Connect with us

U.E.

Eurogrupul a convenit asupra necesității de a menține sprijinul fiscal în 2021 și în 2022 pentru a facilita calea spre redresarea post-pandemie

Published

on

© European Union, 2018/Source: EC - Audiovisual Service

Eurogrupul a convenit asupra necesității de a menține sprijinul fiscal în 2021 și în 2022 pentru a facilita calea spre redresarea post-pandemie, potrivit unei declarații a președintelui reuniunii miniștrilor de finanțe din zona euro, Paschal Donohoe. 

La un an de la debutul pandemiei de COVID-19, miniștrii continuă să se concentreze pe abordarea consecințelor sale economice și sociale. În acest sens, UE a instituit noi instrumente comune de o amploare fără precedent, în special Mecanismul de Redresare și Reziliență, ce sprijină economia, cetățenii și întreprinderile în aceste vremuri cu probleme economice și de sănătate extraordinare, atenuând impactul crizei, a afirmat luni Eurogrupul în declarația privind răspunsul politicii fiscale din zona euro la criza COVID-19. 

Activarea clauzei derogatorii generale din Pactul de Stabilitate și Creștere și a cadrului temporar pentru ajutoarele de stat a permis guvernelor naționale să instituie un nivel de sprijin fiscal de amploare în 2020, estimat la aproximativ 8% din PIB, pe lângă schemele de lichiditate de aproximativ 19% din PIB în zona euro. Acest lucru depășește cu mult răspunsul la marea criză financiară. Cele trei măsuri europene de siguranță: -atenuarea riscurilor de șomaj, fondul paneuropean de garantare al Băncii Europene de Investiții (BEI) și sprijinul Mecanismului European de Stabilitate(ESM) în caz de criză pandemică, convenite în aprilie 2020 – completează răspunsurile naționale.

Deciziile de politică monetară și orientarea din partea Băncii Centrale Europene, care au păstrat condițiile favorabile pentru toate sectoarele economiei și acțiunile autorităților de supraveghere, au fost, de asemenea, indispensabile. Împreună, măsurile europene au sprijinit încrederea, au protejat milioane de locuri de muncă și mijloacele de subzistență și au atenuat impactul crizei pandemice asupra întreprinderilor, protejând astfel veniturile și capacitatea de producție de efectele cele mai grave ale pandemiei.

Progresele înregistrate în dezvoltarea vaccinurilor eficiente și o rată ridicată de vaccinare sunt esențiale pentru depășirea pandemiei. Acest lucru va permite o mai mare deschidere a economiilor. Cu toate acestea, perspectivele sunt în continuare umbrite de incertitudine și se preconizează că redresarea va fi inegală între țări, regiuni și sectoare.

„Coordonarea strânsă a sprijinului bugetar în cadrul Eurogrupului a fost o parte esențială a răspunsului nostru comun la politica economică până în prezent. Coordonarea continuă și puternică a politicii fiscale de susținere în zona euro rămâne esențială pentru a asigura trecerea economiilor noastre într-o fază de redresare susținută”, au menționat miniștrii. 

„Salutăm Comunicarea Comisiei din 3 martie 2021 intitulată „Un an de la izbucnirea COVID-19: Răspunsul la politica fiscală”, care oferă îndrumări politice pentru coordonarea orientării noastre fiscale favorabile. În lumina evaluării Comisiei, suținem în continuare strategia de politică fiscală prevăzută în declarația noastră din decembrie 2020 privind proiectele de planuri bugetare pentru 2021”, a adăugat Eurogrupul.

În declarația lor, miniștrii au subliniat faptul că sprijinirea activității economice și atenuarea efectelor prin măsuri oportune, temporare și specifice este esențială pentru sustenabilitatea fiscală pe termen mai lung. Retragerea prematură a sprijinului fiscal ar trebui evitată. Eurogrupul se angajează să adopte o poziție de sprijin în zona euro în 2021 și în 2022, luând în considerare și stimulul fiscal care rezultă din MRR. Eurogrupul ia în considerare indicația preliminară a Comisiei conform căreia clauza derogatorie generală va continua să se aplice anul viitor.

