Connect with us

Vlad Nistor

Eurodeputatul Vlad Nistor (PNL, PPE): România ocupă un loc privilegiat printre partenerii strategici ai SUA datorită seriozității dovedite în respectarea promisiunilor asumate

Published

on

© Vlad Nistor/Facebook

Eurodeputatul Vlad Nistor (PNL, PPE) este de părere că România ocupă un loc privilegiat printre partenerii strategici ai Statelor Unite ale Americii datorită seriozității de care a dat dovadă în respectarea promisiunilor asumate, precum alocarea a 2% din PIB pentru apărare, potrivit unei declarații pentru caleaeuropeana.ro, în contextul unei discuții cu privire la evoluția relațiilor Uniunii Europene și SUA cu Federația Rusă.

Vlad Nistor a subliniat faptul că România se află într-o zonă de mare interes strategic pentru SUA și Rusia, cea a Mării Negre, iar apartenența la NATO este un „noroc fundamental”.

„Lucrurile sunt foarte grave. Pentru România, grav este faptul că toate lucrurile se întâmplă în Marea Neagră și mai grav este faptul că noi, asemenea polonezilor și balticilor, suntem în prima linie. Ba chiar părem a fi o țintă mai interesantă pentru Federația Rusă decât polonezii astăzi. România are norocul fundamental de a fi parte a NATO și beneficiază de toate garanțiile pe care cea mai mare alianță politică și militară i-o dă”, a spus eurodeputatul, adăugând, însă, că ,,nu se va ajunge cu siguranță acolo, iar tensiunile vor rămâne, probabil, la nivelul unor eventuale amenințări și al dialogului, pentru că trăim într-o cu totul altfel de lume”. 

Acesta a amintit că „norocul fundamental” al României, de a face parte din structurile euroatlantice, a început încă din timpul administrației Emil Constantinescu. 

„Lucrurile au început când România a sprijinit atacurile NATO asupra unui dictator în Serbia și lucrurile au continuat pe parte europeană tot în administrația Constantinescu, când, în 1999, la Helsinki s-a decis începerea negocierilor de aderare la UE cu România”, a declarat Vlad Nistor. 

De asemenea, eurodeputatul PNL a explicat că „rolul României în NATO este foarte important din perspectiva seriozității de care dă dovadă”.

„La inițiativa președintelui Iohannis, România a fost printre puținii membri NATO care și-au ținut promisiunea de a plăti pentru apărare acel 2% din PIB și acest lucru ne plasează pe un loc privilegiat pe harta partenerilor strategi ai SUA”.

În acest context, Vlad Nistor a punctat faptul că percepția generală asupra României s-a schimbat în instituțiile europene datorită schimbării guvernului.

„Liderii din PE au spus că în sfârșit au un guvern în România cu care pot colabora în limitele jocului democratic și de la care nu se așteaptă să spună una și să facă alta din punctul de vedere al respectării statului de drept și al limitelor jocului democratic”. 


Vlad Nistor a înlocuit-o, la începutul lunii decembrie, pe Adina Vălean în calitate de membru al Parlamentului European, după ce aceasta a devenit membru al Comisiei Europene, instalată în funcție la 1 decembrie 2019.

Acesta este membru supleant în Comisia pentru comerț internațional, Comisia pentru cultură și educație, Subcomisia pentru drepturile omului, Delegația la Comisia parlamentară de parteneriat UE-Armenia, Comisia parlamentară de cooperare UE-Azerbaidjan și în Comisia parlamentară de asociere UE-Georgia, precum și în Delegația pentru relațiile cu Statele Unite.

Vlad Nistor a candidat la alegerile europene din 26 mai 2019 pe listele PNL, regăsindu-se pe poziția a 11-a.

Vlad Nistor este profesor universitar, la Facultatea de Istorie a Universității din București. A fost Decan al Facultății de Istorie între 2004 și 2012 și președinte al Senatului Universității din București (2011-2015). A fost deputat între anii 2012 și 2016. Este Vicepreședinte al PNL pentru politică externă, apărare și securitate națională.

Totodată, Vlad Nistor a fost director general al Institutului Diplomatic Român, din 2005. În perioada 1998-2000, în mandatul lui Emil Constantinescu, a fost consilier de stat la Președinția României. Este membru în Consiliul Științific al asociației New Strategy Center.

Delegația română din grupul PPE din Parlamentul European, formată din zece eurodeputați PNL, doi de la PMP și doi de la UDMR, este a treia cea mai mare delegație națională din cadrul grupului popularilor europeni.

 

 

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Vlad Nistor

Eurodeputatul Vlad Nistor (PNL, PPE) face analiza implicațiilor votului din Irlanda asupra relației cu Irlanda de Nord și procesului de negociere post-Brexit

Published

on

© Vlad Nistor/Facebook

Implicațiile votului din Irlanda, care a generat complicații pentru politicienii de la Dublin, vor fi resimțite și la Bruxelles, atenționează eurodeputatul Vlad Nistor (PNL, PPE), într-un mesaj de analiză publicat pe pagina sa de Facebook. 

„Alegerile de sâmbăta trecută din Irlanda au creat o situație deosebit de complicată pentru mediul politic de la Dublin, dar nu numai. Implicațiile acestui vot vor fi resimțite și la Belfast, Londra dar și la Bruxelles. Spun situație complicată deoarece niciunul dintre partidele principale (Fine Gael, centru-dreapta și Fianna Fáil, centru) nu a obținut un scor decisiv care să le permită să formeze individual un guvern stabil”, precizează Vlad Nistor. 

Acesta descrie că marea surpriză a acestui scrutin a fost scorul excepțional și neașteptat obținut de Sinn Féin, principalul partid naționalist-republican din Irlanda, care are o „istorie controversată și cu scoruri electorale anterioare modeste” și care rămâne „conectat, cel puțin la nivel de imagine publică, de IRA (Armata Republicană Irlandeză) și de trecutul sângeros din perioada dintre 1960 și 2000 (Times of Trouble sau, mai simplu, the Troubles)”.

Reinventându-se treptat începând din 2002 (când a avut un scor electoral de numai 6%), Sinn Féin a adoptat un program de stânga, orientat către clasele sociale mai defavorizate și axat pe crearea de locuri de muncă și dezvoltarea sectorului imobiliar pentru populația largă. Actualul lider al Sinn Féin, Mary Lou McDonald, a preluat conducerea partidului de la Gerry Adams în 2018. Acesta din urmă a condus formațiunea începând cu 1983 și a fost atât o figura controversată, apropiata de IRA cât și un jucător esențial în procesul de pace ce a dus la semnarea Good Friday Agreement în 1998 și la crearea unui cadru stabil de cooperare (sau mai degrabă un modus vivendi stabil) între republicanii și unioniștii din Irlanda de Nord.

Făcând referire la sistemul electoral din Irlanda și la datele recent publicate de autoritatea electorală din Irlanda, eurodeputatul PNL explică că Sinn Féin ar fi primit un mandat mult mai consistent din partea electoratului dacă ar fi introdus mai mulți deputați pe listele de la alegeri, ceea ce ar fi ajutat formațiunea să formeze un guvern minoritar și să evite negocierile cu Fine Gael și Fianna Fáil. Prim ministrul în funcție, Leo Varadkar, liderul Fine Gael, a exclus din start o coaliție cu Sinn Féin, însă Micheál Martin, liderul Fianna Fáil, a lăsat deschisă ușa unei posibile înțelegeri cu partidul lui McDonald.

„În ceea ce privește sistemul electoral din Irlanda, votanții nu aleg un singur nume de pe lista, ci plasează toți candidații din colegiu într-un clasament al preferințelor lor. Deputații sunt astfel aleși în ordine descrescătoare a preferințelor până când este atins numărul de locuri disponibile în acel colegiu. Este evident din datele recente că dacă Sinn Féin ar fi introdus mai mulți candidați în cursa electorală și ar fi acoperit un număr mai mare de circumscripții, ar fi primit un mandat mult mai consistent din partea electoratului. Aceasta s-ar fi concretizat în realizarea unui guvern minoritar fară a mai fi nevoie de negocieri cu cei doi mari rivali”, explică Vlad Nistor. 

Participarea Sinn Féin în guvernul de la Dublin ar avea un impact puternic atât în Irlanda de Nord cât și asupra procesului de negociere post-Brexit, mai spune Vlad Nistor, care explică că formațiunea politică ar putea avea „un rol stabilizator pentru insulă”, dar și un rol în „redeschiderea tensiunilor și chiar a conflictelor din deceniile trecute”.

„Multe voci din Sinn Féin – dar nu numai – vehiculează ideea reunificării Irlandei de Nord cu republica Irlandeză. Consimțământul legal pentru un referendum care să ducă la separarea Belfastului de Regatul Unit poate fi dat însă numai de Secretarul de Stat pentru Irlanda de Nord din cabinetul de la Londra. La Belfast, Sinn Féin face deja parte din coaliția de guvernare alături de Partidul Unionist Democratic, condusa de Alrene Foster. Prezența Sinn Féin în ambele cabinete ar reprezenta pentru unii un rol stabilizator pentru insulă, însă alții consideră acest lucru ca fiind periculos și putând să ducă la redeschiderea tensiunilor și chiar a conflictelor din deceniile trecute”, atenționează eurodeputatul român.

În plus, scorul pozitiv obținut de Sinn Féin la urne a fost influențat doar în mică măsură de Brexit, potrivit lui Vlad Nistor.

„Deși Leo Varadkar a dus o negociere fructoasă cu Boris Johnson pentru interesele Irlandei (principalul exemplu fiind frontiera care se va afla în Marea Irlandei și nu între Irlanda de Nord și Republică), numai 1% dintre votanți au declarat că Brexitul și negocierile sale prelungite au avut un rol în alegerea făcută la urne”, a precizat acesta.

În orice caz, eurodeputatul speră că negocierile între principalele forțe politice din Irlanda, din următoarele săptămâni, vor clarifica „situația deosebit de fluidă la acest moment” și vor fi benefice pentru păstrarea stabilității Insulei.

„Situația este deosebit de fluidă la acest moment deoarece rezultatele alegerilor nu au primit validarea finală. Vor mai urma și săptămâni de negocieri intense în care toate părțile interesate (atât partidele irlandeze, dar și alte forțe din societate cât și din țări învecinate) vor exacerba mesajele din campanie iar efectele acestui vot din Irlanda de pe 8 februarie 2020 se vor vedea în timp. Să speram totuși că va fi o așezare ce va duce la armonie și cooperare și nu la revenirea la atitudini și acțiuni de tristă amintire”,  este nota optimistă în care eurodeputatul Vlad Nistor își încheie scurta analiză.


Vlad Nistor a înlocuit-o, la începutul lunii decembrie, pe Adina Vălean în calitate de membru al Parlamentului European, după ce aceasta a devenit membru al Comisiei Europene, instalată în funcție la 1 decembrie 2019.

Acesta este membru supleant în Comisia pentru comerț internațional, Comisia pentru cultură și educație, Subcomisia pentru drepturile omului, Delegația la Comisia parlamentară de parteneriat UE-Armenia, Comisia parlamentară de cooperare UE-Azerbaidjan și în Comisia parlamentară de asociere UE-Georgia, precum și în Delegația pentru relațiile cu Statele Unite.

Vlad Nistor a candidat la alegerile europene din 26 mai 2019 pe listele PNL, regăsindu-se pe poziția a 11-a.

Vlad Nistor este profesor universitar, la Facultatea de Istorie a Universității din București. A fost Decan al Facultății de Istorie între 2004 și 2012 și președinte al Senatului Universității din București (2011-2015). A fost deputat între anii 2012 și 2016. Este Vicepreședinte al PNL pentru politică externă, apărare și securitate națională. 

Totodată, Vlad Nistor a fost director general al Institutului Diplomatic Român, din 2005. În perioada 1998-2000, în mandatul lui Emil Constantinescu, a fost consilier de stat la Președinția României. Este membru în Consiliul Științific al asociației New Strategy Center.

Delegația română din grupul PPE din Parlamentul European, formată din zece eurodeputați PNL, doi de la PMP și doi de la UDMR, este a treia cea mai mare delegație națională din cadrul grupului popularilor europeni.

Continue Reading

Vlad Nistor

Eurodeputatul Vlad Nistor, în amintirea victimelor Holocaustului: Acceptarea moment după moment a intoleranței a generat în cele din urmă dezastrul pentru o minoritate

Published

on

© Vlad Nistor/Facebook

Acceptarea moment după moment a intoleranței a generat în cele din urmă dezastrul pentru o minoritate, este mesajul transmis de eurodeputatul Vlad Nistor (PNL, PPE), cu prilejul Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului.

Ceremoniile desfășurate luni, 27 ianuarie, la Auschwitz-Birkenau au marcat împlinirea a 75 de ani de la eliberarea lagărului morții de către Armata Roșie, în 1945. Prin rezoluția adoptată la 1 noiembrie 2005, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a hotărât ca aceată dată să devină Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului.

 

„Am avut astăzi ocazia excepțională de a urmări cuvântările celor prezenți la Auschwitz, la comemorarea a 75 de ani de la eliberarea acestui loc de sinistră tortură, unul dintre locurile cele mai sinistre pe care istoria omenirii le-a cunoscut. Printre vorbitori, toți impresionanți, s-a aflat și un domn a cărui mărturie nu a ținut direct de experiența sa personală, ca a celorlalți, ci a ținut de tentativa de a explica cum s-a ajuns acolo. Acceptarea moment după moment a intoleranței, acceptarea pe rând a celor mai înfiorătoare restricții impuse de o societate sau de părți ale unei societăți asupra unei minorități a generat în cele din urmă dezastrul. Numai în felul acesta se poate ajunge la catastrofă. Din toate aceste motive, un supraviețuitor al Auschwitz-ului, prezent la comemorare, a transmis cel mai important mesaj cu putință – Fiți atenți, uitați-vă în jurul vostru, vedeți ca nu cumva în societatea în care trăiți să apară semnele unor asemenea atitudini, pentru că aceste atitudini pot să vă ducă la ce poate fi mai rău pentru rasa umană”, a transmis Vlad Nistor pe Facebook. 

Continue Reading

Vlad Nistor

Eurodeputatul Vlad Nistor (PNL, PPE), despre criza din Orientul Mijlociu: UE are obligația de a-și consolida autoritatea, capacitatea de reacție și credibilitatea pentru a-și păstra relevanța ca actor global

Published

on

Eurodeputatul Vlad Nistor (PNL, PPE) consideră că Uniunea Europeană are obligația de a-și consolida autoritatea, capacitatea de reacție și credibilitatea în contextul poziționării sale ca actor global pentru a-și păstra relevanța, potrivit unui interviu acordat corespondentului caleaeuropeana.ro, la Strasbourg.

Întrebat despre reacția UE la criza din Orientul Mijlociu, provocată de Statele Unite ale Americii, prin uciderea influentului general iranian Qassem Soleimani pe teritoriul Irakului, eurodeputatul PNL a subliniat faptul că establishmentul european ar trebui să susțină poziția aliaților americani în ciuda divergențelor de opinie din instituțiile europene cu privire la modul în care ar trebui să se poziționeze Uniunea.

 

„Instituțiile europene și lumea se află într-un moment crucial, existând mai mult puncte fierbinți în lumea unde Uniunea Europeană trebuie să reacționeze. Orientul Mijlociu este unul dintre ele. Punctele de vedere sunt neuniforme, există nuanțe venite de la europarlamentari care cred că Europa ar trebui să fie mai rezervată, iar acordul nuclear iranian, la elaborarea căruia UE a avut un rol important, este fundamental, dar există și membri ai PE și în structura executivă a UE care cred că aliatul nostru în politica globală, indiferent de tensiunile conjuncturale cu o administrație sau alta, sunt fără îndoială SUA. Victima operațiunii militare americane a fost un personaj implicat în mai toate acțiunile teroriste globale și care se pregătea să-și continue opera”,  spus Vlad Nistor.

De asemenea, eurodeputatul consideră că vocea UE ar trebui să fie mai fermă și mai clară în contextul crizei din Iran și Irak, însă punctează că pentru acest lucru este necesară unitatea de poziție la nivelul statelor membre. 

„Cred că Europa ar trebui să se poziționeze mai repede și mai clar. Pe de altă parte, este adevărat că mecanismele de decizie și de exprimare în relațiile internaționale pe care Europa le are la îndemână în clipa asta, precum și mecanismele apărării comune merită să fie rapid îmbunătățite. Glasul Înaltului Reprezentant ar trebui să fie mai ferm și mai clar, în ciuda faptului că de data aceasta Comisia a avut o reacție destul de rapidă. Este un joc într-o structură complexă care respectă suveranitatea a 28 de state și care încearcă să compatibilizeze punctele de vedere foarte diferite uneori. Sper că o va face întotdeauna cu maximă operativitate și sper că rezultatul va fi o consolidare a puterii defensive și de securitate a UE, pentru că altfel ne vom întoarce la faimoasa vorbă a lui Henry Kissinger: este minunat cu Europa unită, dar când încerci să vorbești cu ea, nu știi cine va răspunde la telefon”.

Tot în contextul crizei cu Iranul și a presiunilor americane pentru o poziționare a UE, eurodeputatul a mai fost întrebat despre riscurile pe care le-ar putea avea asupra relației transatlantice lipsa unei reacții a europenilor în timp util și real.

„Răspunsul meu este foarte simplu și clar: diminuarea credibilității. UE, ca unul dintre cei patru, cinci jucători globali la ora actuală, are obligația de a-și consolida autoritatea, capacitatea de reacție și credibilitatea globală. Atunci când reacția ta este lentă, credibilitatea și relevanța ta, în jocul politic global, au de suferit. 

De asemenea, rolul global consolidat al UE, dezideratul de top al cetățenilor europeni, mereu prezent în Eurobarometre, poate fi afectat de Brexit, însă, prin prisma efectelor pe care le va produce pe mai multe paliere, inclusiv cel de securitate și economic, retragerea unui stat membru din UE ar trebui să fie „o lecție” și, deci, un caz izolat.

„Din UE, cea mai puternică armată este armata britanică, iar diplomația britanică, din perspectivă istorică, are o importanță globală mare. Pe de altă parte, din fericire, UE este asigurată de o altă structură globală, Alianța Atlanticului de Nord, din care Marea Britanie continuă să facă parte, însă acest lucru nu împiedică UE de la dezvoltarea rapidă a unor structuri mai coerente și mai eficiente de securitate care ar fi cât se poate de necesare în lumea tumultuoasă în care trăim. Brexitul afectează UE și la nivel general, fără discuție, însă Marea Britanie va avea cel mai mult de suferit. Dincolo de asta, negocierile îndelungate atât la nivel european, cât și la nivel intern, care au provocat atâtea controverse, cred că reprezintă un bun câștigat din perspectiva structurilor europene, pentru că reprezintă un precedent asupra căruia orice inițiativă în acest sens ar exista, va fi foarte bine gândită prin prisma efectelor economice pe care le vom vedea în câteva luni și va descuraja un alt stat membru de la acest pas. 

În acest sens, a adăugat Vlad Nistor, „guvernul conservator va trebui să demonstreze cât mai repede că decizia lor a fost una înțeleaptă”.


Vlad Nistor a înlocuit-o, la începutul lunii decembrie, pe Adina Vălean în calitate de membru al Parlamentului European, după ce aceasta a devenit membru al Comisiei Europene, instalată în funcție la 1 decembrie 2019.

Acesta este membru supleant în Comisia pentru comerț internațional, Comisia pentru cultură și educație, Subcomisia pentru drepturile omului, Delegația la Comisia parlamentară de parteneriat UE-Armenia, Comisia parlamentară de cooperare UE-Azerbaidjan și în Comisia parlamentară de asociere UE-Georgia, precum și în Delegația pentru relațiile cu Statele Unite.

Vlad Nistor a candidat la alegerile europene din 26 mai 2019 pe listele PNL, regăsindu-se pe poziția a 11-a.

Vlad Nistor este profesor universitar, la Facultatea de Istorie a Universității din București. A fost Decan al Facultății de Istorie între 2004 și 2012 și președinte al Senatului Universității din București (2011-2015). A fost deputat între anii 2012 și 2016. Este Vicepreședinte al PNL pentru politică externă, apărare și securitate națională. 

Totodată, Vlad Nistor a fost director general al Institutului Diplomatic Român, din 2005. În perioada 1998-2000, în mandatul lui Emil Constantinescu, a fost consilier de stat la Președinția României. Este membru în Consiliul Științific al asociației New Strategy Center.

Delegația română din grupul PPE din Parlamentul European, formată din zece eurodeputați PNL, doi de la PMP și doi de la UDMR, este a treia cea mai mare delegație națională din cadrul grupului popularilor europeni.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending