Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Eurodeputatul Vlad Nistor: Cele 80 de miliarde de euro obținute prin efortul diplomatic al președintelui Iohannis, un ajutor fundamental pentru România

Published

on

©️ Vlad Nistor/ Facebook

 

Potrivit europarlamentarului Vlad Nistor, cele 80 de miliarde de euro pe care România le-a obținut prin efortul diplomatic depus de președintele Klaus Iohannis, înseamnă pentru țara noastră un ajutor fundamental.

Într-un interviu pentru Calea Europeană, Vlad Nistor, a declarat că adoptarea cât mai rapidă din partea Parlamentului European a unui plan de reconstrucție economică, sanitară și umanitară este esențială pentru toți cei 500 de milioane de europeni: „Amânarea aplicării cât mai repede a unui plan de reconstrucție globală a Europei este nefolositoare pentru orice european.”

Cu toate acestea, Parlamentul European, reunit în ultima sesiune plenară din luna iulie, înainte de vacanță, a votat cu o largă majoritate rezoluția care stă la baza negocierilor viitoare cu cele 27 de state membre pentru adoptarea unui nou Cadru Financiar Multianual, dar care refuză în același timp propunerea Consiliului European pentru viitorul buget al UE. 

În acest context, deputatul Vlad Nistor consideră că aceste discuții între instituții nu ar trebui să se poarte în condiții de criză cum sunt cele pe care le trăim noi astăzi, și din acest motiv a menționat că nu a votat pentru această rezoluție: „Amânarea aplicării cât mai repede a unui plan de reconstrucție globală a Europei este nefolositoare pentru orice european. Acesta este motivul pentru care am votat împotriva rezoluției.”

Citiți și: Viitorul buget al UE: Parlamentul European a votat rezoluția care va servi drept mandat pentru viitoarele negocieri cu statele membre

Consiliul își va finaliza acum mandatul pentru a porni negocierile cu Parlamentul cu privire la viitorul CFM pentru perioada 2021-2027, la reforma resurselor proprii și la planul de redresare. Parlamentul European va avea ultimul cuvânt cu privire la CFM înainte ca acesta să intre în vigoare. Actualul buget multianual se încheie la 31 decembrie 2020.

Deputații în Parlamentul European își vor prezenta condițiile în rezoluția din sesiunea plenară de joi. Echipa de negociere a PE va iniția negocieri cu Președinția germană a Consiliului UE cât mai curând posibil.

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

Dacian Cioloș

Dacian Cioloș acuză Polonia de represiuni împotriva comunității LGBTI: Este o reminiscență a atacurilor asupra minorităților care au loc în Rusia

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Liderul Renew Europe Dacian Cioloș a acuzat sâmbătă, într-o postare pe Twitter, autoritățile din Polonia de represiune împotriva comunității LGBTI și a comparat această politică cu atacurile la adresa minorităților care se desfășoară în Rusia.

“Este inacceptabil ca în anul 2020, populația LGBTI să se teamă din nou de persecuții în Polonia. Atacarea activiștilor LGBTI este o reminiscență a atacurilor asupra minorităților care au loc în Rusia”, a scris Cioloș, făcând trimitere la poziția grupului politic pe care îl conduce în Parlamentul European.

“Cetățenii polonezi sunt cetățeni UE, iar Renew Europe va acționa neîncetat în apărarea drepturilor lor fundamentale”, a completat președintele Renew Europe.

Mii de persoane au protestat sâmbătă în toată Polonia în semn de solidaritate cu comunitatea LGBT, precum şi împotriva brutalităţii poliţiei, după arestarea unei activiste a acestei minorităţi la Varşovia şi reţinerea a 48 de protestatari care au încercat să se opună acestei arestări, transmite AFP.

Cea mai mare demonstraţie a avut loc în centrul Varşoviei, unde s-au adunat câteva mii de persoane, dintre care mai mulţi purtau steaguri sau umbrele în culorile curcubeului.

