Viitorul ministru al Finanțelor, Adrian Câciu, a declarat luni seară că România trebuie să facă pasul spre moneda euro în momentul când economia va fi pregătită, pentru că o simplă convergenţă nominală poate crea probleme. El a făcut aceste afirmații în cadrul emisiunii “Dosar de politician” de la B1TV, unde a primit o întrebare în acest sens din partea CaleaEuropeană.ro.

Întrebat de jurnalistul Dan Cărbunaru dacă e bine pentru România să adopte moneda euro, Adrian Câciu a explicat: „Este bine pentru România să adopte moneda euro în momentul în care va fi pregătită pentru acest lucru. Dincolo de indicatorii de convergență nominală pe care aproape toată lumea îi știe, o inflație redusă, deficite mai mici de 3%, dobânzi care să fie într-o zonă rezonabilă față de celelalte dobânzi de la nivelul primelor trei țări din Europa, cea mai importantă este convergența reală. Foarte puțină lume vorbește de convergența reală și vedem că țări care au intrat în Europa fără să aibă o convergență reală acum se lovesc de o serie de probleme, mai ales sociale, și mă refer în special la țările din sudul Europei”.

„Dacă noi reușim o convergență reală, atunci vom avea și posibilitatea de a intra în Europa în calitate de egali cu media europeană – nu de tigri ai Europei, cum existau o serie de afirmații. Gândiți-vă ce înseamnă competitivitatea companiilor românești în fața companiilor germane sau olandeze, sau franceze, toată lumea știe”, a adăugat viitorul ministru al Finanțelor.

România este singurul stat membru dintre țările UE aflate în afara zonei euro care nu îndeplinește niciun criteriu pentru adoptarea monedei unice europene, relevă datele raportului de convergență din anul 2020 publicat de Comisia Europeană. Raportul analizează progresele făcute de cele șapte state membre din afara zonei euro care s-au angajat din punct de vedere juridic să adopte moneda euro: Bulgaria, Cehia, Croația, Ungaria, Polonia, România și Suedia. Regresul înregistrat de România este cât se poate de vizibil, după ce în raportul de convergență din anul 2018 țara noastră îndeplinea unul din cele patru criterii de aderare la euro, iar potrivit raportului de convergență din anul 2016 trei din cele patru criterii erau respectate.

În privința României (pp. 107 – 123 din raport), Comisia Europeană constată că legea de funcționare a Băncii Naționale a României nu a fost amendată de la momentul publicării precedentului raport.

În ce privește stabilitatea prețurilor, Comisia Europeană remarcă faptul că rata medie a inflației pentru o perioadă de 12 luni, care este utilizată pentru evaluarea convergenței, a fost peste valoarea de referință față de evaluarea din 2018, România nerespectând acest criteriu.

De la momentul raportului din 2018, inflația “a crescut în mod constant la 4,1% în decembrie 2018 și a rămas aproape de referința de 4% pe parcursul anului 2019”.

Mai mult, Comisia Europeană precizează că se așteaptă ca rata media a inflației să continue să se situeze peste valoarea de referință.

Criteriul stabilității prețurilor prevede că rata inflației nu poate fi mai mare de 1,5 % peste rata celor 3 state membre care înregistrează cele mai bune rezultate.  

Conform raportului, “în martie 2020, valoarea de referință a fost de 1,8%, reprezentând media ultimelor 12 luni din Portugalia, Cipru și Italia, plus 1,5 puncte procentuale. Rata inflației în România este de 3,7%, cu 1,9 puncte procentuale peste valoarea de referință“.

Criteriul finanțelor publice este determinat de două componente: nivelul deficitului bugetar și cel al datoriei publice raportate la Produsul Intern Brut. Potrivit raportului, deficitul guvernamental al României a crescut de la 2,9% în 2018 la 4,3% în 2019. În ce privește datoria publică, aceasta s-a situat la 34,7% din PIB în anul 2018 și la 35,2% în 2019.

Pentru a îndeplini acest criteriu de aderare la zona euro, deficitul bugetar nu poate fi mai mare decât 3 % din PIB, iar datoria publică nu poate fi mai mare decât 60 % din PIB.

Cu alte cuvinte, având datoria publică sub 60% din PIB, România îndeplinește doar jumătate dintr-un criteriu de convergență economică.

Asemenea celorlalte șase țări analizate în raport, România nu îndeplinește criteriul privind cursul de schimb, nefiind un membru al mecanismului cursului de schimb (MCS II). La acest capitol, Comisia Europeană sesizează că după o perioadă de trei ani (2014-2016) în care moneda națională a rămas la un nivel stabil de 4,5 RON/EUR, leul s-a depreciat începând cu anul 2017.

În ce privește rata dobânzilor pe termen lung, aceasta a fost peste valoarea de referință la momentul ultimei evaluări de convergență a României în 2018.

