Grupul popularilor europeni propune nominalizarea asistenților medicali pentru ”Premiul Cetățeanului European 2020”, se arată în comunicatul PPE, remis Caleaeuropeana.ro.

”Vrem să îi onorăm pe asistenții noștri medicali, în special pentru eforturile lor eroice din linia întâi în lupta cu pandemia de  COVID-19. Ne protejează împotriva virusului, au grijă de noi atunci când suntem bolnavi și, uneori, își riscă propira viața ca să ne salveze pe noi. Suntem pentru totdeauna recunoscători pentru eforturile lor depuse”,  a transmis liderul grupului PPE Manfred Weber.

De asemenea, trebuie să învățăm din experiența eroilor noștri, astfel încât UE să poată fi mai bine pregătită pentru viitoarele crize, insistă Weber: ”Criza sanitară provocată de COVID-19 a subliniat și importanța preocupărilor de sănătate publică și este clar că în viitor, UE va trebui să fie mai bine pregătită pentru aceste provocări.”

Premiul Cetățeanului European ar fi un omagiu adecvat și un gest important de apreciere din partea tuturor, spune europarlamentarul Frances Fitzgerald, purtătorul de cuvânt al drepturilor femeilor din grupul PPE: ”Este vorba despre asistenții noștri care sunt alături de pacienți în timpul celor mai dificile ore, ținându-i de mână, oferindu-le confort și demnitate celor care sunt cei mai vulnerabili. Aprecierea pe care o avem pentru dăruirea și îngrijirea lor în spitale, în casele de îngrijire a persoanelor în vârstă și în casele de familie, a fost evidentă atunci când i-am aplaudat în fiecare seară în perioada critică a pandemiei.”

Grupul PPE a propus ca Federația Europeană a Asociațiilor Asistenților Medicali să accepte Premiul Cetățeanului European în numele asistenților medicali pe care îi reprezintă, dacă această nominalizare va câștiga.

Europarlamentarul Daniel Buda (PNL, PPE) salută decizia Guvernului României de a include spitalul regional de urgență Cluj, trenul și metroul metropolitan Cluj pe lista proiectelor care urmează să fie susținute și finanțate prin fonduri europene și guvernamentale prin Planul Național de Investiții și Relansare Economică.

”Guvernul liberal sprijină investițiile și generarea de noi locuri de muncă iar <<Planul Național de Investiții și Relansare Economică>>, lansat ieri (n.r. miercuri) în prezența președintelui României, domnul Klaus Iohannis, a premierului Ludovic Orban, a echipei guvernamentale și a reprezentanților mediului economic, este încă o dovadă în acest sens. Programul propus de Guvernul liberal este un program realist, bazat pe investiții de peste 100 miliarde Euro fonduri europene și guvernamentale (71 miliarde Lei și 83 miliarde Euro), în sectoare precum infrastructura, agricultura, sănătatea, educația și nu în ultimul rând în economie. Guvernul liberal nu a uitat de proiectele majore ale județului Cluj, iar pentru acest lucru îi mulțumesc premierului Ludovic Orban”, a transmis Daniel Buda într-un mesaj pe Facebook.

Acesta a transmis că, după foarte mulți ani de întârziere, în care guverneel anterioare ar fi trebuit ăs demareze construirea a opt spitale regionale la nivel național și a unui spital metropolitan în București, ”Guvernul Orban a reușit, într-un timp foarte scurt, să semneze contractele pentru construirea primelor 3 spitale regionale la Iași, Cluj și Craiova cu o valoare totală de 1,64 miliarde de euro. Prioritatea Guvernului pentru infrastructura națională de sănătate este finalizarea pe termen mediu și lung a acestor obiective de investiții, alături de construirea, modernizarea și reabilitarea a 25 de spitale județene și 110 spitale orășenești cu o alocare bugetară de 17,5 miliarde de lei în perioada 2021 – 2027”.

