Eurodeputatul Vlad Nistor (PNL, PPE), istoric și profesor al Universității București, a declarat, pentru caleaeuropeana.ro, că este de părere că nominalizarea de către SUA, pe lângă instituțiile Uniunii Europene, a fostului amabasador în România, Mark Gitenstein, este „un lucru necesar pentru relația transatlantică”.

Vlad Nistor a punctat că diplomatul american nu este doar un fin cunoscător al spațiului românesc, ci și un foarte bun cunoscător al Europei, iar dacă zvonurile privind nominalizarea sa de către Casa Albă se confirmă, atunci aceasta ar fi una „fericită” pentru UE, într-o perioadă în care Bruxelles-ul și Washington-ul încearcă refacerea relațiilor tensionate în timpul administrației Donald Trump.

„Cu toate dezbaterile și disputele pe care Gitenstein le-a creat în mediul public și politic românesc, este cu siguranță un foarte bun cunoscător al României și un foarte bun cunoscător al Europei. Și acest lucru este necesar astăzi pentru relația transatlantică. Cred că ar fi o nominalizare fericită pentru UE”, a declarat eurodeputatul român, întrebat despre impactul unei astfel de numiri la nivel european, dar și asupra României. 

Săptămâna trecută, două surse de la Casa Albă apropiate de procesul de selectare a ambasadorilor au declarat pentru New York Times că fostul ambasador în România Mark Gitenstein este avut în vedere pentru a reprezenta SUA la Uniunea Europeană.

Mark H. Gitenstein a fost ambasador al Statelor Unite ale Americii în România din 2009 până în data de 14 decembrie 2012. A fost nominalizat de președintele Barack Obama pe 11 iunie 2009 și a fost confirmat de Senatul SUA pe 8 iulie 2009. Și-a încheiat mandatul în decembrie 2012. În perioada mandatului său, Joe Biden a efectuat o vizită la București în calitate de vicepreședinte al SUA, în anul 2009.

Mark Gitenstein are origini românești. Bunicii săi au emigrat din Botoșani, România, în secolul al XIX-lea. În perioada mandatului său de ambasador, el și-a concentrat eforturile asupra consolidării relațiilor SUA cu România în mai multe domenii, îndeosebi în lupta împotriva corupției, creșterea transparenței și consolidarea statului de drept.

Anul trecut, după ce Joe Biden a câștigat alegerile prezidențiale în SUA, Mark Gitenstein a afirmat că noul președinte al SUA are o legătură strânsă cu România și că relațiile SUA-România se vor consolida în mandatul său la Casa Albă.

Aceste informații privind eventuala numire a lui Gitenstein vin după ce Uniunea Europeană și SUA au organizat miercuri, 27 mai, la Bruxelles, prima reuniune la nivel înalt a dialogului dintre SUA și UE privind China și au anunțat că primul summit dintre președintele american Joe Biden și liderii UE va avea loc pe 15 iunie, în continuarea summiturilor G7 și NATO și înaintea primei reuniuni dintre Biden și omologul rus Vladimir Putin.

Numirea lui Gitenstein ar pune capăt unei perioade în care Reprezentanța SUA la Uniunea Europeană este condusă de însărcinatul cu afaceri Mark Libby, care și-a asumat conducerea după ce ambasadorul Gordon Sondland, numit de Donald Trump, a fost demis de fostul lider de la Casa Albă la începutul lui 2020

Eurodeputatul Vlad Nistor (PNL, PPE) atenționează că dacă ipoteza privind scăparea noului coronavirus dintr-un laborator al Institutului de Virologie din Wuhan, care a provocat o pandemie globală, se confirmă și, mai ales, dacă autoritățile chineze nu au notificat întreaga planetă asupra riscurilor la momentul producerii incidentului, atunci riscăm o nouă tensionare a relațiilor internaționale la nivel mondial, potrivit unei declarații într-un interviu pentru caleaeuropeana.ro.

„Dacă este adevărat că virusul a scăpat dintr-un laborator al Institutului de Virologie din Wuhan, dacă este adevărat că în momentul în care a scăpat întreaga planetă nu a fost pusă în gardă, dacă este adevărat că OMS ar fi intrat în acest joc, în tabăra chineză, atunci lucrurile sunt cu adevărat extrem de grave. Am văzut și eu ancheta din Senatul american și precizia întrebărilor pe care șeful luptei împotriva virușilor din SUA, Anthony Fauci, le avea de suportat, inclusiv întrebarea năucitoare dacă banii proveniți de la statul american către acest laborator ar fi fost folosiți și la acest experiment. Lucrurile pot deveni foarte interesante; toți cei afectați de aceste erori se pot îndrepta în instanță împotriva responsabililor și dacă se dovedește că aceștia sunt cu adevărat chinezii, lucrurile devin năucitoare”, a declarat eurodeputatul Vlad Nistor. 

Un raport al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), elaborat împreună cu China la începutul acestui an, a calificat drept „extrem de improbabilă” posibilitatea unei scurgeri de laborator, deoarece niciun virus de acest tip nu a fost studiat acolo înainte de epidemie, iar protocoalele de securitate nu par să fi fost încălcate. Raportul, întocmit împreună cu cercetători locali după ce Beijingul a permis în cele din urmă unui grup de experți ai OMS să intre în Wuhan, a declarat că cel mai probabil scenariu de origine a fost că virusul s-a răspândit la oameni de la lilieci printr-un animal intermediar nespecificat.

Cu toate acestea, Casa Albă a criticat raportul ca fiind incomplet, în timp ce directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat că acesta nu a fost „suficient de amănunțit” și că teoria scurgerilor din laboratoare necesită mai multe investigații. Alți oameni de știință occidentali proeminenți au îndemnat ca ipotezele privind scurgerile naturale și de laborator să fie luate în serios până când vor exista suficiente date care să spună contrariul.

În context, președintele american Joe Biden a afirmat că majoritatea comunității de informații americane este „reunită” în jurul a două scenarii probabile: virusul a fost transmis la oameni prin contactul cu un animal infectat sau a apărut în urma unui accident de laborator.

Biden a declarat că laboratoarele naționale americane ar trebui să poată sprijini ancheta și a cerut Chinei să coopereze în cadrul cercetărilor internaționale. De asemenea, Biden se așteaptă ca serviciile americane de informații să obțină rezultate în termen de 90 de zile.

OMS a anunțat, vinerea trecută, că experții săi pregătesc o propunere referitoare la investigații mai amănunțite asupra originilor noului coronavirus, care s-a propagat din China la nivel global în februarie 2020. 

Prin urmare, Vlad Nistor a precizat că „un astfel de incident să nu ducă la o nouă tensionare suplimentară a relațiilor internaționale, posibilitate în raport cu care „Republica Populară Chineză este astăzi foarte vigilientă”.

Diplomații chinezi și înalții funcționari de la laboratorul Wuhan au negat în mod repetat că unitatea a fost sursa coronavirusului. Răspunzând la ancheta lui Biden, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Zhao Lijian, a subliniat săptămâna trecută concluziile OMS, chestionând în același timp motivul pentru care agențiile de informații americane se implică, precum și legitimitatea acestora într-o astfel de investigație, relatează Bloomberg.

Eurodeputatul Vlad Nistor (PNL, PPE), membru al Comisiei pentru afaceri europene (AFET) consideră că summitul NATO, care va avea loc în iunie, fiind primul la care va participa președintele american Joe Biden, va marca ”o importantă schimbare în bine în relația transatlantică”.

Într-un interviu acordat CaleaEuropeană.ro, europarlamentarul român a argumentat că ”în perioada administrației Trump lucrurile au evoluat în relația transatlantică din rău în mai rău”, dând drept exemplu în acest caz conflictele pe care Washingtonul le-a avut cu Berlinul cu privire la contribuția Germaniei la bugetul Alianței.

”În ultimii ani ai administrației Trump, după cum știți, lucrurile erau destul de nefericite în această alianță transatlantică în așa măsură încât existau și voci europene care erau mai degrabă ezitate în relația cu Washingtonul”, a completat Nistor.

Din punctul său de vedere, ”axa Bruxelles, cu toate capitalele europene în spate, Washington este singura axă democratică din lume, cu adevărat democratică, nu mimat”.

Președintele american, Joe Biden, va participa pe 14 iunie la primul său summit al NATO, moment ce reprezintă ”o oportunitate unică de a consolida NATO ca întruchipare durabilă a legăturii dintre Europa și America de Nord”.

Cu prilejul primei sale vizite în Europa în calitate de președinte al SUA pentru a participa la această reuniune a liderilor țărilor membre NATO și la summitul G7, Joe Biden va avea o întrevedere și cu liderii UE, programată pe data de 15 iunie, moment proprice pentru a asculta opiniile aliaților SUA înainte de a se vedea cu Vladimir Putin.

”Îl voi întâlni pe preşedintele Putin peste două săptămâni, la Geneva, şi îi voi spune clar că nu vom sta cu braţele încrucişate în timp ce ei încalcă drepturile” omului, a spus Biden în discursul susţinut cu o zi înaintea Memorial Day, sărbătoare naţională în SUA dedicată omagierii militarilor căzuţi la datorie.

Citiți și:

Avion deturnat la Minsk. SUA întăresc sancțiunile împotriva Belarusului și pregătesc unele noi în coordonare cu ”UE și alți aliați”: Sunt vizați ”membrii cheie ai regimului Lukașenko”

Atacul cibernetic SolarWinds: SUA anunță sancțiuni financiare și expulzează zece diplomați ruși. NATO și UE își exprimă solidaritatea cu Statele Unite

Conform declarațiilor purtătorului de cuvânt al Casei Albe, Jen Psaki, pe agenda întrevederii Biden-Putin se află ”o largă gamă de chestiuni presante”, în contextul în care Washingtonul încearcă ”să restabilească predictibilitatea și stabilitatea” relațiilor cu Moscova.

Comentariile oficialului american par a fi ecoul poziției enunțate de secretarul de stat american, Antony Blinken în timpul unei întâlniri cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, în Islanda.

Oficialul american a subliniat că a fost destul de explicit în numele președintelui SUA, Joe Biden, că Statele Unite doresc să colaboreze cu guvernul de la Moscova în chestiuni precum situația din Afganistan.

”O relație mai stabilă și mai predictibilă cu ei cred că ar fi bună pentru noi, pentru ei și aș spune chiar bună pentru lume”, a explicat Blinken.

Şeful diplomaţiei americane a atenţionat atunci că administraţia de la Washington nu are ezitări în a apăra interesele americane dacă Rusia continuă ”acţiunile agresive şi nechibzuite” care destabilizează lumea, dând asigurări că președintele Biden este ”foarte hotărât în această privință”.

Liderul de la Casa Albă, Joe Biden, și-a manifestat la mijlocul lunii aprilie intenția de a face demersurile necesare în vederea  dezescaladării relațiilor cu Rusia, arătându-și speranța că va exista o întrevedere față în față cu omologul rus, Vladimir Putin.