“De atunci, a crescut în continuare la aproximativ 4,8% în mai 2019 și a scăzut pe parcursul restului anului 2019. În martie 2020, valoarea de referință, dată de media ratelor dobânzilor pe termen lung din Portugalia, Cipru și Italia, plus 2 puncte procentuale, s-a situat la 2,9% (…) Obligațiunea de referință românească a fost la 4,4%, adică 1,5 puncte procentuale peste valoarea de referință“, arată raportul.

Rata dobânzii pe termen lung nu ar trebui să fie mai mare de 2 puncte procentuale peste rata celor 3 state membre care înregistrează cele mai bune rezultate în materie de stabilitate a prețurilor.

Datele cuprinse în raportul de convergență îndepărtează România de obiectivul aderării la moneda comună europeană. Tema aderării României la zona euro este un subiect intens disputat în sfera politică din țara noastră. În 2017, președintele Klaus Iohannis a solicitat, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro, Guvernului și Băncii Naționale să prezinte un plan și un calendar pentru adoptarea monedei unice. Ulterior, pe 28 martie 2018, a fost înființată Comisia Națională de fundamentare a Planului naţional de adoptare a monedei euro, condusă de Guvern, BNR și Academia Română și având ca sarcină elaborarea Planului Naţional de aderare la zona euro. Raportul de fundamentare a Planului naţional de adoptare a monedei euro realizat în decembrie 2018 de Guvern și de Banca Națională a indicat că România va îndeplini criteriile pentru aderare la zona euro în 2024-2026 și a reliefat, în consecință, trei scenarii pentru atingerea convergenței necesare.

Pe de altă parte, raportul de convergență prezentat în luna mai 2018 de către Comisia Europeană arăta că România îndeplinea doar unul dintre cele patru criterii economice necesare adoptării monedei euro: criteriul referitor la finanţele publice.

Raportul de convergență al Comisiei Europene stă la baza deciziei Consiliului UE referitoare la îndeplinirea de către un stat membru a condițiilor necesare pentru aderarea la zona euro.

“Raportul de convergenţă de astăzi arată progrese încurajatoare înregistrate de unele ţări, deşi rămân încă mai multe etape de parcurs înainte ca aceste state să poată adera la zona euro. Ca întotdeauna, Comisia este gata să sprijine aceste state membre. O etapă preliminară importantă din acest parcurs este aderarea la MCS II, ceea ce Croaţia şi Bulgaria se pregătesc în prezent să facă. Salutăm eforturile ambelor ţări în această direcţie”, a declarat Valdis Dombrovskis, vicepreşedinte executiv pentru o economie în serviciul cetăţenilor.

La rândul său, Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie, a subliniat că, în ultimele luni, Comisia s-a concentrat pe combaterea discrepanţelor economice din interiorul zonei euro şi, la nivel mai general, de pe piaţa unică – un efect al caracterului inegal al recesiunii provocate de coronavirus.

“Analizăm astăzi gradul de convergenţă a şapte state membre în direcţia dobândirii statutului de membru al zonei euro. Este în mod inevitabil un proces riguros, deoarece o zonă euro extinsă trebuie să fie şi o zonă euro mai puternică. Este în continuare important ca ţările respective să depună eforturi şi pentru a asigura o convergenţă reală în direcţia unor niveluri mai ridicate de productivitate şi prosperitate – nu în ultimul rând prin reformele şi investiţiile orientate către viitor pe care dorim să le sprijinim prin instrumentul Next Generation EU”, a adăugat el. 

Raportul de convergență întocmit de Comisia Europeană este publicat concomitent cu raportul de convergență întocmit de BCE, dar separat de acesta.

Rapoartele de convergență sunt publicate o dată la doi ani sau atunci când există o cerere specifică din partea unui stat membru de a i se evalua nivelul de pregătire în ceea ce privește aderarea la zona euro, cum a fost, de exemplu, cazul Letoniei în 2013.

Toate statele membre, cu excepția Danemarcei, și-au asumat angajamentul juridic de a adera la zona euro. Prin urmare, Danemarca, care a negociat un acord de neparticipare la Tratatul de la Maastricht, nu este vizată de raport.

Zona euro reunește în prezent 19 state membre, ultimul stat care a adoptat moneda unică europeană fiind Lituania, la 1 ianuarie 2015.

Activitatea economică în zona euro a înregistrat luna aceasta cel mai rapid ritm de creştere din ultimii 15 ani, în urma atenuării restricţiilor impuse pentru a stopa răspândirea pandemiei de COVID-19, informează Agerpres.

Indicatorul Composite Purchasing Managers (PMI) în zona euro, care măsoară activitatea în industrie şi sectorul serviciilor, a urcat în iunie la 59,20 puncte, de la 57,10 puncte luna precedentă, potrivit unei estimări preliminare a companiei Markit. Acesta este cel mai ridicat nivel din iunie 2006.

Un indicator PMI de peste 50 de puncte arată o expansiune a economiei, iar sub valoarea de 50 de puncte indicatorul reflectă o contractare a economiei.

În ceea ce privește idicatorul PMI din sectorul serviciilor, dominant în zona euro, a urcat în iunie la 58 de puncte, de la 55,20 puncte luna precedentă, în timp ce analiştii se aşteptau să crească până la 57,80 puncte, fiind cel mai ridicat nivel din ianuarie 2018.

Indicatorul PMI care evaluează activitatea fabricilor a atins nivelul record din mai, de 63,10 puncte, în timp ce analiştii se aşteptau să scadă până la 62,10 puncte.

Președinta Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, a declarat că instituția pe care o conduce a rămas „fixată” pe obiectivul său de bază, și anume menținerea stabilității prețurilor, dar că trebuie, de asemenea, să se adapteze la o lume în schimbare, caracterizată de noi provocări, cum ar fi lupta împotriva schimbărilor climatice și apariția monedelor digitale, în contextul în care banca pune la punct prima sa revizuire a strategiei de politică monetară din ultimii aproape 20 de ani.

Potrivit acesteia, în timp ce perspectivele economice ale UE se îmbunătățesc, BCE va continua Programul de Achiziţii Urgente în Pandemie (Pandemic Emergency Purchase Programme – PEPP) în valoare de 1.850 miliarde de euro pentru a menține condițiile de finanțare favorabile, în vederea sprijinirii redresării economice.

În linie cu estimările analiştilor, Banca Centrală Europeană a îmbunătăţit perspectivele privind inflaţia şi evoluţia economiei, în urma accelerării campaniei de vaccinare şi a revenirii sectorului serviciilor, după atenuarea restricţiilor. În scenariul de bază, BCE se aşteaptă la un avans al PIB-ului zonei euro de 4,6% în 2021 şi de 4,7% în 2022, faţă de o creştere cu 4% şi, respectiv, 4,1% previzionată în martie. 

Eurogrupul susține și în a doua jumătate a anului politicile bugetare de sprijin pentru gestionarea impactului inegal al pandemiei la nivelul UE, precum și flexibilitatea și agilitatea răspunsului la provocări care pot apărea pe acest fundal de incertitudine, a declarat președintele Paschal Donohoe, cu prilejul prezentării programului de lucru al formațiunii pentru a doua jumătate a anului.

„Pentru a fi durabilă, redresarea trebuie să fie, de asemenea, incluzivă și să limiteze riscurile de afectare pe termen lung. De aceea, sprijinul bugetar, atât la nivel național, cât și la nivelul UE, va continua să abordeze impactul inegal al pandemiei și să îi ajute pe cei mai expuși la efectele acesteia. Mai avem încă un pic de drum de parcurs. Politicile noastre vor trebui să rămână agile, având în vedere incertitudinea asociată cu pandemia și cu variantele sale. Eurogrupul a fost în fruntea acestui răspuns comun și va continua să joace un rol-cheie în zona euro în identificarea, coordonarea și punerea în aplicare a politicilor care vor duce la o redresare robustă, incluzivă și durabilă. Programul de lucru al Eurogrupului până în decembrie 2021 reflectă acest lucru și o serie de alte domenii de politică prioritare”, a declarat Paschal Donohoe. 

Președintele Eurogrupului a subliniat că întărirea economiei zonei euro este esențială pentru redresare și pentru revenirea la o traiectorie de creștere sustenabilă. Astfel, formațiunea va continua să monitorizeze în mod regulat evoluțiile macroeconomice, fiscale și ale sectorului corporatist și să poarte discuții privind reformele structurale. 

În plus, plecând de la acordul încheiat în noiembrie 2019 cu privire la reforma Mecanismului European de Stabilitate și la introducerea rapidă a unei măsuri de sprijin comune pentru Fondul Unic de Rezoluție, Eurogrupul va continua să urmărească obiectivele de aprofundare a Uniunii Economice și Monetare și de finalizare a Uniunii Bancare. De asemenea, va continua să facă progrese în ceea ce privește modul în care pot fi cel mai bine valorificate oportunitățile oferite de tranziția ecologică și digitală, inclusiv potențiala dezvoltare a unei monede euro digitale.

Nu în ultimul rând, Donohoe a precizat că formațiunea își va păstra flexibilitatea pentru a aborda problemele emergente sau în evoluție, în special în ceea ce privește pandemia.

Președintele Eurogrupului a menționat, în final, angajamentul său pentru a implica statele membre din afara zonei euro în chestiuni de interes comun și de a colabora îndeaproape cu instituțiile UE și cu Președinția Consiliului pentru a realiza prioritățile politice comune.