Connect with us

PPE

Eurodeputatul Vlad Nistor, negociatorul PPE pentru raportul privind relațiile UE-Turcia: Nu există loc în UE pentru agresori

Published

on

© vladnistor.ro

Nu se poate vorbi de o apropiere a relațiilor UE-Turcia atâta timp cât președintele Erdogan continuă să provoace UE și statele sale membre și îndepărtează Turcia de standardele europene. Acesta este mesajul pe care Grupul PPE îl va transmite atunci când va vota astăzi, 22 aprilie, în Comisia pentru afaceri externe a Parlamentului, un raport care face bilanțul relațiilor dintre Ankara și UE, a declarat eurodeputatul Vlad Nistor, cel care a negociat raportul în numele PPE.

„Nu există nicio îndoială, relațiile UE-Turcia se află la un nivel minim istoric. Pentru a le reconstrui va fi nevoie de restabilirea încrederii și de reevaluarea cadrului relațiilor. Este clar că negocierile de aderare sunt în mare pericol atâta timp cât Turcia refuză să realizeze reforme, subminează principiile statului de drept și drepturile fundamentale și încalcă integritatea teritorială a Greciei și a Ciprului, două state membre ale UE. Nu există loc în UE pentru agresori”, a subliniat eurodeputatul Vlad Nistor, care a negociat Raportul în numele Grupului PPE.

„Același lucru este valabil și pentru modernizarea Uniunii Vamale. Aceasta ar putea fi o modalitate foarte bună pentru Turcia de a-și alinia standardele la cele europene în domenii precum serviciile, achizițiile publice sau dezvoltarea. Dar modernizarea trebuie să fie legată de progresul democratic, drepturile omului și libertățile fundamentale. Văzând lipsa de voință politică din partea guvernului turc, nu vom face niciun progres”, a declarat Nistor.

„Grupul PPE va organiza o dezbatere internă în viitorul apropiat pentru a redefini modul în care vede viitoarele relații cu această țară vecină”, a conchis el.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Dan Motreanu

Dan Motreanu: Cele 835 milioane de euro din programul EU4Health vor putea aduce în 2022 un nivel fără precedent de investiții în domeniul sănătății

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Cele 835 milioane de euro din programul EU4Health vor putea aduce în 2022 un nivel fără precedent de investiții în domeniul sănătății, spune eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) din Parlamentul European.

„Sănătatea va beneficia anul acesta de 835 milioane de euro prin noul program de lucru EU4Health, principalul instrument financiar pentru finanțarea inițiativelor Uniunii în domeniul sănătății. Programul de lucru EU4Health 2022 va continua să paveze calea către Uniunea Europeană a Sănătății în cadrul a patru direcții de acțiune generale: pregătirea pentru situații de criză;
prevenirea bolilor; sistemele de sănătate și forța de muncă din domeniul sănătății; digitalizare”, menționează Dan Motreanu. 

Potrivit acestuia, combaterea cancerului și îmbunătățirea calității vieții pacienților cu cancer reprezintă o componentă transversală a programului EU4Health, dar și o prioritate a grupului PPE, din care face parte.

„În fiecare an, 1,3 milioane de europeni pierd lupta cu cancerul, iar 2,7 milioane sunt diagnosticați cu această boală. Grupul PPE conduce lupta împotriva cancerului în Parlamentul European propunându-și ca obiective: investiții suplimentare pentru cercetarea în domeniul cancerului prin programul Horizon Europe; încurajarea detectării timpurii a cancerului, printr-o strategie europeană de prevenire și depistare; punerea în comun a informațiilor printr-un centru european digital al cancerului;
cooperare între centrele de cercetare și parteneriate între spitale, mai ales pentru formele rare de cancer; aceeași îngrijire de calitate pentru toți europenii, prin acreditarea instituțiilor și prin accesul la o platformă europeană de telemedicină”, mai spune eurodeputatul român.

În ceea ce privește România, țara va beneficia de 6,25 miliarde de euro in următorii 7 ani pentru consolidarea sistemului medical, bani care sunt împărțiți astfel, potrivit lui Dan Motreanu:

  • 𝟒 𝐦𝐢𝐥𝐢𝐚𝐫𝐝𝐞 𝐝𝐞 𝐞𝐮𝐫𝐨 𝐩𝐫𝐢𝐧 𝐏𝐫𝐨𝐠𝐫𝐚𝐦𝐮𝐥 𝐎𝐩𝐞𝐫𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥 𝐒𝐚̆𝐧𝐚̆𝐭𝐚𝐭𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟏 – 𝟐𝟎𝟐𝟕, prin care se vor finanța:
    • creşterea capacităţii de îngrijire medicală a pacienților cu boli rare și neurologie pediatrică;
    • programe de diagnosticare precoce și tratament, în special pentru persoane aparținând grupurilor vulnerabile (ex. cancer pulmonar, cancer prostată, cancere ginecologice, cancere ale capului și gâtului, testare genetică cancer col uterin, cancer mamar, cancer colorectal, hepatite/ HIV SIDA, screening metabolic, tuberculoză, testare genetică, screeningul factorilor de risc comuni ai bolilor cronice etc.); măsuri de diagnosticare precoce și/sau tratament antenatal/neonatal/postnatal; spitalele regionale;
    • creşterea capacităţii de îngrijire medicală a pacientului critic cu patologie vasculară cerebrală acută;
    • îmbunătățirea serviciilor medicale și a infrastructurii în domeniul terapiilor celulare inovative în hematologie și transplant medular;
    • optimizarea managementului bolilor cronice hepatice/pancreatice și al cancerelor hepatobiliare/ pancreatice/urologie și transplant renal;
    • dezvoltarea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară Cantacuzino la standarde de bună practică în fabricație (BPF/GMP) și bună practică de laborator (BPL/GLP).
  • 𝟐,𝟒𝟓 𝐦𝐢𝐥𝐢𝐚𝐫𝐝𝐞 𝐝𝐞 𝐞𝐮𝐫𝐨 𝐩𝐫𝐢𝐧 𝐏𝐥𝐚𝐧𝐮𝐥 𝐍𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥 𝐝𝐞 𝐑𝐞𝐝𝐫𝐞𝐬𝐚𝐫𝐞 𝐬̦𝐢 𝐑𝐞𝐳𝐢𝐥𝐢𝐞𝐧𝐭̦𝐚̆ (𝐏𝐍𝐑𝐑) care vor susține:
    • reabilitarea și modernizarea clădirilor unităților sanitare, dotarea cu aparatură și echipamente medicale a acestora,
    • reorganizarea circuitelor, cu asigurarea unor circuite temporare în caz de epidemii, pandemii, precum și alte măsuri necesare creșterii rezilienței în sfera oncologică, a bolilor cardio-vasculare și ATI. 
    • 200 de centre comunitare construite sau renovate, cu dotări noi şi personal
    • 3000 de cabinete de asistenţă medicală primară dotate și renovate, în special la sate
    • 26 secţii de terapie intensivă nou-născuţi, inclusiv ambulanţe pentru transport nou-născuți
    • 30 de ambulatorii reabilitate/modernizate/extinse/dotate
    • 10 unităţi medicale mobile.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Rareș Bogdan îi cere lui Emmanuel Macron să nu abandoneze România în afara spațiului Schengen: “Deveniți avocatul românilor pentru aderarea la Schengen”

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Eurodeputatul Rareș Bogdan, liderul eurodeputaților români din grupul PPE, i-a solicitat miercuri președintelui francez Emmanuel Macron să rămână avocatul parcursului european al României în buna tradiție a prieteniei dintre România și Franța și să sprijine aderarea țării noastre la Spațiul Schengen.

Bogdan a vorbit în plenul Parlamentului European în cadrul dezbaterii dintre eurodeputați și Macron pe marginea priorităților președinției franceze a Consiliului UE, care și-a propus reformarea spațiului Schengen.

El și-a început discursul cu un recurs la istorie și la momentele în care Franța a sprijinit România.

“Încep prin a spune răspicat că România datorează enorm Franței, încă din veacul 19. De la istoricii Edgar Quinet și Julles Michelet, prieteni și susținători ai României, până la Napoleon al III-lea, fără de care nu am fi avut o dinastie. Fără Franța, modernitatea și modernizarea României ar fi durat mai mult. Vă suntem recunoscători. Generalul Henri Berthelot, i-a numit pe români „familie” și a contribuit la reorganizarea Armatei Române, iar asta ne-a ajutat să ne salvăm nu doar teritoriul, ci si identitatea națională. În ultimele 2 decenii, Franța a fost avocatul permanent al aderării României la UE. Vă mulțumim pentru sprijin!”, a spus Rareș Bogdan.

“Domnule președinte, interveniți încă o dată în istoria noastră! Îndatorați-ne încă o dată! Continuați tradiția prieteniei țărilor noastre și deveniți avocatul românilor pentru aderarea la Spațiul Schengen!”, a insistat prim-vicepreședintele PNL.

Rareș Bogdan a amintit că România îndeplinește din 2011 toate condițiile tehnice de aderare, “dar este blocată pe criterii politice de neînțeles, este ținută, practic, la ușa Schengen”. Mai mult, a atenționat că “această situație nedreaptă față de români accentuează virulența manifestărilor extremiste” în România.

“Până anul trecut, România era excepția pozitivă, fără formațiuni parlamentare ostile UE. Astăzi, lucrurile se schimbă, din păcate. Situații vădit nedrepte, precum aceasta, alimentează din plin retorica antioccidentală. România devine un poligon de încercare pentru populism extremist antieuropean, pentru antisemitism. Noi, românii, vă cerem sprijinul și contăm pe el! Fiți fratele nostru mai mare, așa cum a fost în istorie, țara dvs pentru noi, într-o Europă a valorilor și a solidarității! Schengen este prioritatea zero pentru România Europeană. Nu abandonați România în afara zonei Schengen. Vive la France! Vive la Roumanie! Vive L’Europe!”, a adăugat el.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a prezentat în hemiciclul Parlamentului European obiectivele președinției franceze a Consiliului UE, președinție care și-a început mandatul la 1 ianuarie 2022. Cu acest prilej, oficialul francez a pledat pentru reforma spațiului Schengen, care să consolideze lupta împotriva imigrației ilegale.

„Trebuie să ne asigurăm că avem control asupra propriilor frontiere. Am făcut multe progrese, întrucât am consolidat Frontex și președinția franceză va încerca să reformeze spațiul Schengen, care stă la baza promisiunii sale inițiale, a unui spațiu de liberă circulație, protejând frontierele noastre externe, inclusiv având o forță interguvernamentală de intervenție rapidă susținută de un acord între statele membre, așa cum am făcut între 2018 și 2021, construind parteneriate cu țările de origine și țările de tranzit pentru a opri traficanții și făcând o politică mai eficientă care să respecte principiile noastre pentru a lupta împotriva imigrației ilegale”, a transmis președintele francez.

Printre obiectivele președinției Franței la Consiliul UE, enunțate la începutul lunii decembrie, se numără și reforma spațiului Schengen pentru ca Europa să își poată apăra frontierele în fața crizelor migratorii. Pentru a evita ca dreptul de azil să fie “deturnat” în Europa, președintele Emmanuel Macron a anunțat că “vom iniţia sub această preşedinţie o reformă a spaţiului Schengen”, liderul de la Elysee dorind “instituirea unui pilotaj politic al Schengen”, prin reuniuni regulate ale miniştrilor europeni de resort, spre a se putea “întări controalele la frontiere” atunci când se va considera necesar.

Citiți și Ambasadoarea Franței: Președinția franceză la Consiliul UE va depune toate eforturile pentru a primi România în spațiul Schengen

Aflat într-o vizită la București în luna septembrie a anului trecut, secretarul de stat francez pentru afaceri europene, Clement Beaune, a susținut că România trebuie să adere la Spaţiul Schengen întrucât a demonstrat că este o ţară serioasă în ceea ce priveşte protejarea frontierelor.

La finele anului trecut, premierul Nicolae Ciucă a declarat că nu poate garanta că integrarea României în spațiul de liberă circulație Schengen se va realiza în 2022, dar că își poate propune o astfel de țintă de traseu. Anterior, la summitul Consiliului European de toamnă de la Bruxelles, preşedintele Klaus Iohannis a reiterat solicitarea ţării noastre de a deveni cât mai curând membru al Spaţiului Schengen, acest obiectiv fiind unul strategic, nu numai pentru România, dar şi pentru întreaga Uniune. Șeful statului a arătat că în cei peste 10 ani de când România ar fi trebuit să devină parte a spaţiului Schengen, ţara a acţionat de facto ca un stat membru Schengen, responsabil şi eficient.

Îndeplinirea de către România a criteriilor prevăzute în acquis-ul Schengen a fost recunoscută oficial la data de 9 iunie 2011, cu ocazia reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne. În prealabil, la 8 iunie 2011, Parlamentul European a avizat favorabil proiectul Deciziei privind aderarea României și Bulgariei la Schengen.

De atunci, atât Parlamentul European, cât și Comisia Europeană au reconfirmat faptul că România îndeplinește toate criteriile pentru a adera la spațiul Schengen, însă o astfel de decizie poate fi luată numai printr-un vot în unanimitate în formațiunea Justiție și Afaceri Interne a Consiliului UE, care reunește miniștrii de interne din statele membre. România nu a beneficiat până în prezent de situația supunerii la vot în Consiliul Justiție și Afaceri Interne a temei aderării la Schengen. Țara noastră este încă monitorizată sub Mecanismul de Cooperare și Verificare, invocat adesea de alte state membre pentru a bloca primirea României în Schengen. Recent, Comisia Europeană a solicitat un calendar pentru desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție și adoptarea legilor justiției, subliniind că anul 2022 va fi determinant pentru îndeplinirea obiectivelor MCV de către România. Dând curs acestor solicitări, ministrul justiției Cătălin Predoiu a anunțat va propune Guvernului sesizarea Parlamentului cu proiectul legii de desființare a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) și cu modificarea legilor Justiției pe parcursul sesiunii parlamentare care va începe la 1 februarie, anul viitor.

Cel mai recent, Parlamentul European a adoptat la 8 iulie 2021, cu 505 voturi pentru, 134 împotrivă și 54 abțineri, raportul anual privind funcționarea spațiului Schengen în care a susținut, din nou, că România și Bulgaria trebuie integrate cu drepturi depline în spațiul Schengen, precizând totodată că și Croația îndeplinește cerințele tehnice.

Comisia Europeană a prezentat la începutul lunii iunie 2021 o nouă strategie pentru un spațiu Schengen mai puternic și mai rezilient, iar printre obiective se numără și acceptarea țărilor pregătite de aderare, și anume România, Bulgaria și Croația. În decembrie, Consiliul Uniunii Europene a concluzionat că Croația a îndeplinit condițiile necesare pentru aplicarea tuturor părților acquis-ului Schengen, cel mai nou stat membru al Uniunii Europene fiind cu un pas mai aproape de aderarea la spațiul de liberă circulație.

În prezent, spațiul Schengen fără controale la frontierele interne înseamnă peste 420 de milioane de persoane și 26 de state europene. Spațiul Schengen este format din toate țările UE, cu excepția Bulgariei, a României, a Croației, a Ciprului și a Irlandei. Din acest spațiu fac parte, de asemenea, patru țări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein.

Continue Reading

Eugen Tomac

Eugen Tomac îndeamnă Guvernul să acționeze pentru a limita scumpirea alimentelor: Trebuie eliminat TVA-ul la produsele alimentare de bază și notificată Comisia Europeană

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE) îndeamnă Guvernul să notifice Comisia Europeană pentru a evita ”creșterea necontrolată a prețurilor la produsele alimentare” pentru care, în parte, criza de energie se face răspunzătoare.

”Criza de energie a produs un șoc fără precedent în toată economia. Prin urmare, acum, prioritatea zero este să facem tot posibilul pentru a evita creșterea necontrolată a prețurilor la produsele alimentare”, semnalează acesta.

Tomac este de părere că Guvernul ”are obligația să ia urgent o serie de măsuri curajoase pentru a proteja populația în fața inflației și pentru a limita scumpirea alimentelor.”

”Oricât de complicată ar fi decizia și oricât de mult ar afecta bugetul, cred că în acest an trebuie eliminat TVA-ul la produsele alimentare de bază. Doar așa putem evita un dezastru în următoarele luni. Este esențial ca cetățenii să își poată permite să se hrănească decent, iar pentru asta, produsele alimentare trebuie să iasă de pe poarta fabricilor la prețuri mai mici”, consideră eurodeputatul.   

Eugen Tomac apreciază că acesta sunt ”măsuri necesare” care nu trebuie privite ”cu suspiciune”.

” Veniturile românilor sunt incomparabil mai mici decât ale cetățenilor țărilor vest europene, prin urmare avem nevoie de decizii îndrăznețe pentru a-i ajuta. Creșterea rapidă a prețurilor va avea, firește, un impact social puternic. Trebuie notificată Comisia Europeană și acționat acum”, conchide europarlamentarul mesajul.

Continue Reading

Facebook

POLITICĂ1 hour ago

Klaus Iohannis a lansat Planul național de combatere a cancerului: Nu putem construi o Românie a viitorului fără să fim atenţi la sănătatea cetăţenilor

ROMÂNIA1 hour ago

Prof. Univ. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu: Sunt convins că putem implementa noul Plan Național de Combatere a Cancerului. Finanțarea europeană, un avantaj

Dan Motreanu2 hours ago

Dan Motreanu: Cele 835 milioane de euro din programul EU4Health vor putea aduce în 2022 un nivel fără precedent de investiții în domeniul sănătății

REPUBLICA MOLDOVA2 hours ago

Dan Cărbunaru: Guvernul a aprobat memorandumul prin care România va putea acorda în continuare asistență tehnică și financiară Republicii Moldova

CONSILIUL UE2 hours ago

Din plenul Parlamentului European, Emmanuel Macron susține că procedura aderării României la Schengen “merge mână în mână cu reformele care vor fi lansate în câteva săptămâni”

S&D3 hours ago

Președinta Grupului S&D din PE îi cere lui Emmanuel Macron să pună tinerii și categoriile vulnerabile în centrul președinției franceze a Consiliului UE: Avem nevoie de o Europă socială

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

România și alte 18 state membre și din Balcanii de Vest primesc aproape 385,5 milioane de euro din Fondul de Solidaritate al UE pentru a face față crizei sanitare

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Olaf Scholz, la Forumul Economic Mondial de la Davos: Rusiei nu trebuie să i se permită să schimbe granițele naționale prin forță

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Noua Agenție a UE pentru Azil își începe activitatea. 500 de experți vor oferi sprijin pentru sistemele naționale de azil care se confruntă cu un număr mare de cazuri

PARLAMENTUL EUROPEAN3 hours ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

PARLAMENTUL EUROPEAN3 hours ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE4 hours ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN4 hours ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.4 hours ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN5 hours ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

CONSILIUL UE5 hours ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.5 hours ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

CONSILIUL EUROPEAN6 hours ago

Emmanuel Macron vrea o “doctrină europeană de securitate complementară cu NATO” pentru ca Europa să nu depindă de alegerile celorlalte mari puteri

RUSIA1 day ago

Annalena Baerbock îi transmite lui Serghei Lavrov în prima vizită la Moscova că Germania este pregătită să apere regulile comune, chiar dacă va plăti ”un preț economic ridicat”

PARLAMENTUL EUROPEAN1 day ago

După 20 de ani, conducerea Parlamentului European este preluată de o femeie: Roberta Metsola, a treia femeie din istorie aleasă președinte al PE

Advertisement

Team2Share

Trending