Având în vedere că, după părăsirea UE, Marea Britanie nu mai participă la programul Erasmus, autorităţile de la Londra au anunţat că vor să investească peste 100 de milioane de lire sterline pentru dezvoltarea unui nou program de schimb pentru studenţi.
Vlad Nistor
Eurodeputatul Vlad Nistor: Retragerea Marii Britanii din sistemul Erasmus, o greșeală fatală privind viitoarea generație de cetățeni britanici
Published
3 years agoon
Interviu realizat de Dan Cărbunaru, corespondent CaleaEuropeană.ro la Bruxelles
Eurodeputatul Vlad Nistor, profesor la Universitatea din București, a criticat joi decizia guvernului britanic de a retrage Marea Britanie din programul Erasmus, în contextul acordului post-Brexit privind viitoarea relație cu UE, și a arătat că o potențială revenire a Regatului Unit în Uniune nu trebuie exclusă.
“Este adevărat că orgoliul britanic e nemăsurat în politica externă, dar nu cred că s-a rezolvat nimic. (…) Eu cred că totul ține și de felul în care vor evolua lucrurile în Marea Britanie. Mai curând mai degrabă decât mai târziu, societatea britanică va înțelege eșecul Brexitului. Lucrul acesta se vede deja în sondaje, unde numărul foștilor eurosceptici scade și numărul celor care înțeleg că este o greșeală crește. Această prelungire a discuțiilor ar putea reprezenta preambulul unei noi perioade de aderare a Marii Britanii la UE. Nicio surpriză nu va fi prea mare”, a declarat el pentru CaleaEuropeană.ro.
În schimb, Nistor nu crede că există un pericol de dezmembrare a Regatului Unit, întrucât există bariere constituționale care blochează un nou referendum scoțian.
“Dacă ceva este cert în povestea Brexit-ului, este extragerea Marii Britanii din sistemul Erasmus. După mine, este o greșeală fatală privind viitoarea generație de cetățeni britanici. Asta înseamnă o închistare, o insularizare și o limitare a circulației tinerilor cu vocație intelectuală. Universitățile britanice sunt unele dintre cele mai bune din lume, dar sunt și unele dintre cele mai scumpe din lume. Una dintre explicațiile acestei decizii poate să țină și de interesele financiare pe care statul britanic și universitățile le-ar avea”, a mai spus el.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.
You may like
Sebastian Burduja, maraton de întâlniri în Qatar pentru atragerea investițiilor în sectorul energetic: Se prefigurează investiții de miliarde de euro din 2025 în perimetre pentru centralele eoliene din Marea Neagră
Ministrul Finanțelor, întâlniri cu oficiali din cadrul Băncii Mondiale cu prilejul vizitei la Washington: România va continua să își mențină echilibrul macroeconomic și angajamentul ferm să continue reformele
Deputatul Ionuț Stroe, mesaj din Plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei: Am reușit o radiografie obiectivă și clară a situației din Albania. Procesul de monitorizare, încheiat
Cătălin Predoiu, după vizita omologului de la Berlin: Ministrul de interne al Germaniei va discuta cu omologul austriac despre intrarea României în Schengen și cu granițele terestre
Eurobarometru: 74% dintre români susțin că probabil vor vota la alegerile europene, iar 65% afirmă că au beneficiat de aderarea la UE. Securitatea și apărarea, principala preocupare pentru români și europeni
Digital Innovation Summit/Nicolae Ciucă: Văd următorii 10 ani ca pe un deceniu al siguranței, în care investiția în inovație și tehnologie trebuie să fie parte a noului proiect de țară
Vlad Nistor
Vlad Nistor critică Comisia Europeană pentru atitudinea tacită legată de acuzațiile privind lipsa de imparțialitate din activitatea comisarului european pentru extindere
Published
1 year agoon
March 6, 2023Eurodeputatul Vlad Nistor (PNL, PPE) critică Comisia Europeană pentru atitudinea tacită privind acuzațiile de lipsă de imparțialitate a comisarului european pentru extindere Oliver Varhelyi în gestionarea proceselor de asociere și aderare a țărilor candidat din Balcanii de Vest, se arată într-o postare pe blogul personal.
În data de 14 februarie, în cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg, a avut loc o dezbatere pe tema situației din Balcanii de Vest și despre cum abordează Uniunea Europeană, în ansamblul ei, extinderea în această regiune. Invitat pentru o interpelare pe acest subiect a fost comisarul european pentru extindere, Oliver Varhelyi.
Eurodeputatul român Vlad Nistor, membru al grupului parlamentar al Partidului Popular European (PPE) , care a condus între 20 și 24 Februarie o misiune a subcomisiei pentru securitate și apărare (SEDE) a Parlamentului European (PE) în Bosnia și Herzegovina, a declarat că situația din regiune este una stabilă, dar delicată, iar comisarul Varhelyi, prin poziția esențială pe care o ocupă în gestionarea proceselor de asociere și aderare a țărilor candidat, are o obligație imensă întru buna gestionare a relațiilor UE cu statele din această parte a Europei.
În ultima vreme, însă, numeroase acuzații la adresa lui Varhelyi au apărut atât în presa de pe continent, cât și în cadrul Parlamentului European, unde un număr însemnat de membri au cerut Comisiei Europene investigarea acestor presupuse derapaje ale comisarului maghiar.
„Acuzele menționate sunt unele foarte serioase. Spre exemplu, site-uri precum EUObserver și Politico diseminează informația cum că Varhelyi ar gestiona relațiile UE cu statele candidate în consonanță cu liniile guvernului de la Budapesta și ar favoriza o abordare privilegiată față de anumite personaje controversate precum Aleksandar Vucic și Milorad Dodik. Mai mult, comisarul s-ar fi folosit de poziția sa pentru a diminua critici fundamentate din anumite rapoarte întocmite la adresa unor state-candidat, precum Serbia sau Turcia. De asemenea, ar fi trecut constant cu vederea numeroase violări ale drepturilor omului comise de guvernele acestor țări și ar fi direcționat preferențial fonduri europene de pre-aderare unor regimuri non-UE, aliate lui Viktor Orbán. Dacă se vor dovedi adevărate, se va constata imediat o incompatibilitate crasă a acestuia cu funcția pe care o ocupă în Colegiul Comisarilor”, a explicat eurodeputatul Vlad Nistor.
De asemenea, acesta a amintit că cea mai recentă gafă a lui Varhelyi a fost comisă chiar în timpul interpelării din plenul parlamentului de la Strasbourg.
„Acesta, agasat de tirul de întrebări al europarlamentarilor asupra legăturilor sale cu Serbia și alte state ce nu se aliniază pe deplin pozițiilor și valorilor UE, i-a numit pe aleșii europeni <<idioți>> , într-un schimb de replici cu un consilier, surprins de microfoanele lăsate deschise. Comisarul a rostit aceste cuvinte insultătoare imediat după interpelarea eurodeputatului croat Tomislav Sokol (PPE) asupra relațiilor prea strânse ale lui Varhelyi cu conducerea de la Belgrad, fapt ce l-a iritat vizibil pe comisar”.
Europarlamentarul Nistor a declarat, în urma acestui eveniment, că rechizitoriul împotriva lui Oliver Varhelyi continuă să crească, iar acesta din urmă, cu aroganță, evită să își asume măcar regrete pentru limbajul său ofensator la adresa aleșilor europeni. Mai mult, eurodeputatul român a spus că atitudinea Comisiei Europene pe subiectul Varhelyi lasă mult de dorit, în special după ce purtătorul de cuvânt al instituției, Eric Mamer, a declarat că nu există niciun plan de investigare a acțiunilor și a declarațiilor comisarului maghiar.
Vlad Nistor
Eurodeputatul Vlad Nistor: Atât eu personal, cât și grupul PPE, suntem susținători permanenți ai drepturilor opozantului rus Alexei Navalnî
Published
1 year agoon
March 2, 2023Europarlamentarul român Vlad Nistor, deputat din partea PNL și membru al grupului Partidului Popular European, a declarat că, de la începutul persecuției împotriva lui Navalnîi de către regimul de la Moscova, atât el personal, cât și grupul PPE, au fost susținători permanenți ai drepturilor opozantului rus și observatori atenți ai condițiilor în care se regăsește dizidentul în detenția din Rusia, se arată într-o postare pe blogul personal.
Parlamentul European a adoptat pe 16 februarie o rezoluție privind respectarea drepturilor omului în Rusia, în special cu privire la recenta deteriorare a condițiilor și așa inumane de detenție ale lui Alexei Navalnîi. Rezoluția a fost adoptată cu 497 de voturi pentru, 17 împotrivă și 33 de abțineri.
Deputații europeni au cerut eliberarea laureatului Premiului Saharov pentru anul 2021, Alexei Navalnîi, și a tuturor celorlalți prizonieri politici curajoși din Rusia care luptă pentru democrație și drepturile omului.
Până la eliberarea lor, condițiile de detenție a deținuților politici precum Navalnîi, care a fost supus unor rele tratamente, inclusiv torturi și riscă o nouă pedeapsă cu închisoarea de până la 25 de ani, trebuie să respecte obligațiile internaționale ale Rusiei. În special, Navalnîi are nevoie de acces la medicii la alegerea sa și la avocații săi și de permiterea comunicării cu familia sa.
Deputații au subliniat că UE și comunitatea democratică au nevoie de o strategie clară pentru a sprijini atât Ucraina, cât și democrația din Rusia, care ar însemna, de asemenea, și o victorie pentru Navalnîi. Ei au îndemnat statele membre UE să asiste apărătorii drepturilor omului ruși, activiștii pro-democrație și jurnaliștii independenți din Rusia și din afara acesteia.
Parlamentul European susține, de asemenea, că Putin trebuie să fie judecat și pentru crime îndreptate împotriva propriei populații și îndeamnă Consiliul UE să adopte măsuri restrictive împotriva celor responsabili de urmăriri arbitrare și torturarea protestatarilor anti-război.
EUROPARLAMENTARI ROMÂNI
Delegație a Subcomisiei pentru securitate și apărare din PE condusă de Vlad Nistor, vizită în Bosnia și Herțegovina: Aleșii BiH trebuie să implementeze reformele necesare procesului de aderare la UE
Published
1 year agoon
February 23, 2023By
Teodora IonO delegație a Subcomisiei pentru securitate și apărare (SEDE) din Parlamentul European, condusă de eurodeputatul Vlad Nistor (PNL, PPE), a efectuat o deplasare în Bosnia și Herțegovina (BiH) în contextul turbulențelor geopolitice cauzate de războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei.
Potrivit unei informări, din delegație au mai făcut parte: Leopoldo López Gil (PPE, Spania), Dietmar Köster (S&D, Germania), Thijs Reuten (S&D, Olanda), Klemen Grošelj (Renew Europe, Slovenia), Viola Von Cramon-Taubadel (Verzi/ALE, Germania).
” Vizita noastră a permis membrilor Parlamentului European să evalueze gradul fragil de securitate existent într-o ţară care are în vedere aderarea la UE şi care a fost, de asemenea, afectată de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. În urma acordării statutului de țară-candidat, aleșii BiH trebuie să-și asume pe deplin responsabilitatea pentru implementarea reformelor necesare procesului de aderare. Statele membre ar trebui își intensifică sprijinul pentru EUFOR Althea, asigurându-se ca această forță să continue contribuția sa esențială la realizarea unui mediu sigur pentru cetățenii din întreaga țară”, a precizat Vlad Nistor.
La Saraievo, cei șase membri ai subcomisiei SEDE a Parlamentului European au avut întâlniri cu conducerea politică de vârf a țării, inclusiv cu membri ai Președinției Tripartite – președintele Željka Cvijanović și vicepreședinții Željko Komšić și Denis Bećirović – membri proeminenți ai guvernului și ai Adunării Parlamentare, inclusiv noile Colegii ale Casei de Reprezentanților și ale Camerei Popoarelor, precum și reprezentanți ai comunității internaționale, cum ar fi Înaltul Reprezentant pentru Bosnia și Ambasadorul SUA.
De asemenea, a fost efectuată o vizită pe teren în tabăra Butmir pentru a-i întâlni pe comandanții EUFOR Althea și pentru a vizita Cartierul General al NATO din Saraievo; aleșii europeni au observat și un exercițiu de deminare condus de Forțele Armate ale Bosniei și Herțegovinei.
Europarlamentarii au subliniat că statutul de țară-candidat este o oportunitate și o obligație pentru ca reprezentanții aleși ai BiH să îndeplinească așteptările cetățenilor săi.
Aceștia au evidențiat că drumul către un parteneriat mai strâns cu UE necesită ca Bosnia și Herțegovina să facă progrese tangibile în ceea ce privește cele 14 priorități cheie enumerate în Avizul Comisiei și să crească în continuare alinierea la măsurile restrictive ale UE împotriva Rusiei și să pună în aplicare eficient aceste convenții și sancțiuni. Eurodeputații au condamnat retorica inflamatorie și secesionistă care contribuie şi mai mult la vulnerabilizarea ţării.
Membrii Parlamentului European u constatat că forțele armate ale BiH sunt bine pregătite și profesioniste, dar angajamentul lor față de BiH trebuie să fie susținut de un buget care să reflecte nevoile unei armate moderne în ceea ce privește salariul și dotările.
Vestea înființării unui grup de infanterie ușoară ce va reuni batalioane multietnice a fost primită extrem de pozitiv de delegația SEDE. Acesta ar putea deveni un model pentru realizarea unei forțe armate multietnice funcționale în BiH.
Europarlamentarii au primit feedback pozitiv din partea autorităților BiH cu privire la rolul important al EUFOR Althea în asigurarea unui mediu sigur pentru cetățenii din acest stat.
Delegația SEDE a concluzionat că EUFOR Althea ar putea fi și mai eficientă în implementarea mandatului său dacă ar fi sporite atât dimensiunea contingentului cât și dotarea materială, cu capacități suplimentare foarte necesare pentru a asigura protecția cetățenilor din întreaga ţară.
Eurodeputații și-au exprimat, pe această cale, și recunoștința pentru bărbații și femeile care servesc pe teren în numele Uniunii Europene.
