Connect with us

ZONA EURO

Eurogrup: Miniștrii europeni de finanțe au discutat despre evoluțiile macroeconomice și perspectivele politice din zona euro

Published

on

© European Union, 2021

Miniștrii de finanțe din țările zonei euro au discutat luni, în sistem videoconferință, despre evoluțiile macroeconomice și perspectivele politice din zona euro, informează Consiliul UE într-un comunicat

Discuția s-a bazat pe prognoza economică a Comisiei Europene pentru iarna 2021 și pe cele mai recente informații privind evoluțiile din domeniul sănătății prezentate de Michael Ryan, directorul executiv al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) pentru programul de urgențe în sănătate și Bruce Aylward, consilier principal responsabil pentru misiunea comună OMS-China privind COVID-19.

Președintele Eurogrupului, Paschal Donohoe, a declarat: „Având în vedere incertitudinea și provocarea, există în continuare o mare nevoie de a ne coordona eforturile monetare și bugetare. Din perspectiva Eurogrupului, este important să abordăm pregătirile bugetare naționale într-o manieră coordonată pentru a contribui la formarea deciziilor politice, în special pe măsură ce procesul de vaccinare crește, iar recuperarea noastră începe treptat”.

De asemenea, Paschal Donohoe, a adăugat: „Când vom începe să ieșim din criza sănătății, răspunsul politic va trebui să se adapteze treptat – despre asta vom vorbi în mod regulat în lunile următoare, deoarece toți avem un interes pentru o revenire reușită și unită”.

În plus, miniștrii au discutat despre rolul internațional al euro. Discuția a urmat îndrumările Summitului euro din decembrie 2020 și comunicarea Comisiei Europene din 19 ianuarie 2021 „Sistemul economic și financiar european: încurajarea rezistenței și rezilienței”. În acest sens, în baza unei prezentări a președintelui Eurogrupului, liderii UE au remarcat că “progresele realizate în Uniunea Economică și Monetară și în Uniunea Bancară în ultimul deceniu au contribuit la stabilitatea financiară și au contribuit la menținerea finanțării economice pe tot parcursul crizei COVID-19”.

„Scopul este de a reduce dependența noastră de alte valute și de a ne consolida autonomia în diferite situații. În același timp, o utilizare internațională crescută a monedei noastre implică potențiale compromisuri, pe care le vom monitoriza în continuare. În timpul discuției, miniștrii au subliniat, de asemenea, potențialul emiterii de obligațiuni ecologice pentru a spori utilizarea monedei euro de către piețe, contribuind în același timp la atingerea obiectivului nostru de tranziție climatică”, a declarat președintele Eurogrupului. 

Eurogrupul a discutat această problemă de mai multe ori în ultimii ani de când Summit-ul euro din decembrie 2018 a solicitat continuarea lucrărilor.

Comisarul Paolo Gentiloni a făcut câteva observații cu privire la videoconferința Eurogrupului de luni. Acesta a declarat: „O vaccinare reușită este esențială pentru redresarea economică. Așa cum am explicat Eurogrupului astăzi, prognoza iernii pe care am prezentat-o săptămâna trecută presupune că va exista o relaxare a măsurilor de izolare  – mai întâi treptat, spre sfârșitul celui de-al doilea trimestru, apoi semnificativ în a doua jumătate a acestui an. Acest lucru presupune că, până atunci, cei vulnerabili și o mare parte din populația adultă se vor vaccina”.

Gentiloni a subliniat faptul că se va face tot posibilul pentru îndeplinirea acestui lucru și că ceea ce se întâmplă cu economia depinde de deciziile privind vaccinarea. 

„La începutul lunii martie, Comisia va oferi orientări cu privire la modul în care intenționează să abordeze pachetul de politici economice din primăvara acestui an. Trebuie să evităm creșterea insolvențelor în viitor. Aceasta înseamnă, mai întâi, trecerea treptată de la o abordare generală la acțiuni mai bine direcționate, cu distincția între companiile pe care le considerăm neviabile și companiile pe care le considerăm viabile. Acest lucru nu va fi ușor”, a adăugat acesta. 
Paolo Gentiloni a menționat câteva cuvinte și despre consolidarea rolului internațional al monedei euro. „Nu este vorba despre concurența valutară. Este o contribuție la un sistem valutar global stabil și diversificat și ar contribui, de asemenea, la protejarea economiei noastre de șocurile valutare”.
Comisarul a amintit câteva măsuri discutate în comunicatul Comisiei Europene din 19 ianuarie, subliniind  importanța emiterii unor obligațiuni exprimate în euro destinate finanțării NextGenerationEU. Una dintre măsurile importante este consolidarea sistemelor de plăți transfrontaliere, colaborarea cu ECB în materie de finanțare digitală, fiind esențială.
„În cele din urmă, dar poate cea mai importantă măsură este continuarea activității privind finanțarea durabilă. În acest caz, UE este deja un centru global. Ne putem consolida rolul. Acest rol va fi consolidat prin angajamentul de a avea 30% din NextGenerationEU privind obligațiunile ecologice”, a conchis Paolo Gentiloni. 

CONSILIUL EUROPEAN

Liderii UE dau undă verde adoptării monedei euro de către Croația la 1 ianuarie 2023

Published

on

© European Union, 2022

Corespondență din Bruxelles

Consiliul European a aprobat propunerea Comisiei Europene prin care Croația va deveni cel de-al 20-lea stat membru al zonei euro, liderii europeni invitând miniștrii de finanțe din UE să adopte propunerile executivului european.

“Euro este expresia monetară a destinului nostru comun și a făcut parte din visul nostru european. Acum, visul devine realitate pentru Croația”, a afirmat președintele Consiliului European, Charles Michel, la finalul reuniunii Consiliului European și al Euro-summitului în format extins.

“Consiliul European salută îndeplinirea de către Croația a tuturor criteriilor de convergență, astfel cum sunt prevăzute în tratat. Consiliul European aprobă propunerea Comisiei ca Croația să adopte euro la 1 ianuarie 2023 și invită Consiliul să adopte rapid propunerile relevante ale Comisiei”, se arată în concluziile adoptate de liderii UE în prezența președintei Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, și a președintelui Eurogrupului, Paschal Donohoe.

Statele membre din zona euro au recomandat săptămâna trecută ca Croația să adopte moneda euro. Eurogrupul, reuniunea miniștrilor de finanțe din zona euro, a fost de acord cu evaluarea pozitivă a Comisiei Europene și a Băncii Centrale Europene cu privire la îndeplinirea de către Croația a criteriilor de convergență.

Recomandarea propune ca Croația să introducă moneda euro la 1 ianuarie 2023. Acesta este primul pas în cadrul unui proces prin care Consiliul UE adoptă acte juridice care vor permite Croației să devină membru al zonei euro și să beneficieze de utilizarea monedei comune, euro, începând cu anul viitor.

Citiți și Comisia Europeană: Croația este pregătită să adere la zona euro la 1 ianuarie 2023. România, singurul stat care nu respectă niciun criteriu de aderare la moneda unică

Procesul se va încheia cu adoptarea de către Consiliu (după consultarea Parlamentului European și a Băncii Centrale Europene) a trei acte juridice necesare pentru a permite Croației să introducă moneda euro la 1 ianuarie 2023. Se preconizează că adoptarea acestor acte va avea loc în luna iulie.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Statele membre din zona euro recomandă ca Croația să devină cel de al 20-lea membru al zonei euro de la 1 ianuarie 2023

Published

on

© European Central Bank/ Flickr

Statele membre din zona euro recomandă ca Croația să devină cel de al 20-lea membru al zonei euro de la 1 ianuarie 2023. Eurogrupul, reuniunea miniștrilor de finanțe din zona euro, a aprobat joi o recomandare adresată Consiliului de către statele membre din zona euro cu privire la această decizie.

Miniștrii au fost de acord cu evaluarea pozitivă a Comisiei Europene și a Băncii Centrale Europene cu privire la îndeplinirea de către Croația a criteriilor de convergență. Recomandarea propune ca Croația să introducă moneda euro la 1 ianuarie 2023. Acesta este primul pas în cadrul unui proces prin care Consiliul UE adoptă acte juridice care vor permite Croației să devină membru al zonei euro și să beneficieze de utilizarea monedei comune, euro, începând cu anul viitor.

“Am deosebita plăcere de a anunța că Eurogrupul a convenit astăzi că Croația îndeplinește toate condițiile necesare pentru adoptarea monedei euro. Acesta este un pas crucial pentru ca Croația să devină cel de al 20-lea membru al zonei noastre euro și un semnal puternic pentru integrarea europeană. Doresc să aduc un omagiu deosebit guvernului croat pentru angajamentul său și pentru eforturile intense depuse în ultimii ani pentru a atinge acest rezultat, în circumstanțe deosebit de dificile” a declarat Paschal Donohoe, președintele Eurogrupului și ministrul de finanțe din Irlanda.

Citiți și Comisia Europeană: Croația este pregătită să adere la zona euro la 1 ianuarie 2023. România, singurul stat care nu respectă niciun criteriu de aderare la moneda unică

Această recomandare urmează să fie adoptată de Consiliul Ecofin (prin vot cu majoritate calificată al statelor membre din zona euro) în cadrul reuniunii sale din 17 iunie 2022.

Se preconizează, de asemenea, aprobarea de către Consiliu a unei scrisori din partea președintelui Consiliului Ecofin către Consiliul European.

Consiliul European va discuta acest subiect la reuniunea sa din 23-24 iunie.

Procesul se va încheia cu adoptarea de către Consiliu (după consultarea Parlamentului European și a Băncii Centrale Europene) a trei acte juridice necesare pentru a permite Croației să introducă moneda euro la 1 ianuarie 2023.

Se preconizează că adoptarea acestor acte va avea loc în luna iulie.

Continue Reading

ROMÂNIA

Klaus Iohannis: Politicile bazate pe consum și deficitele bugetare practicate înainte de pandemie și criză au îndepărtat România de aderarea la zona euro

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat joi că politicile bazate pe consum şi deficite bugetare, practicate înainte de pandemie şi criza economică, au îndepărtat România de obiective de ţară strategice, precum aderarea la zona euro, iar în prezent îngreunează lupta împotriva inflaţiei.

“Ne-am propus, ca ţară, să realizăm reforme şi investiţii de anvergură, care să genereze valoare adăugată, bunăstare şi dezvoltare sustenabilă în timp. Să ne amintim că, în anii de dinaintea pandemiei, România a avut un puternic parcurs prociclic, cu politici bazate pe consum şi deficite bugetare. Pandemia şi criza economică aferentă ne-au prins nepregătiţi în planul finanţelor publice, cu cel mai mare deficit din Uniune în 2019, parcurs care a favorizat apoi şi creşterea rapidă a datoriei publice. Asemenea politici ne-au îndepărtat de obiective de ţară strategice, precum aderarea la zona euro, iar în prezent fac şi mai dificile ajustările necesare unei lupte eficiente împotriva inflaţiei”, a afirmat preşedintele, în cadrul Forumului Educaţiei Financiare, eveniment căruia i-a acordat înaltul său patronaj.

 

Poziția sa privind îndepărtarea României de obiectivul de aderare la zona euro intervine după ce Comisia Europeană a prezentat săptămâna trecută raportul de convergență 2022 care analizează rezultatele statelor care s-au angajat să adere la moneda comună, România fiind singurul stat care, la fel ca și în precedentul raport din 2020, nu îndeplinește niciun criteriu de adoptare a monedei comune. De asemenea, toate statele membre analizate îndeplinesc criteriul privind finanţele publice, cu excepţia României, care este singurul stat membru care face obiectul unei proceduri de deficit excesiv.

El a subliniat că schimbarea modelului de dezvoltare presupune ca investiţiile să devină prioritatea zero. În acest sens, a declarat că trebuie menţinute alocările bugetare de aproape 7% din PIB pentru investiţii.

“Adâncirea în continuare a deficitelor de cont curent, pierderile de competitivitate pe fondul crizei preţurilor la energie, intensificarea drastică a inflaţiei în ultimele luni, pentru a menţiona doar câteva evoluţii, necesită politici responsabile şi reforme care să ofere rezilienţă economiei şi să modernizeze România. Pe termen mediu şi lung, schimbarea modelului de dezvoltare presupune ca investiţiile să devină prioritatea zero. În 2022, alocările bugetare de aproape 7% din PIB pentru investiţii indică o direcţie fermă, care trebuie concretizată şi menţinută”, a spus preşedintele.

Klaus Iohannis a participat joi la prima ediţie a Forumului Educaţiei Financiare, organizat de Autoritatea de Supraveghere Financiară, Academia de Studii Economice din Bucureşti şi Asociaţia Română a Băncilor.

Evenimentul se desfăşoară sub Înaltul Patronaj al preşedintelui României. 

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Dmitro Kuleba: Ucraina este alături de poporul și guvernul „Moldovei prietene în fața amenințărilor reînnoite din partea Moscovei”

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Șeful diplomației UE anunță că Iranul și Statele Unite vor relua negocierile privind Acordul nuclear iranian „în zilele următoare”

G75 hours ago

Miniștrii de externe ai G7 și Josep Borrell cer Moscovei să deblocheze porturile ucrainene de la Marea Neagră pentru exporturile de alimente

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Premierul britanic se teme că Ucraina ar putea fi obligată să încheie cu Rusia o pace neconvenabilă

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Casa Albă: SUA, Australia, Japonia, Noua Zeelandă și Marea Britanie au lansat o alianță pentru a combate influența Chinei în Pacific

INTERNAȚIONAL7 hours ago

Volodimir Zelenski: Ucraina nu mai este o țară terță, este un viitor partener egal pentru cel puțin 27 de țări UE

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Șeful diplomației române, apel la acțiune globală fermă și pragmatică în rezolvarea rapidă a actualului blocaj privind exportul de cereale din porturile ucrainene

INTERNAȚIONAL9 hours ago

Bogdan Aurescu și ministrul de externe din Republica Coreea au convenit să reia agenda de vizite oficiale la București și consultările politice cu caracter regulat

SUA22 hours ago

O zi “seismică” în SUA: Curtea Supremă revocă protejarea dreptului femeilor la avort. Joe Biden denunță o decizie care “duce America cu 150 de ani înapoi în timp”

NATO23 hours ago

Sondaj NATO înainte de summitul istoric de la Madrid: Peste 80% dintre români consideră că România este mai sigură datorită Alianței și că aceasta este importantă pentru viitorul securității lor

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis: Îmi doresc să ajungem la ce am descris în prima mea campanie prezidențială, ca România și Moldova să fie împreună în UE

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis, despre amânarea aderării României la spațiul Schengen: “Și pentru noi reprezintă o frustrare”

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis, despre renunțarea la votul în unanimitate la nivelul UE: Este de dorit o arhitectură decizională “mai suplă”, dar acest lucru implică multe “complicații procedurale”

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis este de acord cu comunitatea politică europeană propusă de Macron: Nu creăm un înlocuitor la aderare, dar nici așteptarea falsă că un stat va deveni automat membru UE

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis, optimist că R. Moldova și Ucraina vor deveni candidate la UE: Acest statut este o “garanție că integrarea europeană se va întâmpla”

Cristian Bușoi2 days ago

Dosarul Stocării Gazelor: Acordul negociat de eurodeputatul Cristian Bușoi asigură că depozitele de gaze din UE vor fi umplute la cel puțin 80% din capacitate până în noiembrie

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Din plenul PE, Andrej Plenković transmite sprijinul „de neclintit” al Croației pentru ca Ucraina să devină țară candidată la UE

INTERNAȚIONAL4 days ago

Într-un discurs adresat Uniunii Africane, Volodimir Zelenski acuză Rusia că ține Africa ”ostatică”: Pentru a elimina riscul de foamete, ”războiul de colonizare” împotriva Ucrainei trebuie să înceteze

INTERNAȚIONAL5 days ago

Declarația Summitului celor Trei Mări de la Riga: Klaus Iohannis și ceilalți lideri regionali au acordat Ucrainei statutul de “țară parteneră participantă” la Inițiativă

Eugen Tomac1 week ago

Ședință comună a Parlamentelor României și R. Moldova. Eugen Tomac: Suntem două state cu aceeași istorie, vorbim aceeași limbă. Trebuie să ne gândim la viitorul comun

Team2Share

Trending