Economia zonei euro stă în continuare în cele două cârje ale stimulentelor monetare şi fiscale, iar aceste cârje nu pot fi înlăturate până când economia nu îşi revine pe deplin, a declarat miercuri președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, informează Agerpres.

„Trebuie să vă gândiţi la situaţia unui pacient care a depăşit faza cea mai gravă a crizei, dar stă în continuare în două cârje. Nu aţi vrea să eliminaţi niciuna dintre cârje, nici cea fiscală şi nici cea monetară, până când pacientul nu poate merge de unul singur, iar asta înseamnă prelungirea sprijinului şi după ce va începe revenirea”, a punctat Christine Lagarde.

Declarația acesteia vine după ce o parte dintre guvernatorii băncilor centrale din zona euro au declarat săptămâna trecută că BCE ar putea începe să îşi reducă, încă din luna iulie, achiziţiile de obligaţiuni.

BCE și-a ratat deja obiectivul de aproape 2% timp de opt ani și prognozele arată că va continua să o facă în anii următori, în timp ce blocul încearcă să absoarbă șocul lăsată în urma unei recesiuni induse de pandemie.

Gardienii euro urmează să se întâlnească din nou săptămâna următoare şi, deşi analiştii nu se aşteaptă la o modificare a politicii monetare, este posibil ca guvernatorii băncilor centrale din zona euro să înceapă să discute viitorul programului PEPP.

Programul de achiziţionare în regim de urgenţă în caz de pandemie (PEPP) are o valoare totală de 1.850 de miliarde de euro, iar în 11 martie Banca Centrală Europeană a anunţat că în următorul trimestru va accelera ritmul achiziţionării de obligaţiuni, într-o încercare de a menţine scăzute costurile de finanţare ale economiei zonei euro, care încă este afectată de efectele pandemiei

Săptămâna trecută, Christine Lagarde a atras atenția că guvernele nu-și pot permite să renunțe la eforturile de sprijinire a economiei în timpul crizei provocate de pandemia de COVID-19.

Într-o reuniune a Comitetului financiar și monetar internațional, aceasta a declarat că „o orientare ambițioasă și coordonată rămâne crucială, deoarece retragerea prematură a sprijinului fiscal riscă o întârziere a redresării și amplifică efectele negative o perioadă mai îndelungată”.

Preşedinta BCE a menţionat, printre altele, îndoielile care există în rândul autorităţilor sanitare cu privire la vaccinurile COVID-19 produse de companiile farmaceutice AstraZeneca şi Johnson & Johnson. „Suntem în continuare înconjuraţi de incertitudine”, a spus Lagarde.

Campania de vaccinare din Europa se lovește de noi obstacole, după ce compania americană Johnson & Johnson a anunțat că amână livrările de vaccin anti-COVID în Europa pe fondul îngrijorărilor legate de cazurile de tromboză apărute în SUA, iar Danemarca a decis să renunţe complet la vaccinul AstraZeneca din cauza riscului producerii de cheaguri de sânge.

Eurogrupul a convenit asupra necesității de a menține sprijinul fiscal în 2021 și în 2022 pentru a facilita calea spre redresarea post-pandemie, potrivit unei declarații a președintelui reuniunii miniștrilor de finanțe din zona euro, Paschal Donohoe. 

La un an de la debutul pandemiei de COVID-19, miniștrii continuă să se concentreze pe abordarea consecințelor sale economice și sociale. În acest sens, UE a instituit noi instrumente comune de o amploare fără precedent, în special Mecanismul de Redresare și Reziliență, ce sprijină economia, cetățenii și întreprinderile în aceste vremuri cu probleme economice și de sănătate extraordinare, atenuând impactul crizei, a afirmat luni Eurogrupul în declarația privind răspunsul politicii fiscale din zona euro la criza COVID-19. 

Activarea clauzei derogatorii generale din Pactul de Stabilitate și Creștere și a cadrului temporar pentru ajutoarele de stat a permis guvernelor naționale să instituie un nivel de sprijin fiscal de amploare în 2020, estimat la aproximativ 8% din PIB, pe lângă schemele de lichiditate de aproximativ 19% din PIB în zona euro. Acest lucru depășește cu mult răspunsul la marea criză financiară. Cele trei măsuri europene de siguranță: -atenuarea riscurilor de șomaj, fondul paneuropean de garantare al Băncii Europene de Investiții (BEI) și sprijinul Mecanismului European de Stabilitate(ESM) în caz de criză pandemică, convenite în aprilie 2020 – completează răspunsurile naționale.

Deciziile de politică monetară și orientarea din partea Băncii Centrale Europene, care au păstrat condițiile favorabile pentru toate sectoarele economiei și acțiunile autorităților de supraveghere, au fost, de asemenea, indispensabile. Împreună, măsurile europene au sprijinit încrederea, au protejat milioane de locuri de muncă și mijloacele de subzistență și au atenuat impactul crizei pandemice asupra întreprinderilor, protejând astfel veniturile și capacitatea de producție de efectele cele mai grave ale pandemiei.

Progresele înregistrate în dezvoltarea vaccinurilor eficiente și o rată ridicată de vaccinare sunt esențiale pentru depășirea pandemiei. Acest lucru va permite o mai mare deschidere a economiilor. Cu toate acestea, perspectivele sunt în continuare umbrite de incertitudine și se preconizează că redresarea va fi inegală între țări, regiuni și sectoare.

„Coordonarea strânsă a sprijinului bugetar în cadrul Eurogrupului a fost o parte esențială a răspunsului nostru comun la politica economică până în prezent. Coordonarea continuă și puternică a politicii fiscale de susținere în zona euro rămâne esențială pentru a asigura trecerea economiilor noastre într-o fază de redresare susținută”, au menționat miniștrii. 

„Salutăm Comunicarea Comisiei din 3 martie 2021 intitulată „Un an de la izbucnirea COVID-19: Răspunsul la politica fiscală”, care oferă îndrumări politice pentru coordonarea orientării noastre fiscale favorabile. În lumina evaluării Comisiei, suținem în continuare strategia de politică fiscală prevăzută în declarația noastră din decembrie 2020 privind proiectele de planuri bugetare pentru 2021”, a adăugat Eurogrupul.

În declarația lor, miniștrii au subliniat faptul că sprijinirea activității economice și atenuarea efectelor prin măsuri oportune, temporare și specifice este esențială pentru sustenabilitatea fiscală pe termen mai lung. Retragerea prematură a sprijinului fiscal ar trebui evitată. Eurogrupul se angajează să adopte o poziție de sprijin în zona euro în 2021 și în 2022, luând în considerare și stimulul fiscal care rezultă din MRR. Eurogrupul ia în considerare indicația preliminară a Comisiei conform căreia clauza derogatorie generală va continua să se aplice anul viitor.

Citiți și Comisia Europeană: Clauza derogatorie generală din cadrul Pactului de Stabilitate și Creștere ar trebui să rămână activă în 2022 pentru o redresare sustenabilă post-pandemie

Deocamdată, atâta vreme cât urgența acută în materie de sănătate prevalează, rămân necesare măsuri fiscale ample pentru a proteja cetățenii și întreprinderile. Politica fiscală trebuie să rămână flexibilă și să se adapteze în mod eficace pe măsură ce situația economică și de sănătata evoluează.  Într-o a doua etapă, odată cu îmbunătățirea situației de sănătate și cu reducerea restricțiilor, măsurile fiscale ar trebui să se orienteze treptat către acțiuni mai bine orientate pentru a promova o redresare durabilă și rezistentă.

Întreprinderile viabile, dar încă vulnerabile ar trebui ajutate să evite problemele de solvabilitate, să se redeschidă și să își adapteze modelele de afaceri. Politicile ar trebui să protejeze în continuare relațiile dintre angajați și întreprinderi, facilitând în același timp tranzițiile profesionale și crearea de oportunități de angajare pentru șomeri și persoanele inactive. Măsurile ar trebui să fie adaptate la ritmul și la forța redresării în fiecare stat membru și să se bazeze pe un angajament continuu în favoarea sustenabilității fiscale.

Banca Centrală Europeană avertizează că economia zonei euro va avea nevoie de mai mult timp pentru a își reveni, cel puțin până în toamnă, deoarece aceasta încă se luptă cu cel de-al treilea val al pandemiei de COVID-19, informează Reuters.

„Punctul de cotitură ar fi atunci când vom vedea clar cum creșterea revine și economia respiră pe cont propriu”, a declarat Vitas Vasiliauskas, membru al Consiliului guvernatorilor BCE. „Este dificil să vedem asta înainte de toamnă”, a adăugat acesta. 

Tot în contextul pandemiei de COVID-19, în luna ianuarie 2021, rata șomajului  în zona euro a fost de 8.1%, stabilită în comparație cu ianuarie 2020 când s-a înregistrat un procent de 7.4%. Totodată, rata șomajului în UE a fost de 7.3% în ianuarie 2021 și de 6.6% în ianuarie 2020, potrivit datelor Eurostat. 

Pandemia și măsurile aplicate pentru combaterea acesteia au dus la o creștere puternică a numărului de cereri pentru ajutorul de șomaj în întreaga UE. 

De asemenea, în al patrulea trimestru al anului 2020, PIB-ul a scăzut cu 0,7% în zona euro și cu 0,5% în UE comparativ cu trimestrul anterior, potrivit unei estimări publicate de Eurostat. România (4.8%) și Malta (3.8%) au înregistrat cele mai mari creșteri ale PIB-ului față de trimestrul precedent, fiind urmate de Croația și Grecia (ambele 2.7%). Cele mai puternice scăderi au fost observate în Irlanda (-5.1%) și Austria (-2.7%), urmată de Italia (-1.9%) și Franța (-1.4%).

La nivel mondial, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică şi-a îmbunătățit estimările privind creșterea economiei mondiale în acest an, de la 4,2% la finele anului trecut până la 5,6% în primul trimestru din 2021, mizând pe accelerarea campaniei de vaccinare şi masivul plan de relansare lansat în SUA.