Connect with us

Vlad Nistor

Eurodeputatul Vlad Nistor: Decizia SUA de a se retrage din Tratatul Cer Deschis nu este sănătoasă pentru stabilitatea globală

Published

on

© vladnistor.ro

Vlad Nistor, membru în Comisia pentru Afaceri Externe a Parlamentului European, a comentat într-un interviu oferit în exclusivitate pentru Calea Europeană, decizia Statelor Unite ale Americii de a se retrage din Tratul Cer Deschis.

”Nu cred că este sănătos pentru stabilitatea globală, este prematur să vedem consecințele. Există posibilitatea ca unele negocieri să continue și depind în bună măsură de desfășurarea electorală, mai ales în SUA”, a declarat Vlad Nistor.

Reamintim că Președintele SUA Donald Trump a anunţat în urmă cu aproximativ două săptămâni retragerea SUA din tratatul internaţional Cer Deschis (Open Skies), care permite verificarea mişcărilor militare şi a măsurilor de limitare a armelor în ţările semnatare, relatează AFP.

“Rusia nu a respectat tratatul. Atât timp cât nu respectă tratatul, ne vom retrage”, a declarat preşedintele american, potrivit Agerpres

Tratatul – la care au aderat 35 de ţări, printre care şi România – permite survolul teritoriilor respective de către aeronave de observaţie neînarmate.

Citiți și: Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene, Josep Borrell, solicită SUA să își reconsidere decizia privind retragerea din Tratatul Cer Deschis


Vlad Nistor, în calitate de europarlamentar în cel mai mare grup politic al Parlamentului European, grupul Popularilor Europeni, este membru în următoarele Comisii de specialitate: Comisia pentru afaceri externe, Delegația la Comisia parlamentară de asociere UE-Moldova, Delegația pentru relațiile cu India, Delegația la Adunarea Parlamentară Euronest și membru supleant în Comisia pentru comerț internațional, Comisia pentru cultură și educație, Subcomisia pentru drepturile omului, Delegația la Comisia parlamentară de parteneriat UE-Armenia, la Comisia parlamentară de cooperare UE-Azerbaidjan și la Comisia parlamentară de asociere UE-Georgia și Delegația pentru relațiile cu Statele Unite.

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

Vlad Nistor

Vlad Nistor: Calitatea de membru NATO și forța militară și economică a Turciei nu exonerează guvernul de la Ankara de responsabilitatea încălcării flagrante a drepturilor omului și principiilor statului de drept

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Calitatea de membru NATO și forța militară și economică a Turciei nu exonerează guvernul de la Ankara de responsabilitatea încălcării flagrante a drepturilor omului și principiilor statului de drept, a afirmat eurodeputatul Vlad Nistor (PNL, PPE), luni, în plenul Parlamentului European, cu ocazia unei dezbateri asupra situației drepturilor omului și a statului de drept în această țară. 

„Trăim într-o lume extrem de bizară, trăim într-o lume cu provocări enorme, trăim într-o lume în care Europa se confruntă după atâtea zeci de ani cu un adevărat război, iar guvernul de la Ankara știe să joace o carte politică și diplomatică bazându-se în mod esențial pe argumentele sale militare și economice, dar mai ales pe argumentele sale diplomatice. Toate acestea, însă, împreună cu calitatea de aliat al Republicii Turcia cu cele mai multe dintre țările noastre, ca membru al NATO nu exonerează guvernul de la Ankara din responsabilitatea încălcării atât de flagrante, repetate și agresive a drepturilor omului și a tuturor principiilor statului de drept. Iar ceea ce în ultima vreme guvernul de la Ankara face în raport cu Republica Cipru și în raport cu Grecia depășește cu totul imaginația cuiva spera să trăiască într-o lume a păcii”, a afirmat eurodeputatul Vlad Nistor. 

Deși relațiile UE-Turcia s-au îmbunătățit ușor în ultima vreme, deputații europeni sunt îngrijorați de deteriorarea continuă a drepturilor fundamentale și a statului de drept în această țară.

