Corespondență din Bruxelles

Consiliul European a aprobat propunerea Comisiei Europene prin care Croația va deveni cel de-al 20-lea stat membru al zonei euro, liderii europeni invitând miniștrii de finanțe din UE să adopte propunerile executivului european.

“Euro este expresia monetară a destinului nostru comun și a făcut parte din visul nostru european. Acum, visul devine realitate pentru Croația”, a afirmat președintele Consiliului European, Charles Michel, la finalul reuniunii Consiliului European și al Euro-summitului în format extins.

“Consiliul European salută îndeplinirea de către Croația a tuturor criteriilor de convergență, astfel cum sunt prevăzute în tratat. Consiliul European aprobă propunerea Comisiei ca Croația să adopte euro la 1 ianuarie 2023 și invită Consiliul să adopte rapid propunerile relevante ale Comisiei”, se arată în concluziile adoptate de liderii UE în prezența președintei Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, și a președintelui Eurogrupului, Paschal Donohoe.

Conclusions on economic issues adopted at #EUCO pic.twitter.com/nTfwNDdBAh

— Barend Leyts (@BarendLeyts) June 24, 2022

Statele membre din zona euro au recomandat săptămâna trecută ca Croația să adopte moneda euro. Eurogrupul, reuniunea miniștrilor de finanțe din zona euro, a fost de acord cu evaluarea pozitivă a Comisiei Europene și a Băncii Centrale Europene cu privire la îndeplinirea de către Croația a criteriilor de convergență.

Recomandarea propune ca Croația să introducă moneda euro la 1 ianuarie 2023. Acesta este primul pas în cadrul unui proces prin care Consiliul UE adoptă acte juridice care vor permite Croației să devină membru al zonei euro și să beneficieze de utilizarea monedei comune, euro, începând cu anul viitor.

Citiți și Comisia Europeană: Croația este pregătită să adere la zona euro la 1 ianuarie 2023. România, singurul stat care nu respectă niciun criteriu de aderare la moneda unică

Procesul se va încheia cu adoptarea de către Consiliu (după consultarea Parlamentului European și a Băncii Centrale Europene) a trei acte juridice necesare pentru a permite Croației să introducă moneda euro la 1 ianuarie 2023. Se preconizează că adoptarea acestor acte va avea loc în luna iulie.

Statele membre din zona euro recomandă ca Croația să devină cel de al 20-lea membru al zonei euro de la 1 ianuarie 2023. Eurogrupul, reuniunea miniștrilor de finanțe din zona euro, a aprobat joi o recomandare adresată Consiliului de către statele membre din zona euro cu privire la această decizie.

Miniștrii au fost de acord cu evaluarea pozitivă a Comisiei Europene și a Băncii Centrale Europene cu privire la îndeplinirea de către Croația a criteriilor de convergență. Recomandarea propune ca Croația să introducă moneda euro la 1 ianuarie 2023. Acesta este primul pas în cadrul unui proces prin care Consiliul UE adoptă acte juridice care vor permite Croației să devină membru al zonei euro și să beneficieze de utilizarea monedei comune, euro, începând cu anul viitor.

“Am deosebita plăcere de a anunța că Eurogrupul a convenit astăzi că Croația îndeplinește toate condițiile necesare pentru adoptarea monedei euro. Acesta este un pas crucial pentru ca Croația să devină cel de al 20-lea membru al zonei noastre euro și un semnal puternic pentru integrarea europeană. Doresc să aduc un omagiu deosebit guvernului croat pentru angajamentul său și pentru eforturile intense depuse în ultimii ani pentru a atinge acest rezultat, în circumstanțe deosebit de dificile” a declarat Paschal Donohoe, președintele Eurogrupului și ministrul de finanțe din Irlanda.

Citiți și Comisia Europeană: Croația este pregătită să adere la zona euro la 1 ianuarie 2023. România, singurul stat care nu respectă niciun criteriu de aderare la moneda unică

Această recomandare urmează să fie adoptată de Consiliul Ecofin (prin vot cu majoritate calificată al statelor membre din zona euro) în cadrul reuniunii sale din 17 iunie 2022.

Se preconizează, de asemenea, aprobarea de către Consiliu a unei scrisori din partea președintelui Consiliului Ecofin către Consiliul European.

Consiliul European va discuta acest subiect la reuniunea sa din 23-24 iunie.

Procesul se va încheia cu adoptarea de către Consiliu (după consultarea Parlamentului European și a Băncii Centrale Europene) a trei acte juridice necesare pentru a permite Croației să introducă moneda euro la 1 ianuarie 2023.

Se preconizează că adoptarea acestor acte va avea loc în luna iulie.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat joi că politicile bazate pe consum şi deficite bugetare, practicate înainte de pandemie şi criza economică, au îndepărtat România de obiective de ţară strategice, precum aderarea la zona euro, iar în prezent îngreunează lupta împotriva inflaţiei.

“Ne-am propus, ca ţară, să realizăm reforme şi investiţii de anvergură, care să genereze valoare adăugată, bunăstare şi dezvoltare sustenabilă în timp. Să ne amintim că, în anii de dinaintea pandemiei, România a avut un puternic parcurs prociclic, cu politici bazate pe consum şi deficite bugetare. Pandemia şi criza economică aferentă ne-au prins nepregătiţi în planul finanţelor publice, cu cel mai mare deficit din Uniune în 2019, parcurs care a favorizat apoi şi creşterea rapidă a datoriei publice. Asemenea politici ne-au îndepărtat de obiective de ţară strategice, precum aderarea la zona euro, iar în prezent fac şi mai dificile ajustările necesare unei lupte eficiente împotriva inflaţiei”, a afirmat preşedintele, în cadrul Forumului Educaţiei Financiare, eveniment căruia i-a acordat înaltul său patronaj.

Poziția sa privind îndepărtarea României de obiectivul de aderare la zona euro intervine după ce Comisia Europeană a prezentat săptămâna trecută raportul de convergență 2022 care analizează rezultatele statelor care s-au angajat să adere la moneda comună, România fiind singurul stat care, la fel ca și în precedentul raport din 2020, nu îndeplinește niciun criteriu de adoptare a monedei comune. De asemenea, toate statele membre analizate îndeplinesc criteriul privind finanţele publice, cu excepţia României, care este singurul stat membru care face obiectul unei proceduri de deficit excesiv.

El a subliniat că schimbarea modelului de dezvoltare presupune ca investiţiile să devină prioritatea zero. În acest sens, a declarat că trebuie menţinute alocările bugetare de aproape 7% din PIB pentru investiţii.

“Adâncirea în continuare a deficitelor de cont curent, pierderile de competitivitate pe fondul crizei preţurilor la energie, intensificarea drastică a inflaţiei în ultimele luni, pentru a menţiona doar câteva evoluţii, necesită politici responsabile şi reforme care să ofere rezilienţă economiei şi să modernizeze România. Pe termen mediu şi lung, schimbarea modelului de dezvoltare presupune ca investiţiile să devină prioritatea zero. În 2022, alocările bugetare de aproape 7% din PIB pentru investiţii indică o direcţie fermă, care trebuie concretizată şi menţinută”, a spus preşedintele.

Klaus Iohannis a participat joi la prima ediţie a Forumului Educaţiei Financiare, organizat de Autoritatea de Supraveghere Financiară, Academia de Studii Economice din Bucureşti şi Asociaţia Română a Băncilor.

Evenimentul se desfăşoară sub Înaltul Patronaj al preşedintelui României.