Connect with us

Vlad Nistor

Eurodeputatul Vlad Nistor (PNL, PPE), despre criza din Orientul Mijlociu: UE are obligația de a-și consolida autoritatea, capacitatea de reacție și credibilitatea pentru a-și păstra relevanța ca actor global

Published

on

Eurodeputatul Vlad Nistor (PNL, PPE) consideră că Uniunea Europeană are obligația de a-și consolida autoritatea, capacitatea de reacție și credibilitatea în contextul poziționării sale ca actor global pentru a-și păstra relevanța, potrivit unui interviu acordat corespondentului caleaeuropeana.ro, la Strasbourg.

Întrebat despre reacția UE la criza din Orientul Mijlociu, provocată de Statele Unite ale Americii, prin uciderea influentului general iranian Qassem Soleimani pe teritoriul Irakului, eurodeputatul PNL a subliniat faptul că establishmentul european ar trebui să susțină poziția aliaților americani în ciuda divergențelor de opinie din instituțiile europene cu privire la modul în care ar trebui să se poziționeze Uniunea.

 

„Instituțiile europene și lumea se află într-un moment crucial, existând mai mult puncte fierbinți în lumea unde Uniunea Europeană trebuie să reacționeze. Orientul Mijlociu este unul dintre ele. Punctele de vedere sunt neuniforme, există nuanțe venite de la europarlamentari care cred că Europa ar trebui să fie mai rezervată, iar acordul nuclear iranian, la elaborarea căruia UE a avut un rol important, este fundamental, dar există și membri ai PE și în structura executivă a UE care cred că aliatul nostru în politica globală, indiferent de tensiunile conjuncturale cu o administrație sau alta, sunt fără îndoială SUA. Victima operațiunii militare americane a fost un personaj implicat în mai toate acțiunile teroriste globale și care se pregătea să-și continue opera”,  spus Vlad Nistor.

De asemenea, eurodeputatul consideră că vocea UE ar trebui să fie mai fermă și mai clară în contextul crizei din Iran și Irak, însă punctează că pentru acest lucru este necesară unitatea de poziție la nivelul statelor membre. 

„Cred că Europa ar trebui să se poziționeze mai repede și mai clar. Pe de altă parte, este adevărat că mecanismele de decizie și de exprimare în relațiile internaționale pe care Europa le are la îndemână în clipa asta, precum și mecanismele apărării comune merită să fie rapid îmbunătățite. Glasul Înaltului Reprezentant ar trebui să fie mai ferm și mai clar, în ciuda faptului că de data aceasta Comisia a avut o reacție destul de rapidă. Este un joc într-o structură complexă care respectă suveranitatea a 28 de state și care încearcă să compatibilizeze punctele de vedere foarte diferite uneori. Sper că o va face întotdeauna cu maximă operativitate și sper că rezultatul va fi o consolidare a puterii defensive și de securitate a UE, pentru că altfel ne vom întoarce la faimoasa vorbă a lui Henry Kissinger: este minunat cu Europa unită, dar când încerci să vorbești cu ea, nu știi cine va răspunde la telefon”.

Tot în contextul crizei cu Iranul și a presiunilor americane pentru o poziționare a UE, eurodeputatul a mai fost întrebat despre riscurile pe care le-ar putea avea asupra relației transatlantice lipsa unei reacții a europenilor în timp util și real.

„Răspunsul meu este foarte simplu și clar: diminuarea credibilității. UE, ca unul dintre cei patru, cinci jucători globali la ora actuală, are obligația de a-și consolida autoritatea, capacitatea de reacție și credibilitatea globală. Atunci când reacția ta este lentă, credibilitatea și relevanța ta, în jocul politic global, au de suferit. 

De asemenea, rolul global consolidat al UE, dezideratul de top al cetățenilor europeni, mereu prezent în Eurobarometre, poate fi afectat de Brexit, însă, prin prisma efectelor pe care le va produce pe mai multe paliere, inclusiv cel de securitate și economic, retragerea unui stat membru din UE ar trebui să fie „o lecție” și, deci, un caz izolat.

„Din UE, cea mai puternică armată este armata britanică, iar diplomația britanică, din perspectivă istorică, are o importanță globală mare. Pe de altă parte, din fericire, UE este asigurată de o altă structură globală, Alianța Atlanticului de Nord, din care Marea Britanie continuă să facă parte, însă acest lucru nu împiedică UE de la dezvoltarea rapidă a unor structuri mai coerente și mai eficiente de securitate care ar fi cât se poate de necesare în lumea tumultuoasă în care trăim. Brexitul afectează UE și la nivel general, fără discuție, însă Marea Britanie va avea cel mai mult de suferit. Dincolo de asta, negocierile îndelungate atât la nivel european, cât și la nivel intern, care au provocat atâtea controverse, cred că reprezintă un bun câștigat din perspectiva structurilor europene, pentru că reprezintă un precedent asupra căruia orice inițiativă în acest sens ar exista, va fi foarte bine gândită prin prisma efectelor economice pe care le vom vedea în câteva luni și va descuraja un alt stat membru de la acest pas. 

În acest sens, a adăugat Vlad Nistor, „guvernul conservator va trebui să demonstreze cât mai repede că decizia lor a fost una înțeleaptă”.


Vlad Nistor a înlocuit-o, la începutul lunii decembrie, pe Adina Vălean în calitate de membru al Parlamentului European, după ce aceasta a devenit membru al Comisiei Europene, instalată în funcție la 1 decembrie 2019.

Acesta este membru supleant în Comisia pentru comerț internațional, Comisia pentru cultură și educație, Subcomisia pentru drepturile omului, Delegația la Comisia parlamentară de parteneriat UE-Armenia, Comisia parlamentară de cooperare UE-Azerbaidjan și în Comisia parlamentară de asociere UE-Georgia, precum și în Delegația pentru relațiile cu Statele Unite.

Vlad Nistor a candidat la alegerile europene din 26 mai 2019 pe listele PNL, regăsindu-se pe poziția a 11-a.

Vlad Nistor este profesor universitar, la Facultatea de Istorie a Universității din București. A fost Decan al Facultății de Istorie între 2004 și 2012 și președinte al Senatului Universității din București (2011-2015). A fost deputat între anii 2012 și 2016. Este Vicepreședinte al PNL pentru politică externă, apărare și securitate națională. 

Totodată, Vlad Nistor a fost director general al Institutului Diplomatic Român, din 2005. În perioada 1998-2000, în mandatul lui Emil Constantinescu, a fost consilier de stat la Președinția României. Este membru în Consiliul Științific al asociației New Strategy Center.

Delegația română din grupul PPE din Parlamentul European, formată din zece eurodeputați PNL, doi de la PMP și doi de la UDMR, este a treia cea mai mare delegație națională din cadrul grupului popularilor europeni.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Vlad Nistor

Profesorul Vlad Nistor, invitat să devină Visiting Senior Fellow al London School of Economics. El va coordona un proiect dedicat relațiilor UE – Marea Britanie

Published

on

© vladnistor.ro

Eurodeputatul Vlad Nistor, cadru didactic la Facultatea de Istorie a Universității din București și profesor emerit al Universității din București, a fost invitat să devină Visiting Senior Fellow al prestigioasei London School of Economics and Political Sciences, informează instituția acedemică într-un comunicat.

Ca membru al think-tank-ului de relații internaționale IDEAS al LSE, profesorul Nistor va coordona un nou proiect de cercetare, focalizat asupra viitorului relațiilor dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie. 

IDEAS este unul dintre cele mai importante think-tank-uri de politică internațională din lume, cu proiecte de anvergură globală. Între cei care au devenit cu timpul Visiting Senior Fellows în cadrul său se numără universitari, cercetători, diplomați, militari de rang înalt și personalități ale lumii financiare, între care amintim pe Jamie Shea, Sir Richard Barrons, prof. Priscilla Roberts, Gideon Rachman și alții.

Prof. univ. dr. Vlad Nistor face parte din Catedra de Istorie Antică și Arheologie a Facultății de Istorie din cadrul Universității București. Este cercetător și istoric, specializat în relațiile internaționale, iar între anii 2004-2012 a fost decan al Facultății de Istorie a UB. Totodată, profesorul Nistor a fost președinte al Senatului Universității din București timp de patru ani, între 2011 și 2015.

Mai multe informații despre programul de cercetare si dezbateri al think-tank-ului de politică internațională pe care prof. univ. dr. Nistor a fost desemnat să-l conducă pot fi accesate aici.

Vlad Nistor este membru al Parlamentului European de la 1 decembrie 2019, când a înlocuit-o pe Adina Vălean în calitate de membru al Parlamentului European, după ce aceasta a devenit membru al Comisiei Europene.

În Parlamentul European, Nistor este membru în Comisia pentru afaceri externe, în Delegația la Comisia parlamentară de asociere UE-Moldova, în Delegația pentru relațiile cu India și în Delegația la Adunarea Parlamentară Euronest.

În cariera sa politică, Nistor a fost deputat între anii 2012 și 2016, iar în prezent este Vicepreședinte al PNL pentru politică externă, apărare și securitate națională. 

Totodată, Vlad Nistor a fost director general al Institutului Diplomatic Român, din 2005. În perioada 1998-2000, în mandatul lui Emil Constantinescu, a fost consilier de stat la Președinția României. Este membru în Consiliul Științific al asociației New Strategy Center.

Continue Reading

Vlad Nistor

Eurodeputatul Vlad Nistor: Erdogan este elementul agravant în disputa dintre Grecia și Turcia. Doar apartenența ambelor țări la NATO împiedică escaladarea tensiunilor

Published

on

© vladnistor.ro

Eurodeputatul Vlad Nistor (PNL, PPE), istoric și profesor universitar, este de părere că președintele turc Recep Tayyip Erdogan este „elementul agravant” în disputa teritorială din Mediterana de Est, între Grecia și Turcia. De asemenea, consideră că apartenența celor două țări la NATO este singurul lucru care împiedică o escaladare a tensiunilor care au o istorie îndelungată, care se întinde în epoca contemporană până la problema cipriotă. 

Într-un interviu acordat caleaeuropeana.ro, Vlad Nistor a vorbit despre mișcările lui Erdogan, situația din Mediterană și tensiunile în raport cu Grecia, precum și despre relevanța faptului că ambele state sunt totuși membre NATO. 

„Încă din momentul în care s-a lansat prima criză cipriotă și Ciprul a fost fracturat, încă din acel moment s-ar fi încins dacă cele două țări nu făceau parte din același bloc militar. Aceasta este realitatea care face lucrurile să nu degenereze și mai mult decât au degenerat deja. Problema este pentru foarte mulți greci și nu numai o stimă importantă. Este o preocupare principală, aproape fundamentală a politicii externe grecești astăzi pentru că acolo este vorba nu doar despre identificarea sau nu a unor depozite de hidrocarburi și despre exploatarea ulterioară a acestora. Eu cred că este vorba în primul rând despre autoritatea pe care o țară sau alta o exercită în acea zonă. Lucrurile pot foarte ușor degenera, având în vedere distanța, de pildă, între unele insule grecești importante și litoralul turcesc. Lucrurile au fost încă din perioada de după Primul Război Mondial tensionate în acea zonă și lucrurile vor fi în continuare, din nefericire, tensionate”,  explică Vlad Nistor. 

Acesta este de părere că „elementul agravant în toată această dispută îl reprezintă președintele Erdogan care se află într-un moment al  existenței sale în care are nevoie de mai multă popularitate și soluția inflamistă la care uneori recurge trebuie, de data aceasta, completată cu soluția naționalistă”. 

Totodată, Vlad Nistor atrage atenția că „în pofida portretelor lui Ataturk afișate în toate colțurile Istanbulului, în ultima vreme, atenția regimului de la Ankara pe care o acordă reformelor ataturkiste este din ce în ce mai mică, ajungându-se până la încălcarea principiilor cum ar fi, de pildă, cele ale statului laic”. 

De exemplu, spune Vlad Nistor, transformarea Hagiei Sofia din muzeu în moschee a generat „efecte politice de imagine și de bun comportament”: „Este un act care exprimă un singur lucru: dorința de reconstruire personală a lui Erdogan și de a atrage de partea sa o parte a electoratului, în condițiile în care nu mai are aceeași popularitate pe care o avea în momentele sale de glorie”, susține eurodeputatul PNL. 

Continue Reading

Vlad Nistor

Eurodeputatul Vlad Nistor: China este un partener important și interesant pentru UE, însă SUA este aliatul său. Acestea nu pot fi comparate

Published

on

© Vlad Nistor/Facebook

Republica Populară Chineză reprezintă un partener important și interesant pentru UE, însă SUA reprezintă aliatul său, iar din această perspectivă, relațiile cu cele două țări sunt incomparabile, a declarat eurodeputatul Vlad Nistor (PNL, PPE), la bază istoric și profesor universitar, pentru caleaeuropeana.ro

Într-un interviu privind mari teme ale politicii europene și globale, precum competiția dintre China și SUA, recent vizibilă în cadrul turneurilor europene întreprinde de șefii diplomației americane și chineze, Mike Pompeo, respectiv Wang Yi, dar și poziționarea UE pe scena globală în raport cu cele două mari puteri, eurodeputatul PNL a punctat faptul că relațiile cu SUA și China sunt la fel de importante, însă sunt de natură diferită și pleacă de la premise diferite.

„Competiția dintre SUA și China era cât se poate de previzibilă dintr-un motiv foarte simplu. De la izbucnirea pandemiei, în ianuarie-februarie, acuzele reciproce pe care și le aduc cu privire la acest lucru, precum și acuzele pe care unii lideri europeni le aduc și ei la adresa Republicii Populare Chineze, dar și răcirea relației dintre SUA și UE au determinat această concurență continentală. De asemenea, declarațiile unor lideri politici europeni că SUA reprezintă, astăzi, pentru Europa un partener mai puțin important decât Republica Populară Chineză au avut nevoie de intervenția dură a altor lideri foarte puternici, precum Angela Merkel, care a amintit că parteneriatul transatlantic este axa democratică a lumii și că orice comparație cu relația cu Republica Populară Chineză este exagerată și nepotrivită”, a explicat Vlad Nistor. 

Totodată, Vlad Nistor a subliniat că relația cu SUA este mult mai profundă decât cea pe care UE încearcă să o dezvolte cu China din rațiuni economice, deoarece parteneriatul transatlantic se bazează pe valori și obiective strategice împărtășite. 

„Republica Populară Chineză reprezintă un partener important și interesant pentru UE, însă SUA reprezintă aliatul său. Gândiți-vă doar că cea mai mare parte a statelor UE fac parte din alianța strategică și militară a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord.  Din această perspectivă, repet, cele două lucruri nu sunt comparabile. Interesele economice, însă, ale UE merg și către China și ele țin mai ales de latura manufacturieră a realităților economice din această țară. S-a dovedit în contextul pandemiei că dependența UE, a SUA și a altor țări față de China este mare”, a mai explicat eurodeputatul român. 

În acest sens, Vlad Nistor a amintit despre „un studiu al unui specialist militar chinez care se amuza, încercând să vadă câți ani – mai mult decât un deceniu, în orice caz – i-ar trebui Uniunii Europene pentru a-și redirecționa investițiile din China în condițiile înregistrării unei răciri a relațiilor dintre UE, SUA și Republica Populară Chineză și dislocarea lor în alte țări din Asia, începând cu Vietnamul, dar nu numai”. Astfel, eurodeputatul a admis că reducerea dependenței manufacturiere față de China este discutată foarte intens la nivelul instituțiilor europene încă din februarie.

„Comisia pentru comerț internațional (INTA) din Parlamentul European din care eu fac parte ca membru supleant a discutat în mai multe rânduri problema relațiilor dintre Republica Populară Chineză și Uniunea Europeană și a felului în care trebuie redusă, în timp, dependența de UE de produsele manufacturiere care vin din China, chiar dacă ele sunt produse ale unor firme europene sau americane”, a recunoscut Vlad Nistor. 

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending