Connect with us

Vlad Nistor

Eurodeputatul Vlad Nistor (PNL, PPE), despre criza din Orientul Mijlociu: UE are obligația de a-și consolida autoritatea, capacitatea de reacție și credibilitatea pentru a-și păstra relevanța ca actor global

Published

on

Eurodeputatul Vlad Nistor (PNL, PPE) consideră că Uniunea Europeană are obligația de a-și consolida autoritatea, capacitatea de reacție și credibilitatea în contextul poziționării sale ca actor global pentru a-și păstra relevanța, potrivit unui interviu acordat corespondentului caleaeuropeana.ro, la Strasbourg.

Întrebat despre reacția UE la criza din Orientul Mijlociu, provocată de Statele Unite ale Americii, prin uciderea influentului general iranian Qassem Soleimani pe teritoriul Irakului, eurodeputatul PNL a subliniat faptul că establishmentul european ar trebui să susțină poziția aliaților americani în ciuda divergențelor de opinie din instituțiile europene cu privire la modul în care ar trebui să se poziționeze Uniunea.

 

„Instituțiile europene și lumea se află într-un moment crucial, existând mai mult puncte fierbinți în lumea unde Uniunea Europeană trebuie să reacționeze. Orientul Mijlociu este unul dintre ele. Punctele de vedere sunt neuniforme, există nuanțe venite de la europarlamentari care cred că Europa ar trebui să fie mai rezervată, iar acordul nuclear iranian, la elaborarea căruia UE a avut un rol important, este fundamental, dar există și membri ai PE și în structura executivă a UE care cred că aliatul nostru în politica globală, indiferent de tensiunile conjuncturale cu o administrație sau alta, sunt fără îndoială SUA. Victima operațiunii militare americane a fost un personaj implicat în mai toate acțiunile teroriste globale și care se pregătea să-și continue opera”,  spus Vlad Nistor.

De asemenea, eurodeputatul consideră că vocea UE ar trebui să fie mai fermă și mai clară în contextul crizei din Iran și Irak, însă punctează că pentru acest lucru este necesară unitatea de poziție la nivelul statelor membre. 

„Cred că Europa ar trebui să se poziționeze mai repede și mai clar. Pe de altă parte, este adevărat că mecanismele de decizie și de exprimare în relațiile internaționale pe care Europa le are la îndemână în clipa asta, precum și mecanismele apărării comune merită să fie rapid îmbunătățite. Glasul Înaltului Reprezentant ar trebui să fie mai ferm și mai clar, în ciuda faptului că de data aceasta Comisia a avut o reacție destul de rapidă. Este un joc într-o structură complexă care respectă suveranitatea a 28 de state și care încearcă să compatibilizeze punctele de vedere foarte diferite uneori. Sper că o va face întotdeauna cu maximă operativitate și sper că rezultatul va fi o consolidare a puterii defensive și de securitate a UE, pentru că altfel ne vom întoarce la faimoasa vorbă a lui Henry Kissinger: este minunat cu Europa unită, dar când încerci să vorbești cu ea, nu știi cine va răspunde la telefon”.

Tot în contextul crizei cu Iranul și a presiunilor americane pentru o poziționare a UE, eurodeputatul a mai fost întrebat despre riscurile pe care le-ar putea avea asupra relației transatlantice lipsa unei reacții a europenilor în timp util și real.

„Răspunsul meu este foarte simplu și clar: diminuarea credibilității. UE, ca unul dintre cei patru, cinci jucători globali la ora actuală, are obligația de a-și consolida autoritatea, capacitatea de reacție și credibilitatea globală. Atunci când reacția ta este lentă, credibilitatea și relevanța ta, în jocul politic global, au de suferit. 