”Noul spital regional de urgență de la Cluj va deveni un pol de nivel terțiar pentru rețeaua de spitale din regiunea N-V, destinat pacienților critici și cazurilor complexe care necesită tehnologii și expertiză de nivel înalt. Spitalul va prelua rolul Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj și ale altor părți ale rețelei de urgență. Termenul de finalizare este anul 2027, iar costurile estimate se ridică la 539,59 milioane de euro”, a mai spus eurodeputatul român.

Daniel Buda a mai explicat că un obiectiv strategic important în ceea ce privește transportul de pasageri pe calea ferată îl reprezintă introducerea conceptului de tren metropolitan, consacrat în zona marilor orașe europene, care va avea beneficii în ceea ce privește dinamica fluxurilor de navetiști (pe de o parte translatarea acestora de pe modul rutier pe cel feroviar, dar și generarea de noi călătorii, pe de altă parte), armonizat cu politica europeană de mediu, dar și cu tendințele actuale de transport multimodal de pasageri.

Trenul metropolitan va beneficia de material rulant dedicat și va deservi arii urbane și periurbane, până la 30-50 km distanță, cu opriri frecvente în arii de aglomerare urbană și cu infrastructuri conexe de tip „park and ride”.

În mod specific, proiectul de tren metropolitan Cluj pe traseul Nădășelu – Baciu – Cluj Napoca – Apahida – Jucu – Bonțida este în faza de elaborare documentație tehnico-economică cu termen de finalizare 2024.

În ce privește alte rețele de metrou/tren metropolitan la nivelul României, dinamica creșterii socio-economice în marile orașe ale României și în zonele metropolitane ale acestora, măsurată prin indicatori demografici, ”impune regândirea rețelelor majore de transport din punct de vedere al mobilității urbane”, consideră eurodeputatul român care a informat că, la nivelul municipiului Cluj-Napoca, pentru magistrala „Gilău-Florești-Cluj-Napoca” se prevede finalizarea documentației tehnico-economice și lansarea lucrărilor în anul 2022.

Magistrala I de Metrou Cluj-Napoca este preconizată a avea o lungime de circa 13 km, cu o interstație medie de ~1.000 m și o capacitate de transport de 15.000 pasageri pe oră pe sens.

Costul de investiție aferent proiectului este estimat la 1 miliard de euro, care include lucrările de construcție și montaj, precum și dotarea cu material rulant.

Eurodeputatul Victor Negrescu (PSD, S&D) propune implicarea organizațiilor de tineret pentru a absorbi mai mulți bani europeni din cele 300 milioane de euro alocate României pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, în contextul în care țara noastră se află pe ultimul loc la rata de absorbție, cu doar 0,8%, la nivelul Uniunii Europene.

Citând un raport recent al Comisiei Europene referitor la inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, Victor Negrescu precizează că România se află pe ultimul loc la rata de absorbție, cu doar 0,8%. Practic, spune acesta, conform datelor din iunie, România a accesat doar 2 milioane de euro din cele 300 de milioane alocate.

Eurodeputatul social-democrat mai spune că aceste cifre sunt dezastruoase în contextul în care rata șomajului în rândul tinerilor este de aproximativ 17% și se află în creștere în contextul COVID-19. Mai mult, el atrage atenția că perspectivele sunt sumbre în accesarea acestor fonduri întrucât avem proiecte selectate în valoare de circa 12% din fondurile alocate României.

„Știu ce o să se zică. Alții sunt de vină. Însă în ultimele 7/8 luni de guvernare liberală acest program a fost total ignorat. Ca dovadă, el nu este menționat în programul economic de relansare. Probabil, tinerii nu sunt o prioritate”, menționează Victor Negrescu. Cu toate acestea, el propune ca, „în loc să ne pierdem în dispute politice sterile, să implicăm organizațiile de tineret și să lucrăm împreună eficient pentru a atrage acești bani importanți pentru România”.