Citiți și Comisia Europeană: Clauza derogatorie generală din cadrul Pactului de Stabilitate și Creștere ar trebui să rămână activă în 2022 pentru o redresare sustenabilă post-pandemie

Deocamdată, atâta vreme cât urgența acută în materie de sănătate prevalează, rămân necesare măsuri fiscale ample pentru a proteja cetățenii și întreprinderile. Politica fiscală trebuie să rămână flexibilă și să se adapteze în mod eficace pe măsură ce situația economică și de sănătata evoluează.  Într-o a doua etapă, odată cu îmbunătățirea situației de sănătate și cu reducerea restricțiilor, măsurile fiscale ar trebui să se orienteze treptat către acțiuni mai bine orientate pentru a promova o redresare durabilă și rezistentă.

Întreprinderile viabile, dar încă vulnerabile ar trebui ajutate să evite problemele de solvabilitate, să se redeschidă și să își adapteze modelele de afaceri. Politicile ar trebui să protejeze în continuare relațiile dintre angajați și întreprinderi, facilitând în același timp tranzițiile profesionale și crearea de oportunități de angajare pentru șomeri și persoanele inactive. Măsurile ar trebui să fie adaptate la ritmul și la forța redresării în fiecare stat membru și să se bazeze pe un angajament continuu în favoarea sustenabilității fiscale.

Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) și celelalte componente ale noii generații de instrumente europene vor facilita o orientare fiscală favorabilă în întreaga zonă euro. Prin urmare, este important ca MRR să se integreze în strategiile bugetare pe termen mediu. Stimulul fiscal suplimentar al MRR va fi deosebit de important pentru statele membre din zona euro în care finanțarea ofertă de Mecanism este considerabilă în raport cu PIB-ul lor sau cu investițiile publice totale. În acest sens, punerea în aplicare la timp a MRR rămâne o prioritate absolută.
„Eurogrupul a convenit asupra necesității de a menține o poziție bugetară în 2021 și în 2022, care va fi favorabilă și care va deschide calea pentru redresare. Acest lucru va fi, de asemenea, facilitat de sprijinul oferit de Mecanismul de Redresare și Reziliență. Suntem uniți și suntem hotărâți în eforturile noastre de a proteja locurile de muncă, de a proteja întreprinderile și de a ne proteja cetățenii în această fază foarte acută a unei crize de sănătate continue. Împărtășim cu toții opinia că aceasta este cea mai bună contribuție pe care o putem aduce la sustenabilitatea fiscală pe termen lung în acest moment”, a declarat Paschal Donohoe.
În plus, acesta a menționat că pe măsură ce situația din sănătate se îmbunătățește, măsurile se vor concentra treptat asupra promovării unei redresări rezistente și durabile, iar odată ce redresarea va fi în curs, va fi important să se abordeze provocările pe care le ridică nivelul crescut al datoriilor. 
„Trebuie să rămânem flexibili și trebuie să ne ajustăm răspunsul pe măsură ce situația economică și de sănătate evoluează.  Elementul central al acestui efort este munca imensă și intensă condusă de Paolo (Gentiloni, comisarul european pentru economie, n.r.), de Comisie, ca răspuns la planurile de redresare și reziliență. Ne coordonăm punctele forte și interdependențele în cadrul declarației noastră de astăzi, ceea ce demonstrează, din nou, angajamentul nostru de a acționa împreună în perioade dificile”.
În încheierea mesajului său, șeful Eurogrupului a făcut trimitere la Summitul Euro și la rolul pe care îl are moneda unică pe scena globală. „Doresc să subliniez foarte clar faptul că obiectivul nostru nu este de a rivaliza cu alte monede, ci mai degrabă de a profita de beneficiile unei monede internaționale valoroase pe care le regăsim în euro. În acest context, am subliniat importanța unei economii puternice, a piețelor financiare integrate și a sistemelor de plată, precum și în activitatea de dezvoltare și de finanțare ecologică și digitală”, a conchis Paschal Donohoe.
Având în vedere incertitudinea persistentă, Eurogrupul va continua să monitorizeze situația economică și să reflecteze asupra orientării fiscale a zonei euro pe termen mediu în lunile următoare și își va coordona acțiunile pentru a asigura un răspuns politic favorabil și flexibil. 

