Connect with us

INTERVIURI

Eurodeputatul Vlad Nistor, membru al Comisiei pentru Afaceri Externe din PE: Apelul UE către talibani, de a pune capăt ofensivei militare, are o relevanță diplomatică, dar la nivel strict simbolic

Published

on

© vladnistor.ro

Interviu realizat de Dan Cărbunaru și editat de Andreea Radu 

România a fost un aliat important în Afganistan, acest lucru fiind clar recunoscut în cancelariile NATO care contează și în primul rând, la Washington, a declarat eurodeputatul Vlad Nistor (PNL, PPE), membru al Comisiei pentru Afaceri Externe și membru în Subcomisia pentru Securitate și Apărare din Parlamentul European, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.

„Trebuie să menționez importanța și participarea României în această construcție, pentru că dacă ne gândim o clipă, având în vedere dimensiunile și importanța militară a țării noastre, efortul pe care l-a făcut acolo a fost cu mult mai mare, supradimensionat”, a punctat acesta. 

Potrivit eurodeputatului, România a fost un aliat coerent și consecvent în acest joc, având un rol foarte important. „Nu s-a întâmplat la fel cu toate celelalte țări membre ale NATO și cu siguranță nu s-a întâmplat la fel cu Uniunea Europeană și cu participarea sa”, a spus el. 

Întrebat despre apelul lansat de Uniunea Europeană către talibani la reținere după escaladarea violențelor din Afganistan, cât și despre relevanța vocii Uniunii în raport cu această decizie, Vlad Nistor a subliniat că gestul declarativ al UE are o relevanță diplomatică, dar la nivel strict simbolic.

„Trebuia să facă ceva și Uniunea European, iar mai mult de atât nu prea avea ce să facă în acest context. Jocurile de acolo sunt mult mai importante, zona este fundamentală pentru așezările geopolitice. Acolo sunt competiții importante cu miză globală și ceea ce se va întâmpla în Afganistan este fundamental pentru stabilitatea globală. Din nefericire, Uniunea Europeană nu are prea multe de spus, din mai multe motive”, a adăugat europarlamentarul liberal.

În final, Vlad Nistor a explicat că unul dintre motive principale este acela că Uniunea Europeană „pare să se hotărască foarte greu să devină un jucător politico-militar în legătură cu toate aceste provocări”.

„Această întârziere a unei decizii, din punctul meu de vedere, este în defavoarea intereselor majore ale Uniunii și ale statelor membre”, a conchis eurodeputatul român.

Citiți și: Eurodeputatul Vlad Nistor: Dacă relațiile dintre SUA și Rusia se calmează, China se individualizează în competiție, ceea ce este în favoarea Statelor Unite

Reamintim că Uniunea Europeană și NATO și-au exprimat „profunda îngrijorare față de nivelurile ridicate de violență, ofensiva militară a talibanilor și față de numărul de abuzuri și încălcări grave ale drepturilor omului” din Afganistan și au făcut apel la „ părțile implicate să protejeze civilii” care au „suferit prea mult din cauza conflictului”.

Armata americană a anunţat că a încheiat în proporţie de „peste 90%” retragerea finală din Afganistan, la aproape 20 de ani de la debutul intervenţiei sale militare, alături de NATO, în urma atentatelor de la 11 septembrie 2001.

România a participat cu trupe în Afganistan încă din anul 2002, atât la Operația Enduring Freedom cât și la ISAF, în spiritul solidarității față de partenerul strategic american și pentru consolidarea poziției naționale ca partener aliat.

INTERVIURI

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

Published

on

© CaleaEuropeană.ro

Corespondență din Varșovia

Înființarea Fondului Inițiativei celor Trei Mări, care pornește cu un capital de un miliard de euro, a fost posibilă numai prin cooperarea dintre Banca pentru Dezvoltare a Poloniei și partenerii de la EximBank România, a declarat șefa instituției financiare din Polonia, în timp ce a explicat arhitectura de funcționare a acestui fond, filosofia care ar trebui să ghideze dezvoltarea regiunii și cum promovează Polonia proiectul Inițiativei celor Trei Mări în rândul actorilor globali.

