Connect with us

U.E.

Eurogrupul a convenit asupra necesității de a menține sprijinul fiscal în 2021 și în 2022 pentru a facilita calea spre redresarea post-pandemie

Published

on

© European Union, 2018/Source: EC - Audiovisual Service

Eurogrupul a convenit asupra necesității de a menține sprijinul fiscal în 2021 și în 2022 pentru a facilita calea spre redresarea post-pandemie, potrivit unei declarații a președintelui reuniunii miniștrilor de finanțe din zona euro, Paschal Donohoe. 

La un an de la debutul pandemiei de COVID-19, miniștrii continuă să se concentreze pe abordarea consecințelor sale economice și sociale. În acest sens, UE a instituit noi instrumente comune de o amploare fără precedent, în special Mecanismul de Redresare și Reziliență, ce sprijină economia, cetățenii și întreprinderile în aceste vremuri cu probleme economice și de sănătate extraordinare, atenuând impactul crizei, a afirmat luni Eurogrupul în declarația privind răspunsul politicii fiscale din zona euro la criza COVID-19. 

Activarea clauzei derogatorii generale din Pactul de Stabilitate și Creștere și a cadrului temporar pentru ajutoarele de stat a permis guvernelor naționale să instituie un nivel de sprijin fiscal de amploare în 2020, estimat la aproximativ 8% din PIB, pe lângă schemele de lichiditate de aproximativ 19% din PIB în zona euro. Acest lucru depășește cu mult răspunsul la marea criză financiară. Cele trei măsuri europene de siguranță: -atenuarea riscurilor de șomaj, fondul paneuropean de garantare al Băncii Europene de Investiții (BEI) și sprijinul Mecanismului European de Stabilitate(ESM) în caz de criză pandemică, convenite în aprilie 2020 – completează răspunsurile naționale.

Deciziile de politică monetară și orientarea din partea Băncii Centrale Europene, care au păstrat condițiile favorabile pentru toate sectoarele economiei și acțiunile autorităților de supraveghere, au fost, de asemenea, indispensabile. Împreună, măsurile europene au sprijinit încrederea, au protejat milioane de locuri de muncă și mijloacele de subzistență și au atenuat impactul crizei pandemice asupra întreprinderilor, protejând astfel veniturile și capacitatea de producție de efectele cele mai grave ale pandemiei.

Progresele înregistrate în dezvoltarea vaccinurilor eficiente și o rată ridicată de vaccinare sunt esențiale pentru depășirea pandemiei. Acest lucru va permite o mai mare deschidere a economiilor. Cu toate acestea, perspectivele sunt în continuare umbrite de incertitudine și se preconizează că redresarea va fi inegală între țări, regiuni și sectoare.

„Coordonarea strânsă a sprijinului bugetar în cadrul Eurogrupului a fost o parte esențială a răspunsului nostru comun la politica economică până în prezent. Coordonarea continuă și puternică a politicii fiscale de susținere în zona euro rămâne esențială pentru a asigura trecerea economiilor noastre într-o fază de redresare susținută”, au menționat miniștrii. 

„Salutăm Comunicarea Comisiei din 3 martie 2021 intitulată „Un an de la izbucnirea COVID-19: Răspunsul la politica fiscală”, care oferă îndrumări politice pentru coordonarea orientării noastre fiscale favorabile. În lumina evaluării Comisiei, suținem în continuare strategia de politică fiscală prevăzută în declarația noastră din decembrie 2020 privind proiectele de planuri bugetare pentru 2021”, a adăugat Eurogrupul.

În declarația lor, miniștrii au subliniat faptul că sprijinirea activității economice și atenuarea efectelor prin măsuri oportune, temporare și specifice este esențială pentru sustenabilitatea fiscală pe termen mai lung. Retragerea prematură a sprijinului fiscal ar trebui evitată. Eurogrupul se angajează să adopte o poziție de sprijin în zona euro în 2021 și în 2022, luând în considerare și stimulul fiscal care rezultă din MRR. Eurogrupul ia în considerare indicația preliminară a Comisiei conform căreia clauza derogatorie generală va continua să se aplice anul viitor.