RUSIA

Cancelarul austriac Sebastian Kurz se oferă să găzduiască la Viena summitul SUA-Rusia între președinții Joe Biden și Vladimir Putin

Published

on

© European Union 2021

Pe fondul creşterii tensiunilor dintre Statele Unite şi Rusia, cancelarul austriac Sebastian Kurz a oferit sprijinul ţării sale ca gazdă pentru o posibilă întâlnire între liderii celor două ţări, relatează sâmbătă DPA.

Suntem deja în contact cu partea rusă şi cea americană, dacă ar trebui să fie într-adevăr o astfel de întâlnire“, a declarat Kurz într-un interviu pentru podcastul “Morning Briefing” găzduit de jurnalistul german Gabor Steingart, informează Agerpres.

Kurz a spus că rolul său într-o posibilă întâlnire nu trebuie supraestimat întrucât el nu este mediator.

În mod tradiţional am avut întotdeauna un contact bun cu Estul. Noi suntem neutri şi, prin urmare, poate de asemenea un interlocutor binevenit pentru Rusia“, a declarat Kurz.

Anterior, Finlanda şi-a declarat deja dorinţa de a organiza o posibilă întâlnire. Un summit între Putin şi fostul preşedinte american Donald Trump a avut loc deja la Helsinki în iulie 2018. De asemenea, și Elveția și-a anunțat ulterior dorința de a organiza o reuniune între cei doi lideri de la Washington și Moscova.

Pe parcursul anului trecut, Viena a fost fief-ul negocierilor diplomatice dintre SUA și Federația Rusă pentru prelungirea Tratatului New START, ultimul mare acord în materie de arsenal strategic rămas în vigoare între cele două superputeri nucleare și prelungit cu încă cinci ani de președinții Biden și Putin la începutul lunii februarie.

Președintele american Joe Biden a avut marți o convorbire telefonică cu Putin, propunându-i acestuia organizarea unei întâlniri la nivel înalt “într-o terţă ţară” în “următoarele luni” pentru a “clădi o relaţie stabilă şi previzibilă cu Rusia”.

Discuția respectivă a fost prima prima după ce Biden a răspuns afirmativ la o întrebare dacă Vladimir Putin este un criminal, a spus că liderul rus va plăti pentru ingerințele sale în democrația americană și a adăugat că prețul plătit va fi anunțat curând

Ea a fost urmată de o decizie semnată de Joe Biden care cuprinde sancţiuni financiare şi expulzarea a zece diplomaţi ruşi după atacul cibernetic SolarWinds. Imediat după această decizie, liderul de la Casa Albă şi-a reiterat oferta de a organiza un summit cu preşedintele rus “în această vară, în Europa” pentru “lansarea unui dialog strategic asupra stabilităţii”, mai ales în domeniul dezarmării şi securităţii.

Organizarea unui summit bilateral între cei doi lideri în această vară ar putea avea loc în contextul în care liderul SUA este așteptat să participe la un summit NATO și la o reuniune cu liderii din statele Uniunii Europene.

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu: România, singura țară care subfinanțează sistemul de sănătate. Guvernul putea de acum un an să redirecționeze fondurile UE necheltuite spre sănătate

Published

on

© European Union 2016 - Source : EP

Romania pare a fi singura țară care, in actualul context, subfinanțează sistemul de sănătate, in principal domeniul Terapiei Intensive, locul care poate face diferența între viața și moartea unui om, a afirmat sâmbătă europarlamentarul Corina Crețu (Pro România, S&D).

Într-o postare pe Facebook, europarlamentarul român a amintit măsurile adoptate de Parlamentul European în ultimul an pentru combaterea pandemiei și sprijinirea sistemelor de sănătate din statele membre.