Doar 29% din polonezi susţin căsătoria homosexuală, potrivit unui sondaj realizat de institutul CBOS în 2019.

În timpul campaniei electorale pentru scrutinul prezidenţial din iulie, conservatorii aflaţi la guvernare în Polonia, o ţară profund catolică, au folosit pe scară largă retorica anti-LGBT provocând proteste din partea instituţiilor internaţionale.

Preşedintele conservator Andrzej Duda, care a fost reales, a comparat “ideologia LGBT” cu “neo-bolşevismul”. La depunerea jurământului de către acesta joi în parlament, parlamentarii de stânga au purtat culorile steagului curcubeu, devenit o emblemă anti-guvernamentală în Polonia, în special în ultimele luni.

De altfel, Comisia Europeană a refuzat recent să acorde fonduri europene din cadrul unui program european care stimulează înfrățirile între orașe unui număr de șase localități poloneze care au adoptat rezoluții anti-LGBT.

Continue Reading

Corina Crețu

Europarlamentarul Corina Crețu: Trebuie lansată o dezbatere națională în ce măsură România își permite să acceseze planul de relansare Next Generation EU

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Europarlamentarul Corina Creţu (Pro România, S&D) consideră că în România este nevoie de o dezbatere naţională pentru a se stabili priorităţile şi pentru a se vedea în ce măsură ţara noastră îşi permite să acceseze creditele oferite prin pachetul extraordinar de redresare, cunoscut sub denumirea Next Generation EU, în valoare de 750 de miliarde de euro.

“Din cauza acestei pandemii care afectează toate statele membre, pe lângă cadrul financiar anual 2021-2027 s-a mai creat un fond pentru redresare şi rezilienţă, Next Generation EU, pentru viitorul general, iar modul în care va funcţiona acesta încă nu s-a stabilit, nu s-au stabilit normele, urmează să fie depuse în Parlamentul European. Eu sunt raportor la acest instrument pentru toate cele 27 de ţări, fără Marea Britanie care a părăsit UE, este vorba despre 750 miliarde de euro. Noi am sperat că cei mai mulţi bani prin acest instrument vor veni prin granturi, dar ştitţi bine că ţările dezvoltate au dorit ca partea de împrumuturi să fie mult mai mare decât grantul. Şi aici lansez o provocare pentru că trebuie lansată o dezbatere naţională în ce măsură România îşi permite să mai amaneteze viitorul, mai ales că deja s-a împrumutat foarte mult. Sigur că împrumuturile care vor veni prin acest mecanism vor fi negociate de Comisia Europeană cu o dobândă mai mică decât o fac statele membre, dar şi aşa tot vor trebui plătite”, a declarat, pentru Agerpres, Corina Creţu.

Parlamentarul european, fost comisar european, a arătat că aceste fonduri nu vor fi alocate până când ţările nu îşi vor prezenta la Bruxelles proiectele concrete, inclusiv cele referitoare la impactul pandemiei şi cele legate de infrastructură.

“Ceea ce este important este că niciunul dintre aceşti bani din acest fond nu au venit şi nu vor veni până când nu se va prezenta la Bruxelles un program al României şi al fiecărei ţări în funcţie de priorităţi, de necesităţi, de proiecte concrete, inclusiv legate de impactul pandemiei şi cele legate de infrastructură. De aceea spuneam, la Comisia Europeană nu sunt depuse proiecte majore, nici măcar autostrada Târgu Mureş-Iaşi nu este depus. E cumva trist, pentru că mi-e foarte frică să nu ne trezim ca în situaţia actuală, am avut peste 30 de miliarde şi suntem în 2020, deci pentru perioada 2014-2020 nu s-au cheltuit mai mult de 30%. Nu banii sunt problema, ci lipsa proiectelor mature şi riscul de a pierde aceşti bani, iar după aceea lumea să spună că Uniunea Europeană nu ne dă. Nu, banii sunt prevăzuţi la Bruxelles şi pentru spitalele regionale, şi pentru autostrăzi, au fost consfinţite sumele prin programele operaţionale, toate aceste programe vor fi atent monitorizate şi până acum nu ştim, cel puţin public, care este lista de proiecte în baza căror se vor cheltui cele 80 de miliarde de euro (pentru cadrul financiar 2021-2027- n.r.). Fac un apel la transparenţă şi la o dezbatere naţională despre priorităţile României. Este o şansă istorică, dar care poate fi valorificată doar dacă se face o echipă de negociere, de profesionişti, care să elaboreze proiecte concrete”, a subliniat Corina Creţu.

Potrivit europarlamentarului, în lunile septembrie-octombrie Guvernul României ar trebui să prezinte Comisiei Europene acest plan pentru accesarea pachetului Next Generation EU, fiindcă se va merge pe ideea primul venit-primul servit şi a afirmat că “banii nu sunt totul, dacă nu avem capacitatea de a-i folosi”.

La ultimul Consiliu European, România a negociat o sumă de aproximativ 80 de miliarde de euro pe cadrul financiar anual 2021-2027. 

Cele 79,9 miliarde de euro vor proveni după cum urmează: 33,5 miliarde de euro din cadrul NGEU și 46,4 miliarde de euro din cadrul CFM, au declarat surse europene pentru CaleaEuropeană.ro. Sursele citate au mai precizat că alocarea de 79,9 miliarde de euro este calculată la prețurile de referință din 2018, însă în prețuri curente pachetul va ajunge la 84 de miliarde de euro. În ce privește cele 46,4 miliarde de euro fonduri nerambursabile din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, României îi sunt alocate 26,8 miliarde de euro pentru politica de coeziune; 18,7 miliarde de euro pentru politica agricolă comună, 760 de milioane de euro din Fondul pentru o tranziție justă și 160 de milioane de euro pentru pescuit.

Continue Reading

S&D

Explozii la Beirut: Socialiștii europeni salută sprijinul UE pentru Liban și afirmă solidaritatea cu poporul libanez

Published

on

© PES/Flickr

Partidul Socialiștilor Europeni își exprimă solidaritatea cu familiile victimelor, cu poporul libanez și cu autoritățile din Liban, după ce explozia oribilă din Beirut a curmat mai mult de 100 de vieți, a rănit mii de oamenii și a lăsat sute de mii de persoane fără adăpost, informează un comunicat al PES.

De asemenea, PES salută răspunsul rapid din partea Uniunii Europene prin activarea mecanismelor sale de urgență.

“Această țară mică merită sprijin mare în momentele atât de dificile. Uniunea Europeană ar trebui să continue să ajute Libanul prin înțelegerea rapidă a nevoilor și prin acordarea de asistență vitală cetățenilor din Beirut și autorităților libaneze. PES apreciază reacția la timp a Înaltului Reprezentant al UE, Josep Borrell, care la doar câteva ore după explozie a început să mobilizeze resursele Uniunii pentru a oferi sprijin Libanului”, a declarat Serghei Stanishev, președintele PES.

De asemenea, PES salută eforturile lucrătorilor medicali și din domeniul serviciilor de urgență și de salvare, dar și pe cele ale organizațiilor internaționale precum Organizația Mondială a Sănătății și Crucea Roșie.

Socialiștii și democrații europeni speră că investigarea acestui eveniment tragic îi va aduce în fața justiției pe cei responsabili.

“Libanul a fost lovit de criza COVID, oferind adăpost aproape unui milion de refugiați. Acum, această explozie oribilă adaugă și mai multă presiune asupra autorităților locale din domeniul sănătății. Un sprijin suplimentar din partea Uniunii Europene și a organizațiilor internaționale este vital”, a completat Stanishev.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending