Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Eurodeputatul Vlad Nistor: Italia a reușit să salveze 5.000 de colaboratori afgani, iar România 5. Este rușinos

Published

on

© Print screen EP TV

Interviu realizat de Dan Cărbunaru și editat de Diana Zaim

Deputatul european Vlad Nistor, membru în Comisia pentru Afaceri Externe din Parlamentul European, a explicat într-un interviu pentru CaleaEuropeană principalele consecințe ale războiului din Afganistan, dar și modul în care s-au implicat aliații în timpul retragerii din Kabul.

„Cea mai mare gravitate morală și politică a fost abandonarea atâtor mii de aliați, sprijinitori și participanți la încercarea de reformare a Afganistanului în ultimii 20 de ani, afgani care nu au putut fi salvați”, a precizat Vlad Nistor.

De asemenea, eurodeputatul subliniază că și România are responabilități în acest abandon, chiar dacă țara noastră a avut o contribuție esențială în timpul războiului.

„România are și ea responsabilitățile ei aici. Italia a avut 50.000 de soldați în Afganistan în ultimii 20 de ani, România a avut 32.000 de soldați români în Afganistan în ultimii 20 de ani. România a avut o contribuție esențială, importantă în acest efort de reașezare a Afganistanului. România a dat atâtea vieți ale soldaților români acolo, dar toate lucrurile bune pe care românii le-au făcut acolo s-a întâmplat și cu ajutorul unor colaboratori afgani. Italia a reușit să salveze 5.000 de colaboratori afgani, iar România nu a reușit să salveze decât 5 colaboratori afgani și familiile lor”, a mai transmis europarlamentarul.

Eurodeputatul Vlad Nistor consideră acest răspuns unul absolut „incredibil și rușinos”: „Sunt oameni care ne-au ajutat, care de multe ori au salvat viețile unor militari români și acum au fost abandonați.”

Potrivit acestuia, scuza guvernamentală este că nu a fost timp suficient pentru verificarea lor și s-a încercat evitarea pericolului de a introduce teroriști pe această cale: „Dar cum au reușit americanii, italienii, englezii, polonezii? România nu a putut să facă asta. Eu cred că este vorba de lipsă de organizare, de decizie și de coerență a comandanților români ai operațiunii” a mai adăugat deputatul.

Citiți și: Eurodeputatul Vlad Nistor, despre războiul din Afganistan: S-a terminat cu un eșec. ”Magnetul” pentru teroriștii lumii poate ”reînvia”

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Pandora Papers: Parlamentul European solicită să se demareze anchete aprofundate

Published

on

© European Union 2019- Source : EP

Parlamentul European a cerut joi să se demareze anchete aprofundate în cazul tuturor neregulilor expuse de Pandora Papers care au avut loc în jurisdicțiile Uniunii, se arată în comunicatul oficial, remis CaleaEuropeană.ro.

Printr-o rezoluție adoptată cu 578 de voturi pentru, 28 împotrivă și 79 abțineri, eurodeputații au numit cele mai urgente măsuri de care are nevoie Uniunea pentru a elimina lacunele existente care permit evitarea obligațiilor fiscale, spălarea de bani și evaziunea fiscală la scară largă. De asemenea, ei au cerut Comisiei să introducă acțiuni în justiție împotriva țărilor Uniunii care nu aplică în mod corect legislația existentă. Deputații au criticat în mod deosebit foștii și actualii miniștri și prim-miniștri ai țărilor Uniunii ale căror activități au fost dezvăluite de Pandora Papers.

Rezoluția a fost redactată pe fondul indignării exprimate de eurodeputați în cadrul unei dezbateri în plen din luna octombrie, care a avut loc la două zile de la publicarea primelor concluzii trase în urma consultării informațiilor din Pandora Papers.

Rezoluția adoptată în data de 21 octombrie îndeamnă autoritățile naționale ale țărilor Uniunii să ancheteze în mod amănunțit toate neregulile dezvăluite de Pandora Papers în jurisdicțiile lor, inclusiv prin auditarea tuturor persoanelor menționate în acestea. Comisia este îndemnată de eurodeputați să examineze dezvăluirile pentru a constata dacă este nevoie de legi suplimentare sau dacă se impune demararea unor acțiuni în justiție împotriva unor țări membre ale Uniunii. Potrivit eurodeputaților, și procurorul european ar trebui să evalueze dacă dezvăluirile impun anchete specifice.

Eurodeputații condamnă în special foștii și actualii politicieni de la nivel european: Andrej Babiš, prim-ministrul Cehiei, Nicos Anastasiades, președintele Ciprului, Wopke Hoekstra, ministrul de finanțe al Olandei, Tony Blair, fost prim-ministru al Angliei, și John Dalli, fost ministru maltez și comisar european. Toți aceștia au fost menționați în Pandora Papers. Ilham Aliyev, președintele Azerbaidjanului, și Milo Đukanović, președintele Muntenegrului, sunt, de asemenea, criticați direct în rezoluție.

Mai multe detalii despre beneficiarii reali și aplicarea normelor convenite

Parlamentul îndeamnă țările Uniunii și Comisia să depună mai multe eforturi pentru a găsi și face cunoscute informații despre beneficiarii reali, adică persoanele care profită de fapt de societățile de tip „cutie poștală” la care se face referire. Eurodeputații subliniază și că numeroase țări ale Uniunii întârzie să pună în aplicare normele existente care combat spălarea de bani și evitarea obligațiilor fiscale, iar Comisia ar trebui să deschidă proceduri împotriva lor. Comisia mai este invitată să facă propuneri pentru a reglementa sistemele de acordare a cetățeniei și a dreptului de ședere pentru investitori. Ea ar mai trebui să evalueze eficacitatea procedurilor de identificare a persoanelor expuse politic și să constate dacă se aplică măsuri de precauție mai stricte în acest caz.

În rezoluție se menționează că nu ar avea sens să se introducă norme noi și mai severe până nu se asigură buna funcționare a normelor existente și o cooperare mai bună între autoritățile naționale din întreaga Uniune Europeană. În rezoluție se cere să se aloce mai multe resurse în acest domeniu, care ar trebui tratat cu o mai mare seriozitate. Comisia însăși ar trebui să examineze dacă unitățile de informații financiare naționale primesc resurse suficiente.

Lista neagră a Uniunii privind paradisurile fiscale – un instrument fără efect

Rezoluția consideră că lista neagră a Uniunii privind paradisurile fiscale este ca un instrument fără efect. Ea nu este capabilă să includă unele dintre țările care încalcă principiul în modul cel mai flagrant. De exemplu, în Insulele Virgine Britanice sunt înregistrate peste două treimi dintre societățile de tip „cutie poștală” expuse de Pandora Papers, însă ele nu sunt cuprinse în lista neagră a Uniunii Europene, se susține în rezoluție. Eurodeputații propun numeroase îmbunătățiri ale procedurilor folosite pentru a completa lista. Printre ele se numără extinderea listei de practici caracteristice pentru un paradis fiscal și reformarea procesului ce stabilește jurisdicțiile care să fie incluse în listă. În octombrie 2021, eurodeputații au adoptat o rezoluție mai detaliată pe această temă.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Parlamentul European cere Comisiei Europene să comunice cine negociază achiziția vaccinurilor în numele său și să facă publice contractele de achiziție

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Dezvoltarea, achiziționarea și distribuția vaccinurilor în UE trebuie să devină mai transparente, consideră Parlamentul European.

Într-o rezoluție adoptată cu 458 de voturi pentru, 149 împotrivă și 86 de abțineri, europarlamentarii solicită o legislație care să facă mai transparent procesul de cercetare, achiziție și distribuire a vaccinurilor COVID-19. Acest lucru ar permite instituției legislative europene să examineze în mod eficient politicile UE privind vaccinurile. În același timp, Comisia ar trebui să discute aceste politici mai deschis cu cetățenii.

