Eurodeputatul Vlad Nistor (PNL, PPE), membru al Comisiei pentru afaceri externe din Parlamentul European, semnalează că ”securitatea europeană s-a deteriorat dramatic în urma războiului de agresiune” al Rusiei împotriva Ucrainei, astfel că ”UE trebuie să sporească ajutorul militar acordat statului ucrainean și să îmbunătățească funcționarea politicii sale de apărare, continuând și consolidând cooperarea cu NATO”.

”Securitatea UE este strâns legată de accelerarea procesului de extindere, respectând în același timp criteriile de aderare și reformând politica de vecinătate. UE trebuie să devină mai puțin dependentă de resursele energetice și orice alte materiale esențiale care sunt importate din țări terțe – în special cele care nu împărtășesc valorile Uniunii Europene sau cu care UE se află într-o stare de rivalitate sistemică. Consider că pentru a ajunge la maturitate ca actor geopolitic autentic, Uniunea Europeană trebuie să-și extindă instrumentarul de politică externă și să consolideze structura sa instituțională pe direcția relațiilor externe. Votul în unanimitate, de exemplu, limitează în mod clar capacitatea UE de reacție rapidă”, a menționat europarlamentarul într-un material de opinie postat pe pagina sa.

Amintim că la mijlocul lunii ianuarie Parlamentul European a adoptat raportul lor anual privind politica externă și de securitate comună în care semnala că răspunsul UE la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei este urmărit îndeaproape de autocrațiile din întreaga lume și va influența în mare măsură modul în care acestea se vor comporta pe scena internațională, avertizează europarlamentarii.

UE trebuie să flexibilizeze și să eficientizeze procesul decizional

Parlamentul European a cerut atunci Uniunii Europene să utilizeze dispozițiile Tratatului privind UE care ar permite Consiliului să ia anumite decizii, fără implicații militare, în special cele referitoare la sancțiuni și la drepturile omului, prin majoritate calificată și nu în unanimitate.

De asemenea, raportul solicită instituțiilor UE să prezinte propuneri solide cu privire la modul în care se poate obține și garanta un loc propriu și permanent pentru Uniune în toate forurile multilaterale, inclusiv la Consiliul de Securitate al ONU, pentru a consolida acțiunea, coerența și credibilitatea UE în lume.

Reducerea dependenței UE de resursele energetice

Securitatea UE este strâns legată de accelerarea procesului de extindere, respectând în același timp criteriile de aderare și reformarea politicii de vecinătate a UE, susțin europarlamentarii. De asemenea, ei îndeamnă UE să devină mai puțin dependentă de resursele energetice și de alte materiale esențiale pentru infrastructura noastră, care sunt importate din țări terțe – în special cele care nu împărtășesc valorile Uniunii Europene sau cu care UE se află într-o stare de rivalitate sistemică.

Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE) sprijină creșterea transparenței și introducerea unor reguli mai stricte privind publicitatea politică în țările Uniunii Europene.

”Am votat astăzi la Bruxelles poziția Parlamentului European referitoare la propunerea de Regulament a Comisiei Europene privind transparența și vizarea unui public-țintă în publicitatea politică”, a anunțat acesta într-un mesaj publicat pe Facebook.

În contextul schimbării regulilor la nivelul UE, europarlamentarul a îndemnat ”Guvernul sau Parlamentul din România trebuie să adopte reglementări mai transparente în privința cheltuirii banilor alocați pentru partide”.

”Banii publici trebuie să fie folosiți pentru a prezenta proiectele și politicile publice ale partidelor și nu pentru atacarea adversarilor. Partidele nu au dreptul să secretizeze modul în care cheltuie banii publici”, a completat Dan Motreanu.

Parlamentul European a susținut joi numeroase modificări ale regulilor propuse privind publicitatea politică pentru a face alegerile și referendumurile mai transparente și mai rezistente la interferențe.

Citiți și:

Alegeri europene 2024: Parlamentul European a votat pentru reguli mai stricte privind publicitatea politică și interzicerea finanțării de către entitățile non-UE

Prin modificările aduse de eurodeputați propunerii Comisiei, numai datele cu caracter personal furnizate în mod explicit pentru publicitatea politică online pot fi utilizate de furnizorii de publicitate. Prin urmare, microvizarea, o strategie care utilizează date de consum și demografice pentru a identifica interesele unor anumite persoane, nu va fi posibilă.

Parlamentul a introdus alte dispoziții pentru a reglementa în continuare activitatea mai amplă de vizare, cum ar fi interzicerea generală a utilizării datelor minorilor.

Eurodeputații propun ca entităților din afara UE să li se interzică finanțarea publicității politice în UE. Pentru a determina locul în care este stabilită o astfel de entitate, autoritățile relevante ar trebui să ia în considerare locul în care se află operatorul de date final al acestei entități.

Eurodeputații au propus, de asemenea, schimbări semnificative pentru a se asigura că cetățenii, autoritățile și jurnaliștii au acces ușor la informațiile privind publicitatea politică. Printre alte propuneri, aceștia pledează pentru crearea unui registru online pentru toate reclamele politice online și datele conexe.

Ar trebui facilitat accesul la informații cu privire la cine finanțează un material publicitar, la costul acestuia și la originea finanțării. Alte informații care ar trebui publicate includ, de asemenea, dacă o un material publicitar a fost suspendat pentru încălcarea normelor, ce grupuri specifice de persoane au fost vizate și ce date cu caracter personal au fost utilizate în acest scop, precum și numărul de vizualizări și interacțiuni cu materialul publicitar. Eurodeputații urmăresc să acorde jurnaliștilor un drept specific de a obține astfel de informații.

Eurodeputații introduc posibilitatea aplicării unor sancțiuni periodice pentru o încălcare repetată și obligația marilor furnizori de servicii de publicitate de a-și suspenda serviciile timp de 15 zile cu un anumit client în cazul unor încălcări grave și sistemice. Comisia va putea introduce sancțiuni minime la nivelul UE.

Textul adoptat consolidează, de asemenea, competențele autorităților naționale și permite Comitetului european pentru protecția datelor să preia o anchetă privind o încălcare și să asigure respectarea normelor.

Eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală din Parlamentul European, cere Comisiei Europene ca pierderile de venit suferite de fermierii din țările aflate în proximitatea Ucrainei să fie compensate.

Acesta a participat la un schimb de opinii privind Planurile naționale pentru Politica Agricolă Comună, desfășurată în comisia parlamentară mai sus amintită, la care a luat parte și comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski.

În acest context, Buda a semnat că ”anul agricol a început în septembrie”, dar planurile naționale au fost adoptate abia în decembrie sau ianuarie.

”Planurile strategice naționale sunt implementate de la 1 ianuarie. Pentru prima dată, în PAC există o posibilitate mai puternică de reacție la evoluții, precum evoluția pieței sau în general la evoluția geopolitică. Este foarte important să cerem corecturi la nevoie și să rămânem activi în discuție. Preocuparea mea cea mai mare este legată de sprijinirea fermierilor din țările care se află în proximitatea graniței cu Ucraina precum România sau Polonia. În momentul de față, aceștia sunt puși în situația de a nu-și mai putea continua activitatea în domeniul agricol. Foarte mulți fermieri care ar dori să implementeze eco-schemele nu mai au această posibilitate deoarece încă din toamnă și-au cumpărat sămânța pentru porumb de exemplu sau îngrășămintele iar acum li se spune: dacă vrei să ai parte de ecoschemă trebuie să pui mazăre, cu toate că nu are de unde să cumpere sămânță, îngrășăminte chimice”, a semnalat Buda. 

În acest context, eurodeputatul l-a întrebat pe comisarul european pentru agricultură când vor putea beneficia de resurse financiare pentru a compensa pierderile de venit fermierii din țările aflate în proximitatea Ucrainei, deoarece, în momentul de față aceștia sunt puși în situația de a nu-și mai putea continua activitatea în domeniul agricol.

”Eco-schemele introduc foarte multe schimbări. Din câte știu eu, în majoritatea țărilor fermierii acceptă aceste schimbări și mă refer la întrebările dumneavoastră concrete. Confirm faptul că România, Bulgaria, Ungaria, Slovacia și Polonia și poate într-o măsură mai mică Republica Cehă, toate aceste țări aproape de Ucraina au fost puternic afectate de această criză. Există importuri masive din Ucraina și trebuie să reacționăm la ele. Poate că ar trebui să declanșăm Rezerva de criză, dar va trebui să ne mai gândim”, a fost răspunsul oferit de Janusz Wojciechowski.