Beata Daszyńska-Muzyczka, președinte al Consiliului de administrație al Băncii de Stat pentru Dezvoltare a Poloniei și președinte al Consiliului de supraveghere al Fondului de investiții al Inițiativei celor Trei Mări (3SI), a vorbit într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro în cadrul unei conferințe consacrate viitorului Inițiativei și organizate la Varșovia despre cooperarea cu instituțiile omoloage din România, despre potențialul Inițiativei și a anunțat că portofoliul de parteneri al acesteia, din care fac parte SUA, Germania și Comisia Europeană, ar putea fi extins cu sprijinul Japoniei.

“În primul rând, aș dori să le mulțumesc colegilor noștri de la ExIm Bank din România, pentru că toate declarațiile noastre și punerea în comun a puterilor noastre au făcut posibilă înființarea Fondului celor Trei Mări. Fără această cooperare cu România, bineînțeles, și fără cooperarea cu instituțiile financiare din regiune, nu am fi reușit. Dar mai ales colegii din România, care au decis să ne unim, astfel încât cele două țări ale noastre să înființeze fondul, iar restul țărilor și restul instituțiilor financiare, când vor putea, să se alăture Fondului celor Trei Mări, care există deja”, a declarat Daszyńska-Muzyczka.

Fondul Inițiativei celor Trei Mări a fost înființat în mai 2019 în baza deciziilor luate la summitul 3SI de la București din septembrie 2018. El reunește nouă dintre cele 12 state membre ale Inițiativei, pentru că Austria a decis din start să nu facă parte din Fondul celor trei mări, și un investitor privat.

“Așadar, sunt zece investitori, nouă țări și un investitor privat. Angajamentul fondului este de aproape un miliard de euro (…) pentru a investi în primele trei investiții. Fiecare investiție în sectoare separate, pentru că noi investim în trei sectoare – transporturi, energie și digital -, iar fiecare sector are o singură investiție. Acest lucru este important că avem dovada că funcționează”, a subliniat ea.

Șefa Băncii de Dezvoltare a Poloniei a precizat că fondul “este doar declanșatorul cum să cooperăm împreună, cum să ne gândim la infrastructura din această regiune, cum să construim datele de conectivitate între nord și sud”.

Beata Daszyńska-Muzyczka a atras însă atenția că Inițiativa celor Trei Mări este un proiect nou în comparație cu alte inițiative precum Grupul de la Vișegrad, care se bazează însă pe scopuri politice.

Ea a spus astfel că la nivelul Inițiativei celor Trei Mări “ne concentrăm în principal pe activitățile comerciale și pe nevoile de infrastructură pe care le avem în această regiune” și a dezvăluit viziunea sa în a expune potențialul și lacunele regiunii și lacunele.

“În fața noastră, avem o perioadă lungă de timp pentru a convinge investitorii din întreaga lume, pentru a arăta potențialul nostru în Europa, în Europa de Vest și la nivel global”, a afirmat înaltul oficial bancar.

Beata Daszyńska-Muzyczka a povestit cum a prezentat potențialul Inițiativei celor Trei Mări în cadrul unei vizite pe care prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki a efectuat-o în Japonia.

“Ei nu au auzit niciodată, desigur, despre cele Trei Mări, și m-am întâlnit cu ei în timpul misiunii noastre de lucru împreună cu prim-ministrul și nu am vorbit despre Polonia, ci am vorbit despre regiune. Pentru că, din punctul de vedere al investitorilor globali, este o oportunitate mai bună de a investi în întreaga regiune a continentului, deoarece trebuie să petreci mult timp pentru a analiza fiecare țară în parte. Au oportunitatea să se preocupe de potențialul nostru în întreaga regiune, de la Marea Baltică până la Marea Adriatică și Marea Neagră, nu numai de infrastructură, ci și de potențialul intelectual pe care îl avem în această regiune. Vrem să realizăm ceea ce a fost realizat de partea vestică a Uniunii Europene“, a detaliat ea.

Șefa băncii de stat poloneze a estimat că japonezii sunt “foarte interesați de această idee fantastică a Inițiativei celor Trei Mări”.

Ce am făcut noi? Am tradus un întreg raport, axat pe nevoile noastre în materie de infrastructură, și nu numai pe infrastructura precum drumurile, transportul feroviar, energia și digitalul, ci și pe asistență medicală și educație. L-am tradus în limba japoneză, iar ei au fost foarte interesați. Așa că acum avem multă comunicare, multe întâlniri cu fonduri de investiții, dar este nevoie de timp. Este nevoie de timp pentru că va trebui să ne concentrăm asupra modului în care să explicăm și să răspundem la multe întrebări, pentru că încurajăm oamenii să ne dea banii lor. Și va trebui să construim o relație, va trebui să creăm încredere, să fim parteneri de încredere. Așadar, este esențial modul în care prezentăm întreaga regiune prin fiecare țară în parte și cum facem o prezentare a Inițiativei celor Trei Mări“, a explicat Beata Daszyńska-Muzyczka.

Oficialul bancar a mai punctat că “modalitatea cea mai inteligentă” de a utiliza banii necesari pentru cerințele din infrastructură este de a avea în vedere tabloul mai larg de finanțare, care cuprinde bugetul public național, noile perspective ale fondurilor europene și investițiile private.

Un al doilea aspect cheie este dat de cooperarea dintre diferitele ministere de resort din statele Inițiativei – infrastructură, tehnologie și fonduri europene – pentru a genera conectivitate nord-sud.

Ea a reiterat că “fondul celor Trei Mări este doar un mic impuls pentru cooperare”, precizând că țările din regiune vor beneficia de 600 de miliarde de euro pentru sectoarele industriale, transporturilor, energiei și digitalului, în timp ce mărimea fondului de investiții al 3SI este de la 3 până la 5 miliarde.

Astfel, șefa băncii poloneze a punctat că Fondul 3SI este un fond de acțiuni, iar pentru cele 3-5 miliarde de euro se caută capitaluri proprii de la investitori privați.

“Desigur, 1 miliard reprezintă angajamentul tuturor instituțiilor financiare din regiune și al unui investitor privat. Și acum este momentul pentru capital privat, dar, desigur, putem profita de această posibilitate. Putem folosi sistemul de garanții – de exemplu, Invest EU, care a înlocuit Planul Juncker. Noi, ca o bancă de dezvoltare poloneză, vom coopera acum cu colegii noștri din România (EximBank) pentru a folosi eficient acești bani de la InvestEU”, a completat ea, evocând cooperarea financiară cu instituțiile de profil europene, inclusiv Banca Centrală Europeană, Banca European de Investiții sau Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

Beata Daszyńska-Muzyczka a mai indicat că instituția pe care o conduce stă la dispoziția omologilor din România pentru a sprijini proiectul unei bănci de dezvoltare națională în România.

Inițiativa celor Trei Mări este o platformă politică flexibilă și informală, la nivel prezidențial, reunind cele 12 state membre ale Uniunii Europene aflate între Marea Baltică, Marea Adriatică și Marea Neagră – Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia și Slovenia.

Inițiativa își propune dezvoltarea economică a statelor din regiune, prin stimularea interconectivităţii în trei domenii principale – transport, energie, digital -, creșterea convergenței reale între statele membre ale Uniunii Europene, contribuind astfel la consolidarea unității și coeziunii în cadrul Uniunii și la consolidarea proiectului european, precum și întărirea relației transatlantice, inclusiv prin stimularea prezenței economice a SUA în regiune.

Continue Reading

INTERVIURI

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

Published

on

© Government of Poland

Corespondență din Varșovia

România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări (3SI), iar Varșovia este recunoscătoare pentru rolul pe care Bucureștiul și-l asumă atât în cadrul 3SI, cât și la nivelul formatului București 9, a declarat Paweł Jabłoński, ministrul adjunct de externe al Poloniei, subliniind sprijinul pe care Statele Unite îl furnizează inițiativei și explicând importanța strategică a proiectelor în comun împărtășite de România și Polonia, îndeosebi autostrada Via Carpathia și linia de cale ferată Rail2Sea menită să lege porturile Gdansk și Constanța.

Ministru plenipotențiar al guvernului polonez pentru Inițiativa celor Trei Mări, Jabłoński a vorbit despre aceste aspecte într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro în cadrul unei conferințe consacrate viitorului Inițiativei și organizate la Varșovia.

“Ceea ce este de fapt important la Inițiativa celor Trei Mări și ceea ce o face diferită și mai ambițioasă decât cooperarea politică obișnuită de schimb de opinii între liderii politici este că această inițiativă se concentrează foarte mult pe rezultate tangibile în proiecte de infrastructură, transporturi, energie și digital. Aceștia sunt trei piloni cheie pe care i-am stabilit și care ne lipsesc în practică, în mare măsură, în integrarea noastră în Europa Centrală. Când am aderat la UE, noi în 2004, România în 2007, ne-am străduit să realizăm integrarea cu Occidentul. Am înțeles cât de important era să ne apropiem de vecinii noștri occidentali mai dezvoltați, cei mai avansați. (…) Dar am neglijat integrarea între țările noastre, vecinii noștri, partenerii noștri, prietenii noștri. Așa că acum trebuie să facem acest lucru și trebuie să ne explorăm pe deplin potențialul în Europa Centrală și să fim o parte mai puternică a UE“, a declarat el.

Întrebat dacă România și Polonia pot fi considerate “liderii principali” ai Inițiativei în contextul rezultatelor comune obținute, oficialul polonez a răspuns: “Categoric, da”.

Înființată în 2015 pentru a reuni 12 state membre ale UE din jurul a trei mări – Adriatică, Baltică și Neagră -, Inițiativa celor Trei Mări a beneficiat de pe urma deciziilor luate la summit-urile de la Varșovia (2017) și București (2018), când SUA, Germania și Comisia Europeană au devenit partenerii strategici ai 3SI. Mai mult, la summitul de la București a fost luată decizia înființării fondului de investiții al Inițiativei, a fost lansat Forumul de afaceri și a fost adoptată lista principalelor proiectelor de interconectare strategică regională.

Apreciem foarte mult angajamentul României, înțelegem cât de important este, atât pentru dezvoltarea regională, cât și din motive de securitate, și atât în cadrul UE, cât și în cadrul NATO și al formatului B9, este un lucru pentru care suntem foarte, foarte recunoscători. Pentru că avem nevoie ca o țară lider, precum România, să fie co-deținător al unor inițiative precum cele Trei Mări, precum B9, pentru ca noi să înțelegem cu toții aceleași provocări care ne așteaptă. Fără un astfel de angajament din partea României, dar și din partea altor țări din Europa Centrală (…), cooperarea noastră va fi considerată un eșec. Este necesar ca toate țările să înțeleagă în primul rând că este benefic pentru ele să coopereze, mai degrabă decât să concureze unele împotriva altora. Competiția este întotdeauna bună, dar este foarte important să înțelegem, de asemenea, că putem câștiga mult mai mult dacă lucrăm împreună, iar apoi putem fi mai puternici în UE și în NATO în ansamblu”, a precizat Paweł Jabłoński.

Comentând pe marginea “identității atlantiste” a Inițiativei, invocată într-un articol comun de miniștrii de externe ai Poloniei și României, diplomatul polonez a arătat că Statele Unite asigură cel mai puternic sprijin pentru Inițiativa celor Trei Mări.

El s-a referit și la nemulțumirea țării sale privind ridicarea sancțiunilor americane față de conducta Nord Stream 2 care leagă Rusia de Europa via Germania și care va deveni în curând operațională, apreciind faptul că România “împărtășește o opinie similară”.

“Dar, în afară de aceasta, ne bucurăm în continuare, probabil, chiar și de cel mai puternic sprijin al SUA pentru Inițiativa celor Trei Mări. Anul acesta, la Sofia, a fost prezent președintele Biden, prin intermediul unei înregistrări video, evident, dar și-a exprimat și el sprijinul. Am avut sprijinul continuu al secretarului de stat Blinken în numeroase ocazii, în acest an, și sunt absolut sigur, mai ales când ne uităm la Congres, că și acesta a avut, de asemenea, o rezoluție unanimă bipartizană în sprijinul acestei cooperări. America recunoaște pe deplin importanța acesteia. Mai presus de toate, atunci când vorbim despre stabilitate în cooperarea în domeniul energiei, pentru că acest lucru este crucial atunci când dorim să fim cu adevărat independenți și puternici. Trebuie să ne bazăm pe diversificarea surselor de energie. America înțelege să ne sprijină în această analiză pentru a arăta că ne vom bucura de sprijin indiferent de administrația de la Casa Albă și de majoritatea din Congres”, a mai spus Jabłoński.

Cu privire la proiectele inițiativei, diplomatul polonez a arătat că țara sa va urmări să folosească toate instrumentele financiare disponibile, de la bugetul național la fondurile europene venite prin intermediul Cadrului Financiar Multianual și fondului de redresare, pentru a explora acest potențial.

De asemenea, el a subliniat că fondul de investiții al Inițiativei “capătă tracțiune”, inclusiv prin intermediul investitorilor privați.

Întrebat despre stadiul celor două proiecte strategice importante pentru București și Varșovia – autostrada Via Carpathia și linia de cale ferată Rail2Sea -, Paweł Jabłoński a vorbit despre importanța lor, fără a avansa detalii concrete privind stadiul de implementare.

“Aceste proiecte se dezvoltă destul de bine, în special Via Carpathia. Am început deja acest lucru. Sunt câteva elemente ale drumului în curs de realizare. Același lucru este valabil, dacă îmi amintesc bine, și pentru Ungaria, iar noi suntem pe drumul cel bun. Mai este și Slovacia, care s-ar putea să fie cu unul sau doi ani mai târziu, dar și ei vin. România, din câte știu, se descurcă și ea destul de bine în această privință. Așa că sunt foarte optimist în această privință. Același lucru este valabil și pentru Rail2Sea. Va fi foarte important să avem această legătură între porturile noastre, dacă reușim să conectăm Gdansk și Constanța, astfel încât să putem crea un produs comun pentru companiile de transport de marfă, care să poată expedia foarte ușor din orice loc din lume”, a precizat el.

Inițiativa celor Trei Mări a dobândit o importantă forță de atracție în regiune, iar Paweł Jabłoński s-a referit și la cooperarea dintre țările 3SI și state partenere precum Ucraina, Republica Moldova sau Grecia.

În contextul reuniunii recente de la Chișinău dintre președinții României, Poloniei, Republicii Moldova și Ucrainei, diplomatul polonez a afirmat că Inițiativa reunește state membre ale UE din motive de reglementare și acces la proiecte comune, însă s-a arătat convins că această cooperare poate fi explorată.

În același timp, Paweł Jabłoński a salutat participarea Greciei la summitul celor Trei Mări de la Sofia, din vara acestui an, în condițiile în care unul dintre obiectivele Inițiativei este acela al conectivității dintre nordul și sudul Uniunii Europene.

Inițiativa celor Trei Mări este o platformă politică flexibilă și informală, la nivel prezidențial, reunind cele 12 state membre ale Uniunii Europene aflate între Marea Baltică, Marea Adriatică și Marea Neagră – Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia și Slovenia.

Inițiativa își propune dezvoltarea economică a statelor din regiune, prin stimularea interconectivităţii în trei domenii principale – transport, energie, digital -, creșterea convergenței reale între statele membre ale Uniunii Europene, contribuind astfel la consolidarea unității și coeziunii în cadrul Uniunii și la consolidarea proiectului european, precum și întărirea relației transatlantice, inclusiv prin stimularea prezenței economice a SUA în regiune.

Continue Reading

INTERVIURI

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

Published

on

Corespondendță din Brașov – Zaim Diana și Radu Andreea

Comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean, a transmis un mesaj de încurajare pentru tinerii din România ca aceștia să își facă vocea auzită în cadrul Conferinței pentru viitorul Europei.

Într-un interviu pentru CaleaEuropeană, oficialul european a reiterat importana implicării tinerilor în spațiul politic european: „Vocea tinerilor trebuie auzită, este vorba despre viitorul lor, în primul rând, astfel încât ideile noi care sunt aduse în general de cei mai tineri pot reprezenta valoarea adăugată pentru tot ceea ce se dezbate la nivel european.”

Conferința privind viitorul Europei este o inițiativă comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei Europene, acționând în calitate de parteneri egali, împreună cu statele membre. Scopul acesteia este de a le oferi cetățenilor o voce activă în ceea ce privește aspectele cele mai relevante pentru viitorul Uniunii Europene.

În cadrul interviului a fost menționat și programul DiscoverEU, dedicat tinerilor de 18 ani. 

Comisia a lansat DiscoverEU în iunie 2018, în urma unei propuneri a Parlamentului European. În cadrul primelor trei runde de solicitări, aproximativ 50. 000 de tineri au avut posibilitatea de a călători în Europa. Pentru 2020, Parlamentul European a aprobat alocarea sumei de 25 milioane EUR pentru DiscoverEU. Următoarea rundă de solicitări și alte actualizări vor fi anunțate de Comisie în timp util în Portalul european pentru tineret.