Contracararea ezitării și dezinformării privind vaccinarea

Pentru a spori transparența, deputații europeni cer Comisiei să dezvăluie cine negociază achiziția vaccinurilor în numele său. Aceasta ar trebui să publice contractele de achiziție încheiate cu furnizorii de vaccinuri, inclusiv detalii privind investițiile publice și costurile vaccinurilor, și să facă publice orice potențiale încălcări ale contractului. Europarlamentari subliniază că mai multe informații ar putea ajuta la combaterea ezitărilor și dezinformării cu privire la vaccinuri, iar companiile farmaceutice ar trebui, de asemenea, să facă publice date și rapoarte ample privind studiile clinice.

Vaccinarea la nivel global

Parlamentul European dorește ca viitoarele contracte ale UE să facă vaccinurile mai disponibile în întreaga lume ca un bun public global. UE ar trebui să ajute țările din afara UE să lupte împotriva COVID-19 și să accelereze vaccinarea prin depășirea blocajelor de producție.

Companiile ar putea, de exemplu, să își transfere tehnologia (prin intermediul COVID-19 Technology Access Pool, sau C-TAP, al Organizației Mondiale a Sănătății), iar țările ar putea contribui mai mult la programul COVAX.

De asemenea, UE ar trebui să elaboreze o strategie globală și publică privind vaccinurile, care să abordeze distribuția echitabilă la nivel mondial.

Potrivit mențiunilor președintei Comisiei Europene, Uniunea Europeană va dona în următoarele luni cel puțin 500 de milioane de doze către țările vulnerabile.

”Am atins o etapă importantă în livrarea vaccinurilor COVID-19 în lume. Uniunea Europeană a exportat peste un miliard de doze de vaccin în întreaga lume, în ultimele 10 luni. Vaccinurile produse în UE au fost distribuite în peste 150 de țări de pe toate continentele – din Japonia până în Turcia, din Marea Britanie până în Noua Zeelandă, din Africa de Sud până în Brazilia. Am livrat aproximativ 87 de milioane de doze în țările cu venituri mici și mijlocii prin intermediul COVAX. În mod foarte clar, Uniunea Europeană este cel mai mare exportator de vaccinuri COVID-19. Am împărțit întotdeauna vaccinurile noastre în mod echitabil cu restul lumii. Am exportat la fel de mult cât am livrat cetățenilor UE. Într-adevăr, cel puțin fiecare al doilea vaccin produs în Europa este exportat”, a detaliat von der Leyen, amintind că mai bine de 75% dintre adulții europeni sunt complet vaccinați.

Făcând trimitere la parteneriatul încheiat cu SUA pentru facilitarea vaccinării la nivel global, președinta Comisiei Europene, face apel la implicarea celorlalte țări.

” Împreună cu președintele Biden, ne propunem o rată de vaccinare globală de 70% până anul viitor. Lucrez îndeaproape cu prim-ministrul Draghi și cu președintele Biden pentru a-i mobiliza pe liderii G20 la summitul de la Roma de săptămâna viitoare în favoarea acestui obiectiv ambițios: învingerea pandemiei l nivel global”, a completat Ursula von der Leyen.

Citiți și: 
SUA și UE au încheiat un parteneriat pentru facilitarea vaccinării la nivel mondial. Joe Biden: Vaccinarea, cel mai eficient răspuns la pandemia COVID-19

Parteneriatul UE-SUA anunțat la mijlocul lunii septembrie este construit în jurul a cinci piloni:

  • a partaja doze la nivel global în vederea creșterii ratelor de vaccinare;
  • a consolida aprovizionarea și livrarea de vaccinuri și produse terapeutice în întreaga lume;
  • a sprijini și a se coordona cu organizațiile relevante pentru livrarea de vaccinuri, lanțul frigorific, logistică și programe de imunizare;
  • a coordona investițiile în capacitatea de producție regională cu țările cu venituri mici și mijlocii inferioare;
  • a sprijini crearea unui Fond de Intermediere Financiară (FIF) până la sfârșitul anului 2021 pentru a realiza Securitatea Sanitară Globală.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European pledează pentru ca UE să rămână un lider mondial în combaterea schimbărilor climatice

Published

on

© CaleaEuropeana - Zaim Diana

Parlamentul European pledează pentru accelerarea acțiunilor climatice la nivel mondial și pentru ca UE să rămână un lider mondial în combaterea schimbărilor climatice, se arată în comunicatul oficial al Legislativului, remis CaleaEuropeană.ro.

