Eurodeputatul Vlad Nistor (PNL, PPE) consideră că Uniunea Europeană are obligația de a-și consolida autoritatea, capacitatea de reacție și credibilitatea în contextul poziționării sale ca actor global pentru a-și păstra relevanța, potrivit unui interviu acordat corespondentului caleaeuropeana.ro, la Strasbourg.

Întrebat despre reacția UE la criza din Orientul Mijlociu, provocată de Statele Unite ale Americii, prin uciderea influentului general iranian Qassem Soleimani pe teritoriul Irakului, eurodeputatul PNL a subliniat faptul că establishmentul european ar trebui să susțină poziția aliaților americani în ciuda divergențelor de opinie din instituțiile europene cu privire la modul în care ar trebui să se poziționeze Uniunea.

„Instituțiile europene și lumea se află într-un moment crucial, existând mai mult puncte fierbinți în lumea unde Uniunea Europeană trebuie să reacționeze. Orientul Mijlociu este unul dintre ele. Punctele de vedere sunt neuniforme, există nuanțe venite de la europarlamentari care cred că Europa ar trebui să fie mai rezervată, iar acordul nuclear iranian, la elaborarea căruia UE a avut un rol important, este fundamental, dar există și membri ai PE și în structura executivă a UE care cred că aliatul nostru în politica globală, indiferent de tensiunile conjuncturale cu o administrație sau alta, sunt fără îndoială SUA. Victima operațiunii militare americane a fost un personaj implicat în mai toate acțiunile teroriste globale și care se pregătea să-și continue opera”,  spus Vlad Nistor.

De asemenea, eurodeputatul consideră că vocea UE ar trebui să fie mai fermă și mai clară în contextul crizei din Iran și Irak, însă punctează că pentru acest lucru este necesară unitatea de poziție la nivelul statelor membre. 

„Cred că Europa ar trebui să se poziționeze mai repede și mai clar. Pe de altă parte, este adevărat că mecanismele de decizie și de exprimare în relațiile internaționale pe care Europa le are la îndemână în clipa asta, precum și mecanismele apărării comune merită să fie rapid îmbunătățite. Glasul Înaltului Reprezentant ar trebui să fie mai ferm și mai clar, în ciuda faptului că de data aceasta Comisia a avut o reacție destul de rapidă. Este un joc într-o structură complexă care respectă suveranitatea a 28 de state și care încearcă să compatibilizeze punctele de vedere foarte diferite uneori. Sper că o va face întotdeauna cu maximă operativitate și sper că rezultatul va fi o consolidare a puterii defensive și de securitate a UE, pentru că altfel ne vom întoarce la faimoasa vorbă a lui Henry Kissinger: este minunat cu Europa unită, dar când încerci să vorbești cu ea, nu știi cine va răspunde la telefon”.

Tot în contextul crizei cu Iranul și a presiunilor americane pentru o poziționare a UE, eurodeputatul a mai fost întrebat despre riscurile pe care le-ar putea avea asupra relației transatlantice lipsa unei reacții a europenilor în timp util și real.

„Răspunsul meu este foarte simplu și clar: diminuarea credibilității. UE, ca unul dintre cei patru, cinci jucători globali la ora actuală, are obligația de a-și consolida autoritatea, capacitatea de reacție și credibilitatea globală. Atunci când reacția ta este lentă, credibilitatea și relevanța ta, în jocul politic global, au de suferit. 

De asemenea, rolul global consolidat al UE, dezideratul de top al cetățenilor europeni, mereu prezent în Eurobarometre, poate fi afectat de Brexit, însă, prin prisma efectelor pe care le va produce pe mai multe paliere, inclusiv cel de securitate și economic, retragerea unui stat membru din UE ar trebui să fie „o lecție” și, deci, un caz izolat.

„Din UE, cea mai puternică armată este armata britanică, iar diplomația britanică, din perspectivă istorică, are o importanță globală mare. Pe de altă parte, din fericire, UE este asigurată de o altă structură globală, Alianța Atlanticului de Nord, din care Marea Britanie continuă să facă parte, însă acest lucru nu împiedică UE de la dezvoltarea rapidă a unor structuri mai coerente și mai eficiente de securitate care ar fi cât se poate de necesare în lumea tumultuoasă în care trăim. Brexitul afectează UE și la nivel general, fără discuție, însă Marea Britanie va avea cel mai mult de suferit. Dincolo de asta, negocierile îndelungate atât la nivel european, cât și la nivel intern, care au provocat atâtea controverse, cred că reprezintă un bun câștigat din perspectiva structurilor europene, pentru că reprezintă un precedent asupra căruia orice inițiativă în acest sens ar exista, va fi foarte bine gândită prin prisma efectelor economice pe care le vom vedea în câteva luni și va descuraja un alt stat membru de la acest pas. 

În acest sens, a adăugat Vlad Nistor, „guvernul conservator va trebui să demonstreze cât mai repede că decizia lor a fost una înțeleaptă”.

Vlad Nistor a înlocuit-o, la începutul lunii decembrie, pe Adina Vălean în calitate de membru al Parlamentului European, după ce aceasta a devenit membru al Comisiei Europene, instalată în funcție la 1 decembrie 2019.

Acesta este membru supleant în Comisia pentru comerț internațional, Comisia pentru cultură și educație, Subcomisia pentru drepturile omului, Delegația la Comisia parlamentară de parteneriat UE-Armenia, Comisia parlamentară de cooperare UE-Azerbaidjan și în Comisia parlamentară de asociere UE-Georgia, precum și în Delegația pentru relațiile cu Statele Unite.

Vlad Nistor a candidat la alegerile europene din 26 mai 2019 pe listele PNL, regăsindu-se pe poziția a 11-a.

Vlad Nistor este profesor universitar, la Facultatea de Istorie a Universității din București. A fost Decan al Facultății de Istorie între 2004 și 2012 și președinte al Senatului Universității din București (2011-2015). A fost deputat între anii 2012 și 2016. Este Vicepreședinte al PNL pentru politică externă, apărare și securitate națională. 

Totodată, Vlad Nistor a fost director general al Institutului Diplomatic Român, din 2005. În perioada 1998-2000, în mandatul lui Emil Constantinescu, a fost consilier de stat la Președinția României. Este membru în Consiliul Științific al asociației New Strategy Center.

Delegația română din grupul PPE din Parlamentul European, formată din zece eurodeputați PNL, doi de la PMP și doi de la UDMR, este a treia cea mai mare delegație națională din cadrul grupului popularilor europeni.