În contextul geopolitic actual și prin continua creștere a interferențelor externe maligne, în special din partea Rusiei, precum și a Chinei, este necesară o atenție sporită în monitorizarea și abordarea amenințărilor hibride, inclusiv dezinformarea și securitatea cibernetică.
Concrete & Design Solutions
Premierul Marcel Ciolacu, întâlnire cu președintele Emiratelor Arabe Unite: Pe timp de pace putem construi. Asigurarea securității în zonele noastre va contribui la impulsionarea relațiilor comerciale
Argentina cere să devină “partener global” NATO: Ministrul argentinian al apărării i-a înmânat lui Mircea Geoană o scrisoare de intenție în acest sens
“Mișcă-te Europa!”: Donald Trump cere Europei să furnizeze mai mulți bani pentru a ajuta Ucraina
Schengen: Comisia Europeană a propus Consiliului UE să stabilească data eliminării controalelor la frontierele terestre pentru România și Bulgaria
Digital Innovation Summit Bucharest 2024 marchează o nouă etapă în colaborarea dintre sectoarele public și privat pentru a modela un viitor digital mai sigur și mai prosper
Liderii UE au făcut primul pas către viitorul pieței unice, cerând “un nou pact european pentru competitivitate ancorat în piața unică” și cu o Uniune a piețelor de capital cu un potențial anual de 470 de miliarde de euro pentru companii
Klaus Iohannis le-a prezentat omologilor din UE viziunea României privind viitorul pieței unice, cu accent pe rolul prioritar al coeziunii și agriculturii și ridicarea controalelor la frontierele terestre
SUA: Camera Reprezentanților va vota proiectul de lege privind ajutorul de 61 miliarde de dolari pentru Ucraina
UE instituie Cadrul de Investiții pentru Ucraina în valoare de 9,3 mld. de euro
Marcel Ciolacu, întâlnire cu reprezentanți ai companiilor emirateze: Extinderea și modernizarea Aeroportului Otopeni, a infrastructurii portuare și feroviare, obiectivele strategice ale parteneriatului comercial cu UAE
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră
Directorul general ICI București, în cadrul Digital Innovation Summit: Lumea se schimbă şi va trebui să ne adaptăm. Foarte multe informații nu le mai putem opera decât dacă suntem digitalizați
Ne dorim să dezvoltăm Portul Constanța în perspectiva procesului de redresare și reconstrucție a Ucrainei, subliniază Marcel Ciolacu în Qatar: Avem nevoie de expertiza și experiența companiilor qatareze
Ministrul Adrian Câciu își dorește ca Europa anului 2030 să ”fie un furnizor mondial de tehnologie, un producător de semiconductori şi un producător de software”, fiind convins că România va fi cu totul alta
Gala AOR. Președintele Rețelei Orașelor și Municipiilor din R. Moldova din cadrul CALM: Ne dorim parteneriate în care Republica Moldova să se simtă parte a românității de facto și de jure
Digital Innovation Summit Bucharest explorează în perioada 16-18 aprilie punctul de intersecție dintre inovarea digitală, securitatea cibernetică și eforturile diplomatice într-o lume interconectată
Digital Innovation Summit/Nicolae Ciucă: Văd următorii 10 ani ca pe un deceniu al siguranței, în care investiția în inovație și tehnologie trebuie să fie parte a noului proiect de țară
Premierul Marcel Ciolacu, întâlnire cu președintele Congresului Mondial al Ucrainenilor: Lucrăm împreună pentru a asigura drepturi egale pentru minoritățile naționale din România și Ucraina
Klaus Iohannis explică de ce România nu a investit 2,5% din PIB pentru apărare în 2023: Inflația, lipsa lichidităților la momentul achiziției și a echipamentelor militare
Regele Philippe al Belgiei, în plenul PE: „Europa și întreaga lume au mare nevoie de speranță”
Trending
- ROMÂNIA1 week ago
Zi istorică pentru viitorul energiei românești: Camera Deputaților, for decizional, a adoptat Legea energiei eoliene offshore
- ROMÂNIA7 days ago
Gala AOR 30: Celebrând trei decenii de activitate neîntreruptă a Asociației Orașelor din România
- NATO1 week ago
“România – NATO, 20 ani”. Nicolae Ciucă: Avem nevoie de un proiect de țară în care următorii 10 ani să fie un deceniu al siguranței pentru România și români
- CONSILIUL EUROPEAN2 days ago
Raport revoluționar privind viitorul pieței unice: Enrico Letta le propune liderilor UE să integreze telecomunicațiile, energia și finanțele și propune cea de-a 5-a libertate a pieței unice, consacrată inovării
- ROMÂNIA4 days ago
Ministrul Apărării a discutat cu ambasadoarea SUA despre planurile de modernizare a Bazei 57 Aeriene Mihail Kogălniceanu