Parlamentul și-a adoptat poziția cu privire la Conferința ONU privind schimbările climatice COP26 de la Glasgow, care va avea loc în perioada 31 octombrie – 12 noiembrie, cu 527 voturi pentru, 134 voturi împotrivă și 35 abțineri.

În rezoluție, eurodeputații își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că obiectivele naționale anunțate la Paris în 2015 ar duce la o încălzire cu mult peste trei grade până în 2100, comparativ cu nivelurile preindustriale. Aceștia afirmă că UE trebuie să rămână un lider mondial în lupta împotriva schimbărilor climatice și că eurodeputații vor depune eforturi pentru a se asigura că pachetul UE „Pregătiți pentru 55 în 2030” este în deplină conformitate cu Acordul de la Paris.

Pentru a accelera ritmul acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice, eurodeputații doresc ca UE să înlocuiască actualul plan pe 10 ani cu un calendar pe cinci ani pentru toate țările. Aceștia afirmă, de asemenea, că toate subvențiile directe și indirecte pentru combustibilii fosili ar trebui eliminate treptat în UE până în 2025 și solicită tuturor celorlalte țări să ia măsuri similare.

Eurodeputații reamintesc că biodiversitatea joacă un rol esențial în a permite oamenilor să combată încălzirea globală și să se adapteze la aceasta, și subliniază că soluțiile bazate pe natură sunt reciproc avantajoase, implicând protejarea, refacerea și gestionarea durabilă a ecosistemelor fragile.

G20 trebuie să fie un exemplu de urmat

Potrivit eurodeputaților, toate țările G20 ar trebui să dea un exemplu la nivel mondial mondial și să se angajeze în realizarea neutralității climatice până cel târziu în 2050. De asemenea, aceștia solicită Comisiei să creeze un club climatic internațional cu alți emițători principali de gaze cu efect de seră (GES), cu scopul de a stabili standarde comune și de a crește nivelul de ambiție în întreaga lume, inclusiv prin intermediul unui mecanism comun de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon.

PE salută revenirea SUA în Acordul de la Paris și angajamentul președintelui Biden de a reduce la jumătate emisiile de GES ale SUA până în 2030, comparativ cu 2005. Deputații așteaptă măsuri politice concrete și finanțare pentru atingerea acestui obiectiv.

Deși recunosc dorința Chinei de a fi un partener constructiv în negocierile globale privind schimbările climatice, eurodeputații sunt preocupați de dependența țării de cărbune. Aceștia subliniază poziția lor potrivit căreia China ar trebui să își sporească nivelul de ambiție, iar obiectivele sale climatice ar trebui să acopere toate emisiile de GES, nu numai emisiile de dioxid de carbon.

Eurodeputații în Parlamentul European afirmă că țările dezvoltate trebuie să își îndeplinească promisiunea de a strânge anual cel puțin 100 de miliarde USD pentru finanțarea combaterii schimbărilor climatice pentru țările în curs de dezvoltare, crescând această sumă începând cu 2025, când economiile emergente ar trebui, de asemenea, să înceapă să contribuie. Ar trebui convenită o foaie de parcurs care să prezinte contribuția echitabilă a fiecărei țări dezvoltate la acest plan de finanțare. De asemenea, PE dorește să se asigure că toate țările în curs de dezvoltare pot participa la COP26 în pofida restricțiilor impuse de pandemia de COVID-19.

Următoarele etape

delegație a Parlamentului condusă de Pascal Canfin (Renew, FR) se va deplasa la Glasgow în perioada 8-13 noiembrie.

Parlamentul a insistat asupra unei legislații mai ambițioase a UE în domeniul climei și al biodiversității și a declarat situația de urgență privind clima la 28 noiembrie 2019. În iunie 2021, Legea europeană a climei a fost adoptată de Parlament. Aceasta transformă angajamentul politic al Pactului verde european față de neutralitatea climatică a UE până în 2050 într-o prevedere obligatorie pentru UE și statele membre. De asemenea, legea mărește obiectivul UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 de la 40% la cel puțin 55%, comparativ cu nivelul din 1990. În iulie 2021, Comisia a prezentat pachetul „Pregătiți pentru 55 în 2030” pentru a permite UE să atingă obiectivul mai ambițios pentru 2030.

Reamintim că Uniunea Europeană va prezenta obiective și acțiuni ambițioase în cadrul celei de-a 26-a Conferinţe a Naţiunilor Unite privind schimbările climatice (COP26), care va avea loc la Glasgow (31 octombrie-12 noiembrie).

UE va face apel la toate țările implicate în Acordul de la Paris să prezinte obiective naționale ambițioase în vederea combaterii schimbărilor climatice, potrivit concluziilor care stabilesc poziția UE în vederea COP26, aprobate de Consiliu la 7 octombrie. 

Potrivit celui mai recent raport al Grupului interguvernamental de experți al ONU însărcinat cu evaluarea riscurilor asupra încălzirii globale din cauza efectelor activității umane (IPCC), catalogat drept ”Cod roșu pentru umanitate” arată că ultimii cinci ani au fost cei mai calzi din ultimii 170, iar omenirea va asista în curând la ”evenimente meteo extreme fără precedent în istorie”.

Citiți și: 

Ursula von der Leyen: Acoperirea deficitului de finanțare de către UE-SUA în domeniul climei va transmite un semnal puternic întregii lumi

Uniunea Europeană și SUA anunță un acord global în vederea reducerii emisiilor de gaz metan. Inițiativa va fi lansată în cadrul COP26

Comisia pentru Mediu din PE solicită tuturor țărilor să își mărească obiectivele climatice pentru a obține rezultate puternice în cadrul Conferinței COP26

OMS face apel la toate statele să se angajeze la acțiuni decisive în cadrul COP26 pentru a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius

COP26: Agenția Internațională a Energiei solicită un semnal „fără echivoc” din partea guvernelor de la nivel mondial privind dezvoltarea energiei curate

Continue Reading

Facebook

Advertisement
PARLAMENTUL EUROPEAN6 hours ago

Pandora Papers: Parlamentul European solicită să se demareze anchete aprofundate

ENGLISH7 hours ago

Romania among EU countries providing free access to the fewest innovative medicines. How will HTA improve the situation

ROMÂNIA7 hours ago

România, printre țările UE care asigură acces gratuit la cele mai puține medicamente inovatoare. Cum va îmbunătăți situația noul HTA european

CONSILIUL EUROPEAN9 hours ago

Summitul UE: Ciocnirea dintre Varșovia și Bruxelles pe tema primatului dreptului european își face loc pe agendă. Angela Merkel și Emmanuel Macron fac apel la compromis și dialog

U.E.10 hours ago

Viktor Orban consideră planurile Uniunii Europene de combatere a schimbărilor climatice o „fantezie utopică care duce la creșterea prețurilor energiei”

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Parlamentul European cere Comisiei Europene să comunice cine negociază achiziția vaccinurilor în numele său și să facă publice contractele de achiziție

ROMÂNIA10 hours ago

Însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA: Ne vom adapta împreună cu România pentru a ne proteja economiile și popoarele de amenințarea cibernetică

CONSILIUL EUROPEAN11 hours ago

Klaus Iohannis participă joi și vineri la Consiliul European: Șeful statului solicită includerea energiei nucleare și a gazului pe lista investițiilor verzi și sprijinirea R. Moldova în problema gazelor și a energiei

COMUNICATE DE PRESĂ11 hours ago

Compania Leviatan Design, în TOP 10 firme de arhitectură și proiectare din România

ROMÂNIA12 hours ago

Solidaritatea europeană: Austria și Franța oferă României medicamente, ventilatoare și echipamente medicale pentru a lupta în continuare împotriva pandemiei

POLITICĂ13 hours ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu14 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi17 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi17 hours ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi1 day ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO2 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

U.E.2 days ago

Franța face apel la ”fermitate” împotriva încercărilor Poloniei de a pune ”sub semnul întrebării proiectul european”: Tratatele noastre nu reprezintă o simplă bucată de hârtie

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Supremația dreptului UE în Polonia: PE solicită Comisiei Europene declanșarea mecanismului de condiționalitate privind statul de drept

Team2Share

Trending