Având în vedere interesul mare generat de DiscoverEU, Comisia lucrează în permanență la îmbunătățirea inițiativei, pe baza contribuțiilor călătorilor și a principalelor părți interesate. Până în prezent, participanții la prima rundă descriu DiscoverEU ca pe o experiență de învățare valoroasă și incluzivă, contribuind la implicarea civică, la dezvoltarea personală și a unor diverse cunoștințe.

Călătoriile îi stimulează pe tineri, contribuind la dezvoltarea unor competențe esențiale, cum ar fi cunoașterea unor limbi străine și adaptarea și sensibilizarea la aspecte interculturale. Îndârjirea, aptitudinile organizatorice și soluționarea problemelor reprezintă, de asemenea, câștiguri în acest sens. În plus, două treimi dintre participanți au declarat că nu și-ar fi putut finanța permisul de călătorie în absența DiscoverEU. Unii participanți au călătorit pentru prima dată fără părinți sau tutori.

În mai 2018, Comisia a propus includerea DiscoverEU ca parte integrantă a viitorului program Erasmus pentru perioada 2021 – 2027. În măsura în care Parlamentul European și Consiliul își dau acordul, aceasta ar permite ca sute de mii de tineri cu vârsta de 18 ani să beneficieze de această inițiativă în cursul celor șapte ani.


Connecting Europe Express, un tren special, creat în cadrul Anului european al căilor ferate 2021, va pleca din gara Lisabona la 2 septembrie. El va opri în peste 100 de orășele și orașe în cursul călătoriei sale de cinci săptămâni, înainte de a ajunge la Paris la 7 octombrie, potrivit comunicatului oficial al Executivului European.

Plecând de la Lisabona și încheindu-și călătoria la Paris, trenul va face o oprire notabilă la Ljubljana, conectând președințiile portugheză, slovenă și franceză ale Consiliului UE.

Trenul va traversa și România, iar acesta se va opri prima oară în gara din București (Nord), urmând apoi în cea din BrașovSibiuCopșa MicăCluj-NapocaOradeaArad și Curtici

Citiți și: Trenul Connecting Europe Express pleacă mâine din gara Lisabona. Va traversa 26 de țări, iar pe 17 septembrie ajunge și în București

Galerie FOTO

© Calea Europeană – Zaim Diana

© Calea Europeană – Zaim Diana

© Calea Europeană – Zaim Diana

© Calea Europeană – Zaim Diana

© Calea Europeană – Zaim Diana

    

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.28 mins ago

O regiune din Polonia renunță la titlul de ”zonă liberă de LGBTIQ” sub amenințarea pierderii fondurilor europene

Dragoș Pîslaru55 mins ago

Dragoș Pîslaru: Ce facem în PE este tot politică internă. Gândim lucrurile la Bruxelles pentru a îmbunătăți viața oamenilor din România

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 hour ago

DOCUMENT 43 de europarlamentari, între care 6 români, cer Comisiei Europene să investigheze rolul Gazprom în creșterea prețurilor gazelor naturale în Europa

U.E.1 hour ago

Sondaj: Majoritatea cetățenilor cu drept de vot din Germania spun că s-au decis cu cine să voteze la scrutinul de duminică. Social-democrații se mențin pe primul loc

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Social-democrații europeni solicită ca Parlamentul European să dezbată în viitoarea sesiune plenară prețurile ”inacceptabile” la energie

Cristian Bușoi2 hours ago

Cristian Bușoi: E nevoie să actualizăm Planul Național de Control al Cancerului. EU4Health, cheia pentru îmbunătățirea accesului la screening în România

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Australia nu se așteaptă ca relația cu Franța să se îmbunătățească prea curând. Scott Morrison: Vom avea răbdare, le înțelegem dezamăgirea

MAREA BRITANIE2 hours ago

De la tribuna ONU, Boris Johnson cere omenirii să se maturizeze pentru a combate schimbările climatice: Sper că CO26 va fi momentul în care vom decide să facem ceea ce posteritatea ne cere

SUA2 hours ago

Criza submarinelor: SUA și Uniunea Europeană și-au reafirmat alianța puternică și dorința de a sprijini o regiune Indo-Pacifică liberă și deschisă

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Antonio Guterres: Cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU doresc un Afganistan stabil, în care ajutorul umanitar să poată fi distribuit fără discriminare

ONU16 hours ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru20 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU20 hours ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI22 hours ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

ONU1 day ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL2 days ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

INTERVIURI3 days ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI5 days ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI5 days ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA5 days ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Team2Share

Trending