Eurogrupul a avut luni o a doua discuție privind competitivitatea externă a zonei euro, pornind de la o notă a Comisiei Europene, punând accentul pe modificările prețurilor energiei în zona euro, pe impactul acestora asupra economiei zonei euro și pe măsurile politice care trebuie luate în viitor.
”Recunoaștem necesitatea de a ne reduce expunerea la fluctuațiile globale ale prețurilor din sectorul energetic. Și recunoaștem că acest lucru se poate realiza numai prin coordonare și printr-o mai bună integrare. Principalele modalități prin care se poate realiza acest lucru sunt diversificarea surselor de energie, extinderea producției de energie din surse regenerabile, realizarea de progrese în materie de decarbonizare, precum și dezvoltarea interconectării pe piețele europene de energie electrică”, a subliniat Paschal Donohoe, președintele Eurogruplui, conform unui comunicat.
Uniunea Europeană traversează încă o perioadă fragilă din punct de vedere energetic, ca urmare a invadării Ucrainei de către Rusia.
Acesta este unul dintre motivele pentru care, la mijlocul lunii decembrie a anului trecut, miniștrii Energiei din UE au convenit să prelungească până în ianuarie 2025 mecanismul de limitare a creșterilor excesive ale prețurilor gazelor.
Decizia venea la scurt timp după ce Comisia Europeană a prezentat un plan de acțiune pentru abordarea verigilor lipsă ale tranziției către o energie curată.
Instituția anticipează că până în 2030, consumul de energie electrică în UE va crește cu aproximativ 60%.
Așadar, rețelele vor trebui să se adapteze la un sistem mai digitalizat, mai descentralizat și mai flexibil, cu milioane de panouri solare pe acoperișuri, pompe de căldură și comunități energetice locale care își împart resursele, cu mai multe surse regenerabile offshore care vor fi puse în funcțiune, cu mai multe vehicule electrice care trebuie încărcate și cu nevoi tot mai mari de producție de hidrogen.
Având în vedere că 40% din rețelele din UE de distribuție au o vechime mai mare de 40 de ani, iar capacitatea de transport transfrontalier urmează să se dubleze până în 2030, sunt necesare investiții în valoare de 584 de miliarde de euro.
Consiliul recomandă zonei euro să mențină investițiile publice la un nivel ridicat pentru a sprijini tranziția verde și pe cea digitală
Luând în calcul datele prezentate de executivul european, Consiliul invită zona euro în proiectul de recomandare privind politica economică să elimine cât mai curând posibil în 2024 măsurile de sprijin de urgență în domeniul energiei și să utilizeze economiile aferente pentru reducerea deficitelor, precum și să asigure punerea în aplicare efectivă, rapidă și neîntreruptă a planurilor de redresare și reziliență, inclusiv a capitolelor privind REPowerEU.
Eliminarea obstacolelor din calea investițiilor pentru a reduce decalajul predominant din domeniul investițiilor în tranziția verde și în cea digitală se regăsește, de asemenea, în proiectul de recomandare care urmează să fie adoptat de miniștrii de finanțe din UE.
Zona euro ar trebui, de asemenea, să îmbunătățească accesul la finanțare, în special pentru întreprinderile inovatoare și IMM-uri, prin înregistrarea de noi progrese în aprofundarea și consolidarea uniunii piețelor de capital, să garanteze că sprijinul public pentru sectoarele strategice relevante este direcționat, fără denaturări ale condițiilor de concurență echitabile pe piața unică și în vederea consolidării competitivității zonei euro și a autonomiei strategice deschise, să continue să consolideze rolul monedei euro pe plan internațional și să înregistreze noi progrese în activitatea dedicată monedei euro digitale.
Printre recomandările ce se regăsesc în draftul mai sus amintit se numără și: menținerea stabilității macrofinanciare, a canalelor de credit pentru economie, evitarea riscului de fragmentare financiară, monitorizarea riscurilor legate de înăsprirea condițiilor financiare, în special pe cele legate de calitatea activelor și de eventualele corecții ale prețurilor activelor, inclusiv pe piețele imobiliare, monitorizarea evoluțiilor în sectorul bancar și în domeniul intermedierii financiare nebancare pentru a preveni acumularea de riscuri sistemice și efectele negative de propagare asupra economiei, finalizarea uniunii bancare depunând în continuare eforturi cu privire la toate elementele rămase nerezolvate.
Conform Eurostat, în 2022 PIB-ul în UE a fost de 15,8 mii de miliarde de euro. Zona euro a reprezentat 80,7 % din PIB-ul UE în 2022, adică 12,7 mii de miliarde de euro, în termeni nominali (valoarea exprimată în paritatea puterii de cumpărare standard – PPS), în scădere de la 85,4 % în 2005.
Acum doi ani, suma celor mai mari patru economii ale statelor membre ale UE (Germania, Franța, Italia și Spania) reprezenta puțin sub trei cincimi (58,9 %) din PIB-ul UE (în termeni de PPS), ceea ce reprezintă cu 5,3 puncte procentuale mai puțin decât ponderea lor combinată în urmă cu 17 ani, adică în 2005.
Numai Germania a reprezentat 21,9 % din PIB-ul UE în 2022, în scădere față de 22,4 % în 2005. Cotele celorlalte trei mari state membre au scăzut mai puternic între 2005 și 2022, cu 2,4 puncte procentuale în Italia, 1,3 puncte procentuale în Spania și 1,0 puncte procentuale în Franța.