De asemenea, rolul global consolidat al UE, dezideratul de top al cetățenilor europeni, mereu prezent în Eurobarometre, poate fi afectat de Brexit, însă, prin prisma efectelor pe care le va produce pe mai multe paliere, inclusiv cel de securitate și economic, retragerea unui stat membru din UE ar trebui să fie „o lecție” și, deci, un caz izolat.

„Din UE, cea mai puternică armată este armata britanică, iar diplomația britanică, din perspectivă istorică, are o importanță globală mare. Pe de altă parte, din fericire, UE este asigurată de o altă structură globală, Alianța Atlanticului de Nord, din care Marea Britanie continuă să facă parte, însă acest lucru nu împiedică UE de la dezvoltarea rapidă a unor structuri mai coerente și mai eficiente de securitate care ar fi cât se poate de necesare în lumea tumultuoasă în care trăim. Brexitul afectează UE și la nivel general, fără discuție, însă Marea Britanie va avea cel mai mult de suferit. Dincolo de asta, negocierile îndelungate atât la nivel european, cât și la nivel intern, care au provocat atâtea controverse, cred că reprezintă un bun câștigat din perspectiva structurilor europene, pentru că reprezintă un precedent asupra căruia orice inițiativă în acest sens ar exista, va fi foarte bine gândită prin prisma efectelor economice pe care le vom vedea în câteva luni și va descuraja un alt stat membru de la acest pas. 

În acest sens, a adăugat Vlad Nistor, „guvernul conservator va trebui să demonstreze cât mai repede că decizia lor a fost una înțeleaptă”.


Vlad Nistor a înlocuit-o, la începutul lunii decembrie, pe Adina Vălean în calitate de membru al Parlamentului European, după ce aceasta a devenit membru al Comisiei Europene, instalată în funcție la 1 decembrie 2019.

Acesta este membru supleant în Comisia pentru comerț internațional, Comisia pentru cultură și educație, Subcomisia pentru drepturile omului, Delegația la Comisia parlamentară de parteneriat UE-Armenia, Comisia parlamentară de cooperare UE-Azerbaidjan și în Comisia parlamentară de asociere UE-Georgia, precum și în Delegația pentru relațiile cu Statele Unite.

Vlad Nistor a candidat la alegerile europene din 26 mai 2019 pe listele PNL, regăsindu-se pe poziția a 11-a.

Vlad Nistor este profesor universitar, la Facultatea de Istorie a Universității din București. A fost Decan al Facultății de Istorie între 2004 și 2012 și președinte al Senatului Universității din București (2011-2015). A fost deputat între anii 2012 și 2016. Este Vicepreședinte al PNL pentru politică externă, apărare și securitate națională. 

Totodată, Vlad Nistor a fost director general al Institutului Diplomatic Român, din 2005. În perioada 1998-2000, în mandatul lui Emil Constantinescu, a fost consilier de stat la Președinția României. Este membru în Consiliul Științific al asociației New Strategy Center.

Delegația română din grupul PPE din Parlamentul European, formată din zece eurodeputați PNL, doi de la PMP și doi de la UDMR, este a treia cea mai mare delegație națională din cadrul grupului popularilor europeni.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

COVID-19. Europarlamentarul Vlad Nistor: Realitatea pe care o vom trăi peste câteva luni va fi cu totul și cu totul diferită față de realitatea lumii dinainte de începerea acestei tragedii

Published

on

Realitatea pe care ”o vom trăi peste câteva luni va fi cu totul și cu totul diferită față de realitatea lumii dinainte de începerea acestei tragedii”, a apreciat europarlamentarul Vlad Nistor (PNL, PPE), într-un interviu acordat CaleaEuropeană.ro.

Din punctul europarlamentarului român de vedere, ”războaiele comerciale care există, cum este cel evident între China și Statele Unite se vor accentua sau vor lua alte forme”.

”În ultimă instanță, umanitatea va trebui să se adapteze și să înțeleagă că, chiar și în condițiile unei tehnologii atât de avansate, chiar și în condițiile în care distanțele nu mai contează, chiar și în condițiile în care bunăstarea în unele părți ale globului este foarte ridicată, există pericole pe care nu le poate neglija. Din acest punct de vedere, sperând ca numărul victimelor să fie cât mai mic, sper ca experiența aceastei crize să fie benefică până la urmă pentru umanitate. După marea ciuma a urmat renașterea, după gripa spaniolă au urmat ani înfloritori, măcar două decenii dacă nu apăreau idei totalitare și un nou război mondial. Există posibilitatea ca lecția să fie învățată și folositoare omenirii”, a declarat eurodeputarul român într-un răspuns referitor la șanse ca Uniunea Europeană să-și reducă dependența comercială de China.

Amintim că executivul european a prezentat la 11 martie o nouă strategie industrială prin care urmărește să stimuleze competitivitatea Europei și autonomia sa strategică într-o perioadă de mutații geopolitice și de intensificare a concurenței la nivel mondial.

România, alături de alte opt state, printre care Franța și Germania, au salutat această nouă strategie prin care Uniunea Europeană dorește să ajute industria și să conducă tranziția dublă către neutralitatea climatică și către poziția de lider în domeniul digital.

”Industria europeană se confruntă cu schimbări tehnologice și climatice, în contextul unei lumi tot mai globalizate. Singurul mod în care industria noastră va putea concura este prin unirea forțelor nostre naționale. Criza COVID-19 ne amintește de nevoia urgentă de a reducere dependența de furnizorii non-europeni. Suveranitatea noastră este în joc”, precizau la 11 martie miniștrii economiei ai celor nouă state europene, într-o declarație comună.

Cel mai probabil, cei opt făceau trimitere la faptul că pandemia de coronavirus, răspunzătoare pentru peste 40.000 de decese la nivel global și peste 800.000 de îmbolnăviri, determină Europa să confrunte dependența de China.

Producătorii și furnizorii chinezi și-au oprit activitatea la începutul acestui an, pentru a împiedica răspândirea epidemiei de coronavirus, efectele resimțindu-se pe lanț în mai multe sectoare la nivel mondial, în special în cel tehnologic și în industria farmaceutică, ambele cu lanțuri de aprovizionare complexe, care trec inevitabil prin China.

De altfel, ministrul francez al Economiei, Bruno Le Maire, afirma în cadrul unei intervenții la postul de radio France Inter, că ”trebuie să ne reducem dependența de câteva mari puteri, în particular China, în lanțurile de aprovizionare ale anumitor produse”, potrivit Politico Europe.

Dovadă în acest sens stă cel ma recent Eurostat privind relațiile comerciale UE-China, potrivit căruia China a fost anul trecut al treilea cel mare partener comercial pentru exporturile de bunuri ale Uniunii Europene, cu 9% din totalul exporturilor în afara UE.

De asemenea, statul asiatic a fost în 2019 cel mai mare partener comercial pentru importurile de bunuri ale UE, cu 19% din totalul importurilor din afara UE.

În perioada 2009 – 2019, pe relaţia cu China, UE a înregistrat un deficit comercial, care a variat între 104 miliarde de euro şi 164 miliarde de euro. În 2019, deficitul comercial s-a situat la 164 miliarde de euro.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Pandemia de coronavirus. Europarlamentarul Vlad Nistor: Autoritățile chineze au încercat să ascundă pericolul acestei noi forme de virus

Published

on

Autoritățile chineze au anunțat pericolul acestei noi forme de virus cu o destul de mare întârziere, ceea ce este de nepermis într-o lume care ar trebui să joace, dincolo de orice altceva, cu criterii morale, a declarat europarlamentarul Vlad Nistor (PNL, PPE) într-un interviu acordat CaleaEuropeană.ro.

”Pe mine, ca cetățean al planetei, și ca cetățean europeană, mă afectează dincolo de orice altceva, faptul că autoritățile chineze înțeleg că au anunțat pericolul acestei noi forme de virus cu o destul de mare întârziere. Au încercat, altfel spus, să ascundă o vreme, pericolul pe care acest virus îl reprezintă, ceea ce este de nepermis într-o lume care ar trebui să joace, dincolo de orice altceva, cu criterii morale”, a spus eurodeputatul român, făcând referire la modalitatea de comunicare a Chinei după răspândirea epidemiei de coronavirus, care s-a transformat rapid în pandemie, provocând aproape 40.000 de decese la nivel global și aproape 800.000 de infectări.

Vlad Nistor a mai menționat că ”în momente ca acestea omenirea își arată solidaritatea sau lipsa de solidaritate”.

Astfel, europarlamentarul român a făcut trimitere la relatările presei germane, care, la mijlocul lunii martie, anunța că președintele american Donald Trump a căutat să obţină drepturi exclusive pentru un vaccin împotriva COVID-19, la care oamenii de știință de la compania CureVac din Tubingen lucrează.

La scurt timp, Guvernul Germaniei, a respins categoric, prin vocea purtătorului de cuvânt al ministerului Economiei, posibilitatea ca SUA să obțină drepturi exclusive asupa unui vaccin destinat combaterii noului coronavirus.

În ceea ce privește intenția Chinei de a se erija în salvator, trimițând mai multor țări echipamente medicale, denunțate de state precum Spania sau Turcia ca fiind neconforme, Vlad Nistor a menționat autoritățile chineze ”își dau foarte bine seama că în acest moment, mai ales o țară în expansiune financiară și economică, cum este China, are mare nevoie de o imagine benefică. Eu cred că aici conturile se vor regla după și cred că populația planetei va reacționa după și cred că ei au înțeles că e momentul să încerce să compenseze erorile inițiale”, a conchis eurodeputatul român.

Continue Reading

Vlad Nistor

Eurodeputatul Vlad Nistor (PNL, PPE): Măsurile rapide luate de instituțiile de la Bruxelles contra Covid-19 arată necesitatea realității instituționale a UE

Published

on

© vladnistor.ro

Magnitudinea efectelor produse de pandemia de coronavirus este încă greu de previzionat de instituțiile UE și de statele membre, însă este cert că aceasta nu are precedent într-o lume tehnologizată și va genera o recesiune economică importantă atât la nivel european, cât și global, a declarat eurodeputatul Vlad Nistor (PNL, PPE) pentru caleaeuropeana.ro.

Întrebat dacă actuala criză de sănătate globală poate afecta unitatea europeană în sens pozitiv sau negativ, eurodeputatul PNL a răspuns:

„Criza aceasta nu are precedent într-o lume tehnologizată, atât la nivel european, cât și global, însă un astfel de moment mai poate fi identificat în Europa ultimelor două milenii: în timpul ciumei din secolul 14 și în timpul gripei spaniole de la începutul secolului 20, între anii 1917-1918. Sigur, din cauza lipsei de resurse medicale în acele vremuri, cele două epidemii au durat mai mult decât ne așteptăm să dureze criza coronavirusului și au avut efecte dezvastatoare asupra populației, însă niciuna cu efectele economice la care ne așteptăm astăzi”, a spus Vlad Nistor. 

Eurodeputatul a adăugat că nu putem ști cum vor reacționa statele membre sau instituțiile europene sau alte fora de la nivel global „pentru că nu știm ce magnitudine va avea această criză”. „Europa, însă, trebuie să le arate cetățenilor capacitatea de reacție”, a adăugat acesta.

În acest sens, a explicat Vlad Nistor, măsurile sanitare și economice luate rapid săptămâna trecută de instituțiile UE au început deja să fie aplicate, iar restul urmează să fie implementate într-un termen foarte scurt „care sper să le arate cetățenilor necesitatea realității instituționale care este Uniunea Europeană”.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Advertisement
Advertisement

Trending