“Exact acum un an, am adoptat în Parlamentul European, măsuri care să ofere sprijin de urgență Statelor Membre în lupta împotriva pandemiei și care să ajute sistemele naționale de sănătate. Modificarea regulamentului privind Cadrul Financiar Multianual 2014 – 2020 a permis mobilizarea a miliarde de euro în lupta împotriva pandemiei, bani care ar fi trebuit folosiți pentru sprijinirea sistemelor medicale naționale. Totodată, am adoptat la nivelul Parlamentului European măsuri excepționale pentru flexibilizarea folosirii fondurilor structurale și de coeziune, astfel încât să fie redusă vulnerabilitatea economiilor naționale și să fie protejați cetățenii în fața efectelor economice nefaste ale acestei crize. Astfel, toate fondurile neangajate din cele trei fonduri ale politicii de coeziune (este vorba despre Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de Coeziune) pot fi redirecționate de Statele Membre – pana in anul 2023 – unde au cel mai urgent nevoie de ele, fiind posibile chiar transferurile dintre fonduri, precum și între categoriile de regiuni și între obiectivele de politică. Totodată, cerințele de cofinanțare sunt eliminate, ceea ce reprezintă un ajutor suplimentar pentru state. In plus, in noiembrie 2020 am votat in Parlamentul European programul EU4Health pentru o Uniune Europeană a Sănătății”, a scris Crețu, pe Facebook.

În acest context, Corina Crețu a mai spus că Guvernul României ar fi trebuit sa își planifice deja de mai bine de un an modul in care folosește bugetul national și european pentru îmbunătățirea vieții oamenilor.

“Reamintesc ca rata de absorbție pentru exercițiul financiar 2014-2020 se afla la ora actuala la 52%, deci Romania putea, încă de acum un an sa își redirecționeze fondurile necheltuite spre domeniul sănătății, atât de important pentru cetățeni”, a conchis ea.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Angela Merkel, Emmanuel Macron și Volodimir Zelenski cer Rusiei să își retragă trupele de la frontiera cu Ucraina

Published

on

© Bundesregierung

Cancelarul Angela Merkel, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, şi cel ucrainean Volodimir Zelenski au lansat vineri un apel către Rusia de a-şi retrage trupele comasate în ultimele săptămâni la frontiera cu Ucraina, într-un demers pentru “detensionarea” situaţiei în regiune, relatează AFP, Reuters şi EFE, potrivit Agerpres.

Cancelarul german, preşedinţii francez şi ucrainean au exprimat în cadrul unei videoconferinţe preocuparea lor comună faţă de această activitate militară rusă “la frontiera cu Ucraina, precum şi în Crimeea anexată ilegal” şi au chemat la retragerea “acestor întăriri de trupe pentru a se ajunge la o detensionare”, potrivit unui comunicat comun transmis de cancelaria germană.

La finalul întrevederii de la Paris între Macron şi Zelenski, cărora li s-a alăturat cancelarul Angela Merkel prin videoconferinţă, liderii Franţei şi Germaniei au reiterat ataşamentul pentru “independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei”.

Comunicatul subliniază necesitatea respectării acordurilor de pace de la Minsk pentru a opri conflictul din estul Ucrainei, precum şi angajamentul Germaniei şi Franţei de a relua convorbirile în aşa-numitul format Normandia – adică dialogul dintre Rusia şi Ucraina, sub medierea Franţei şi Germaniei.

Citiți și Președintele Ucrainei Volodimir Zelenski: ”A sosit timpul să fim invitaţi să aderăm la UE şi NATO”

Preşedintele ucrainean s-a declarat pregătit pentru discuţii cu omologul său rus Vladimir Putin, cu participarea Franţei şi a Germaniei, într-o încercare de a atenua tensiunile legate de mobilizarea de trupe ruse la frontiera cu Ucraina.

Zelenski, care a făcut această declaraţie după întâlnirea de la Paris cu Emmanuel Macron, a apreciat, de asemenea, că un summit între Vladimir Putin şi preşedintele american Joe Biden ar putea contribui la calmarea situaţiei.

Discuţiile dintre cei trei participanţi la convorbirile în format Normandia au avut loc pe fondul îngrijorărilor provocate de mobilizarea de trupe şi echipamente militare ruse la graniţa ruso-ucraineană şi al numeroaselor încălcări ale armistiţiului în Donbas.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

RUSIA11 hours ago

Cancelarul austriac Sebastian Kurz se oferă să găzduiască la Viena summitul SUA-Rusia între președinții Joe Biden și Vladimir Putin

Corina Crețu11 hours ago

Corina Crețu: România, singura țară care subfinanțează sistemul de sănătate. Guvernul putea de acum un an să redirecționeze fondurile UE necheltuite spre sănătate

REPUBLICA MOLDOVA14 hours ago

România donează Republicii Moldova cea mai mare tranșă de vaccin anti-COVID: 132.000 de doze au plecat sâmbătă spre Chișinău

INTERNAȚIONAL16 hours ago

Angela Merkel, Emmanuel Macron și Volodimir Zelenski cer Rusiei să își retragă trupele de la frontiera cu Ucraina

ROMÂNIA16 hours ago

Reprezentantul Jandarmeriei Române la Consiliul Europei, ales președinte al Comitetului pentru siguranță și securitate al Convenției Consiliului Europei

INTERNAȚIONAL17 hours ago

Joe Biden și Yoshihide Suga au lansat un nou parteneriat global SUA-Japonia pentru a depăși provocările din partea Chinei: Democraţiile pot câştiga competiţiile din secolul al XXI-lea

Alin Mituța17 hours ago

Comisia CONT din PE a aprobat programul UE de luptă antifraudă coordonat de Alin Mituța în numele Renew Europe în scopul protejării intereselor financiare al UE

Marian-Jean Marinescu18 hours ago

Marian-Jean Marinescu: Comisia Europeană începe să implementeze proiectul meu privind managementul traficului spațial, un pas în stabilirea unei noi direcții în politica spațială a UE

POLITICĂ18 hours ago

Ministrul finanțelor: Germania și-a exprimat susținerea pentru aderarea României la Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică

POLITICĂ18 hours ago

Florin Cîțu: Agenția de rating S&P a îmbunătățit perspectiva de rating a României de la negativ la stabil; Este prima modificare în sens pozitiv pentru România din 2013 încoace

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Ratificarea acordului comercial între UE și Regatul Unit de către Parlamentul European, tot mai aproape. Comisiile AFET și INTA din PE recomandă aprobarea acestui tratat

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Comisia Europeană preconizează că adeverința electronică verde va intra în vigoare la sfârșitul lunii iunie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 days ago

Marian-Jean Marinescu, în dialog cu tânăra generație: Reducerea emisiilor de carbon trebuie făcută într-un mod realist, ținând cont de competitivitatea economică, de locurile de muncă

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Charles Michel explică lipsa sa de reacție cu privire la gafa de protocol din Turcia la adresa șefei Comisiei Europene: Am decis să nu facem o scenă, ci să ne concentrăm pe esența discuțiilor politice

INTERNAȚIONAL1 week ago

Președintele american, Joe Biden, cere Congresului să adopte planul de investiții: Este absolut necesar ca SUA să rămână ”prima putere mondială”

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul mandatează Ministerul Investițiilor să negocieze Planul Național de Redresare și Reziliență la nivelul Comisiei Europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

UE și Turcia sunt pregătite să-și revitalizeze relațiile în mod constructiv: Cooperarea economică, migrația și mobilitatea, pilonii unei agende „concrete și pozitive”

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: În lunile aprilie și mai vor ajunge în România 8,3 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă: Institutul ”Cantacuzino” din Capitală va fi relansat cu bani din procentul anual de 2% de la Apărare

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Institutul ”Cantacuzino” va pune în valoare capacitatea și expertiza pe care le are în cadrul mecanismului european de creștere a capacității de producție a vaccinului anti-COVID-19

Advertisement
Advertisement

Trending