeze toate nevoile și ambițiile – nu a fost luată în considerare”.

Totuși, spune aceasta, „e îmbucurător faptul că statele care au nevoie de reducerea decalajelor – cele care fac parte din Grupul “Prietenii coeziunii” (și din care face parte și România, n.r.) – au rămas unite și s-au luptat pentru a convinge că Uniunea Europeană trebuie sa rămână un proiect politic al solidarității, care urmărește reducerea sărăciei și îmbunătățirea vieții oamenilor”.

În ceea ce privește România,  Corina Crețu spune că este „regretabil faptul că nu există o dezbatere serioasă la nivel național în legătură cu șansele reale pe care le are România pentru o dezvoltare robustă cu ajutorul fondurilor europene”, mai precis o dezbatere în care să se reflecte „asupra modului în care puteam beneficia mai mult de oportunitățile pe care le-am avut, astfel încât să înțelegem cu toții ce putem face mai bine pentru viitor”.

„Așa cum adesea se întâmplă în viață, abia când nu mai ai ceva înțelegi cât de mult însemna acel lucru…Riscăm să trăim această tragedie: am avut miliarde de euro la dispoziție pe care nu le-am folosit acolo unde era cea mai mare nevoie de bani, iar viitorul este incert pentru că, foarte probabil, nu vom mai putea conta pe aceste fonduri”, avertizează Corina Crețu. 

Cu toate acestea, eurodeputatul român speră la un compromis în cadrul negocierilor care vor urma, astfel încât să se găsească un răspuns adecvat cerințelor din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, acelea de reducere a decalajelor de dezvoltare dintre țări, dar și a disparităților din interiorul acestora.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending