Eurodeputatul Vlad Nistor (PNL, PPE) face apel la „mai multă hotărâre” din partea UE, ca actor geopolitic, pentru sprijinirea Ucrainei în conflictul înghețat din estul țării, într-un mesaj pe Facebook.

„Situația din Ucraina s-a transformat într-un exemplu clasic de conflict înghețat, precum Transistria sau Caucazul de Sud, pe care Kremlinul îl poate încălzi când consideră necesar. Ucraina, Moldova, Georgia, state suverane care au ales să se înscrie, în mod liber, pe o traiectorie de construcție democratică, trebuie sprijinite cât mai concret. Uniunea Europeană, ca actor geopolitic, este o realitate, însă trebuie să și acționăm în consecință”, a scris eurodeputatul Vlad Nistor. 

Acesta subliniază că politica de pacificare dusă de UE în relație cu state autocrate, precum Rusia, are nevoie de o reformă pentru a se putea obține rezultate mai bune în plan strategic. 

„Istoria ne-a dovedit că politica de appeasement către regimuri cu vădit interes expansionist, nu a dat rezultatele scontate. Cazul sancțiunilor impuse Rusiei se înscrie tot aici. Efectul este unul modest și se pare că economia rusească, mai autarhică decât înainte, absoarbe în mare măsură aceste șocuri. Fac apel pentru mai multă hotărâre din partea Uniunii, deoarece efectele unui nou conflict ar avea efecte devastatoare pentru construcția europeană”, a explicat Vlad Nistor. 

În acest sens, eurodeputatul a precizat că este necesară sprijinirea „aspirațiilor partenerilor noștri” și a „ propriilor noastre interese”, printr-o „mai amplă viziune strategică din partea UE, dublată de acțiuni concrete”. „Unitatea răspunsului nostru comun este esențială”, mai subliniază acesta. 

În final, Vlad Nistor a amintit și de nevoia „de renunțare la unanimitate în deciziile de politică externă, pentru a putea deveni un actor cu reacție imediată, cu adevărat puternic si unitar”.

Cu ocazia aniversării a 30 de ani de la colapsul Uniunii Sovietice, eurodeputatul Vlad Nistor (PNL, PPE), subliniază pericolul manifestat de „atitudinile deosebit de ideologizate, tranșante și de excludere, pe care o mare parte a tineretului occidental le-a adoptat.”

„Încercând să păstrez o atitudine optimistă pentru viitor și pentru construcția europeană, pentru realizările pozitive (numeroase, de altfel), ale lumii trans-atlantice, mărturisesc că sunt încercat de un sentiment de neliniște. Unele abordări aduc aminte de bolșevism sau maoism, cu înfierarea specifică acestora, un fenomen pe care nu aș fi dorit să-l mai întâlnesc în cursul vieții mele. Speranța mea este că acest puseu va fi depășit și că ne vom reașeza pe un făgaș al dialogului, al conlucrării, al cooperării constructive și al toleranței. Datorăm acest lucru atât nouă, copiilor și nepoților noștri, cât și generațiilor de înaintași care nu au avut posibilitatea de a alege sau libertatea de a-și construi viitorul pe care și l-ar fi dorit. Să nu irosim acest prețios dar pe care istoria ni l-a oferit acum 30 de ani”, a transmis deputatul european în mesajul său.

Potrivit acestuia, în urmă cu 30 de ani s-a petrecut esențialul, pe parcursul a două zile: prima si a doua zi de Crăciun a anului 1991: „Mărturisesc, pentru mine acest fapt a constituit unul dintre cele mai frumoase daruri de sărbători din întreaga mea existență. Șapte decenii de suferință, de absurditate și abuz, de crime sociale și economice, de asuprire internă și externă, ajunseseră la un apoteotic final. Am fost permanent recunoscător că dizolvarea URSS s-a petrecut fără conflict armat generalizat, deoarece potențialul era acolo.”

„Au urmat ani dificili, plini de așteptări și de împliniri, dar și de suferințe. Comunismul lăsase România codașa Europei. Numeroși est europeni uită situația catastrofală a acelor ani sumbri și salturile dificile, de recuperare, pe care statele din fostul bloc sovietic au trebuit să le întreprindă in pas alert. Nostalgia este un fenomen deosebit de uman și de întâlnit, dar este un exercițiu ce trebuie făcut și cu rațiune și cu bun-simț. După 1989-1991, atât România cât și celelalte state fost-comuniste, s-au întors în Europa (parafrazându-l aici pe Vaclav Havel), au revenit în locul de unde au fost extrase în mod brutal după 1940 de monstruoasa conlucrare a nazismului cu stalinismul”, a conchis acesta.