În acest sens, în cadrul unei dezbateri, luni, cu comisarul pentru vecinătate și extindere, Oliver Várhelyi, deputații europeni au avertizat Turcia că trebuie să își îmbunătățească situația drepturilor omului și a statului de drept dacă se dorește continuarea negocierilor de aderare.

Din cauza lipsei de eforturi pro-democratice, negocierile de aderare cu Turcia au fost efectiv în impas din 2018.

Plenul va vota marți asupra unei rezoluții în contextul raportului anual privind Turcia. 

 

Continue Reading

Vlad Nistor

Vlad Nistor: Atenția acordată de NATO întregului Flanc Estic s-a schimbat odată cu realizarea importanței geostrategice a Mării Negre

Published

on

© vladnistor.ro

Atenția acordată de NATO întregului Flanc Estic s-a schimbat odată cu realizarea importanței geostrategice a Mării Negre pentru stabilitatea regională, a declarat eurodeputatul Vlad Nistor (PNL, PPE), pentru caleaeuropeană.ro. 

Întrebat despre preferința țărilor estice din Uniunea Europeană pentru opțiunea transatlantică în detrimentul motorului franco-german, eurodeputatul Vlad Nistor a arătat ca nu doar contextul regional, respectiv comportamentul agresiv al Federației Ruse, a justificat această înclinație, ci și reechilibrarea atenției NATO, în special a SUA, asupra statelor din partea de sud a Flancului Estic și asupra Mării Negre, o zonă a cărei importanță geostrategică a crescut odată cu exacerbarea tensiunilor din zonă.

„Contextul a făcut ca opțiunea transatlantică în partea aceasta a lumii să fie mult mai consistentă decât era înainte. Ceea ce s-a întâmplat foarte important este că și din partea cealaltă, de la Washington sau din marile capitale europene occidentale, atenția acordată Flancului Estic s-a schimbat. A fost aberant, însă, din prima clipă, faptul că Alianța se gândea la consolidarea părții de nord a Flancului Estic, țările baltice și Polonia, și abia acum și-au dat seama că de fapt, în afară de intervenții formale, cu excepția scutului de la Deveselu, mai există pe Flancul Estic și țări precum Slovacia, Ungaria, România și Bulgaria și că acesta nu este complet decât până la capăt. Și importanța Turciei, care face parte tot din acest flanc, crește pentru NATO, înțelegându-se acum un lucru care se discută de la începutul acestui mileniu, adică creșterea importanței geostrategice a Mării Negre, pentru că multe tensiuni esențiale pentru lumea de astăzi și pentru lumea de mâine pot pleca din această zonă. Ori Alianța a înțeles în sfârșit importanța sa”, a explicat Vlad Nistor. 

Amintim că România a cerut în repetate rânduri, de la declanșarea invaziei ruse în Ucraina, consolidarea posturii de descurajare şi apărare pe Flancul Estic, într-o manieră echilibrată şi unitară, de la Marea Baltică până la Marea Neagră. 

În acest sens, România găzduiește pe teritoriul său un Grup de Luptă al NATO cu prezență înaintată (Battle Group Forward Presence – BGFP), condus de Franța și mobilizat ca parte a Forței de Reacție Rapidă, declanșată pentru prima oară după summit-ul Alianței din 25 februarie, prin trimiterea în țara noastră a unui detașament de 500 de militari din partea națiunii din Hexagon, țara care asigură comanda militară a „vârfului de lance” a acestei forțe care întrunește până la 40.000 de soldați.

De asemenea, drept răspuns la acțiunile Rusiei, NATO a decis, la summitul extraordinar de la Bruxelles din 24 martie, să înființeze patru grupuri de luptă multinaționale suplimentare în Bulgaria, Ungaria, România și Slovacia.

Astfel, pe lângă cei 500 de militari francezi sosiți în România, Belgia a mobilizat 300 de soldați în țara noastră, Portugalia a trimis 222 de militari, iar Olanda va trimite aproximativ 200 de militari.

Și SUA au dislocat în România un batalion Stryker de 1.000 de soldați, care au venit în completarea celor peste 900 de militari americani care se află deja în România, americanii dublându-și astfel prezența militară pe teritoriul țării noastre.

România este statul membru NATO de pe flancul estic care beneficiază de a treia cea mai mare prezență militară aliată pe teritoriul său în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, peste 3.000 de militari care provin din SUA, Franța, Belgia și Portugalia, în timp ce recent Marea Britanie a dislocat 150 de militari și patru avioane de luptă pentru conducerea misiunii de poliție aeriană întărită a Alianței.

Săptămâna trecută, România și Polonia au pledat  la Varșovia, pentru tranziția de la prezență înaintată la apărare înaintată NATO pe flancul estic, inclusiv cu prezență militară aliată permanentă, un pas considerat necesat pentru consolidarea substanțială pe termen lung a posturii NATO pe Flancul Estic.

În total, NATO dispune de 40.000 de soldați sub comanda sa directă, la care se adaugă 100.000 de militari americani, 130 de avioane de luptă aliate plasate la alertă maximă și 140 de nave de luptă.

Continue Reading

Vlad Nistor

Vlad Nistor: Poziția centrală a PPE este esențială pentru echilibrul Parlamentului European și al Europei în contextul extremismelor de dreapta sau de stânga

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Poziția centrală a Partidului Popular European (PPE) este esențială pentru echilibrul Parlamentului European și al Europei în contextul apariției în ultima vreme a extremismelor de dreapta sau de stânga, a declarat eurodeputatul Vlad Nistor (PNL, PPE), pentru caleaeuropeană.ro, înaintea Congresului PPE de la Rotterdam. 

Întrebat despre viitorul PPE, în perspectiva influenței exercitate în Uniunea Europeană în contextul în care configurația guvernelor statelor membre nu mai arată în prezent predominanța popularilor europeni, ci o imagine destul de neomogenă, cu socialiști, conservatori sau alianțe de partide de diferite culori politice exercitând puterea, Vlad Nistor a evidențiat rolul pe care partidul transnațional îl poate juca în continuarea pentru echilibrarea diferitelor tendințe:

„(Viitorul este) complicat. Singurul lucru cert este că vom avea un nou președinte în persoana lui Manfred Weber. Dincolo de asta, (viitorul) depinde în mare măsură de felul în care decidenții politici din toate partidele PPE, din toate țările UE, vor ști să se compatibilizeze cu noile realități, pe de-o parte, iar pe de alta, depinde și de ce va face PPE. Pentru că nu este în momentul său de absolută glorie. Nu este în momentul în care să poată pune la masă pe șeful guvernului german, pe președintele Franței și pe președintele Italiei, cum se întâmpla cu 15 ani în urmă. PPE nu mai este în acel moment. Asta se vede și în numărul membrilor grupului PPE din Parlamentul European și, cu toate acestea, Partidul Popular European a dat, și sunt convins că și la următoarele alegeri (europene) va da din nou, cei mai mulți membri ai Parlamentului European. Este adevărat că de multe ori în Parlamentul European sunt tot felul de alianțe împotriva PPE, dar există și momente în care decide împreună cu alte partide, grupuri politice democratice. Pentru că până la urmă despre asta este vorba: vedem în ultima vreme tot felul de extremisme, fie că sunt de dreapta, fie că sunt de stânga, ori poziția centrală a PPE este esențială pentru echilibrul Parlamentului și al Europei.”

Congresul Partidului Popular European (PPE) va avea loc la 31 mai și 1 iunie 2022 la Rotterdam, în Olanda.

Co-găzduit de Christen-Democratisch Appèl (CDA), președintele PPE Donald TUSK și secretarul general al PPE Antonio LÓPEZ-ISTÚRIZ, Congresul se va concentra pe apărarea democrației și reafirmarea valorilor PPE.

Totodată, Congresul va alege președinția PPE, inclusiv președintele, vicepreședinții, trezorierul și secretarul general.

Manfred Weber (CSU, Germania), în prezent președintele grupului PPE din Parlamentul European, candidează pentru funcția de președinte al formațiunii transnaționale. Pentru cele zece poziții de vicepreședinte candidează, politicieni din mai multe state membre, printre care și România: Esther de Lange, CDA, Țările de Jos; Mariya Gabriel, GERB, Bulgaria; Esteban Gonzalez Pons, Partido Popular, Spania; Johannes Hahn, Die Volkspartei, Austria; Andrzej Halicki, Platforma Civică, Polonia; David McAllister, CDU, Germania; Siegfried Mureșan, PNL, România, Petteri Orpo, Kokoomus, Finlanda;  Franck Proust, Les Républicains, Franța;  Dubravka Šuica, HDZ, Croația; și Antonio Tajani, Forza Italia, Italia.

Continue Reading

Facebook

G71 min ago

Summit G7: Franța se pronunță în favoarea stabilirii unui „preț maxim al petrolului” la nivelul „țărilor producătoare”

G72 hours ago

Ucraina cere țărilor G7 mai multe arme și sancțiuni împotriva Moscovei după un atac asupra Kievului

CONSILIUL EUROPEAN2 hours ago

Președintele Consiliului European: UE și țările G7 împărtășesc aceleași obiective – „oprirea mașinăriei de război a Rusiei și protejarea economiilor noastre”

G73 hours ago

Summit G7: Joe Biden îi mulțumește lui Olaf Scholz pentru „leadership-ul” de care a dat dovadă în criza legată de Ucraina

G74 hours ago

Marea Britanie, SUA, Canada și Japonia vor interzice importurile de aur rusesc: Trebuie să tăiem finanțarea regimului Putin

ROMÂNIA4 hours ago

MAE reacționează la declarațiile lui Dmitri Medvedev: Indică frustrare și fac parte din retorica falsă a Kremlinului

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Șefa diplomației franceze susține că Turcia „trebuie să aleagă” cu privire la aderarea Finlandei și Suediei la NATO: „Vrea să întărească Alianța sau este împotriva ei?”

G77 hours ago

Boris Johnson le-a cerut liderilor G7 să nu „abandoneze” Ucraina: Regatul Unit va continua să sprijine Kievul la fiecare pas

ROMÂNIA7 hours ago

Klaus Iohannis: Drapelul ne reamintește de valorile fundamentale ale națiunii noastre promovate și protejate de către românii din țară și de pretutindeni

G77 hours ago

Crearea unui front unit în fața Rusiei și situația economiei globale, pe agenda președintelui american Joe Biden la summitul G7

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis: Îmi doresc să ajungem la ce am descris în prima mea campanie prezidențială, ca România și Moldova să fie împreună în UE

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis, despre amânarea aderării României la spațiul Schengen: “Și pentru noi reprezintă o frustrare”

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis, despre renunțarea la votul în unanimitate la nivelul UE: Este de dorit o arhitectură decizională “mai suplă”, dar acest lucru implică multe “complicații procedurale”

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis este de acord cu comunitatea politică europeană propusă de Macron: Nu creăm un înlocuitor la aderare, dar nici așteptarea falsă că un stat va deveni automat membru UE

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis, optimist că R. Moldova și Ucraina vor deveni candidate la UE: Acest statut este o “garanție că integrarea europeană se va întâmpla”

Cristian Bușoi3 days ago

Dosarul Stocării Gazelor: Acordul negociat de eurodeputatul Cristian Bușoi asigură că depozitele de gaze din UE vor fi umplute la cel puțin 80% din capacitate până în noiembrie

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Din plenul PE, Andrej Plenković transmite sprijinul „de neclintit” al Croației pentru ca Ucraina să devină țară candidată la UE

INTERNAȚIONAL5 days ago

Într-un discurs adresat Uniunii Africane, Volodimir Zelenski acuză Rusia că ține Africa ”ostatică”: Pentru a elimina riscul de foamete, ”războiul de colonizare” împotriva Ucrainei trebuie să înceteze

INTERNAȚIONAL6 days ago

Declarația Summitului celor Trei Mări de la Riga: Klaus Iohannis și ceilalți lideri regionali au acordat Ucrainei statutul de “țară parteneră participantă” la Inițiativă

Eugen Tomac1 week ago

Ședință comună a Parlamentelor României și R. Moldova. Eugen Tomac: Suntem două state cu aceeași istorie, vorbim aceeași limbă. Trebuie să ne gândim la viitorul comun

Team2Share

Trending