Citiți și Comisia Europeană: Clauza derogatorie generală din cadrul Pactului de Stabilitate și Creștere ar trebui să rămână activă în 2022 pentru o redresare sustenabilă post-pandemie

Deocamdată, atâta vreme cât urgența acută în materie de sănătate prevalează, rămân necesare măsuri fiscale ample pentru a proteja cetățenii și întreprinderile. Politica fiscală trebuie să rămână flexibilă și să se adapteze în mod eficace pe măsură ce situația economică și de sănătata evoluează.  Într-o a doua etapă, odată cu îmbunătățirea situației de sănătate și cu reducerea restricțiilor, măsurile fiscale ar trebui să se orienteze treptat către acțiuni mai bine orientate pentru a promova o redresare durabilă și rezistentă.

Întreprinderile viabile, dar încă vulnerabile ar trebui ajutate să evite problemele de solvabilitate, să se redeschidă și să își adapteze modelele de afaceri. Politicile ar trebui să protejeze în continuare relațiile dintre angajați și întreprinderi, facilitând în același timp tranzițiile profesionale și crearea de oportunități de angajare pentru șomeri și persoanele inactive. Măsurile ar trebui să fie adaptate la ritmul și la forța redresării în fiecare stat membru și să se bazeze pe un angajament continuu în favoarea sustenabilității fiscale.

Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) și celelalte componente ale noii generații de instrumente europene vor facilita o orientare fiscală favorabilă în întreaga zonă euro. Prin urmare, este important ca MRR să se integreze în strategiile bugetare pe termen mediu. Stimulul fiscal suplimentar al MRR va fi deosebit de important pentru statele membre din zona euro în care finanțarea ofertă de Mecanism este considerabilă în raport cu PIB-ul lor sau cu investițiile publice totale. În acest sens, punerea în aplicare la timp a MRR rămâne o prioritate absolută.
„Eurogrupul a convenit asupra necesității de a menține o poziție bugetară în 2021 și în 2022, care va fi favorabilă și care va deschide calea pentru redresare. Acest lucru va fi, de asemenea, facilitat de sprijinul oferit de Mecanismul de Redresare și Reziliență. Suntem uniți și suntem hotărâți în eforturile noastre de a proteja locurile de muncă, de a proteja întreprinderile și de a ne proteja cetățenii în această fază foarte acută a unei crize de sănătate continue. Împărtășim cu toții opinia că aceasta este cea mai bună contribuție pe care o putem aduce la sustenabilitatea fiscală pe termen lung în acest moment”, a declarat Paschal Donohoe.
În plus, acesta a menționat că pe măsură ce situația din sănătate se îmbunătățește, măsurile se vor concentra treptat asupra promovării unei redresări rezistente și durabile, iar odată ce redresarea va fi în curs, va fi important să se abordeze provocările pe care le ridică nivelul crescut al datoriilor. 
„Trebuie să rămânem flexibili și trebuie să ne ajustăm răspunsul pe măsură ce situația economică și de sănătate evoluează.  Elementul central al acestui efort este munca imensă și intensă condusă de Paolo (Gentiloni, comisarul european pentru economie, n.r.), de Comisie, ca răspuns la planurile de redresare și reziliență. Ne coordonăm punctele forte și interdependențele în cadrul declarației noastră de astăzi, ceea ce demonstrează, din nou, angajamentul nostru de a acționa împreună în perioade dificile”.
În încheierea mesajului său, șeful Eurogrupului a făcut trimitere la Summitul Euro și la rolul pe care îl are moneda unică pe scena globală. „Doresc să subliniez foarte clar faptul că obiectivul nostru nu este de a rivaliza cu alte monede, ci mai degrabă de a profita de beneficiile unei monede internaționale valoroase pe care le regăsim în euro. În acest context, am subliniat importanța unei economii puternice, a piețelor financiare integrate și a sistemelor de plată, precum și în activitatea de dezvoltare și de finanțare ecologică și digitală”, a conchis Paschal Donohoe.
Având în vedere incertitudinea persistentă, Eurogrupul va continua să monitorizeze situația economică și să reflecteze asupra orientării fiscale a zonei euro pe termen mediu în lunile următoare și își va coordona acțiunile pentru a asigura un răspuns politic favorabil și flexibil. 

CONSILIUL EUROPEAN

Președintele Consiliului European acuză Rusia că a lansat o “rachetă energetică” asupra Europei, “vizând inima sistemului nostru economic și social”

Published

on

© Charles Michel / Twitter

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a acuzat vineri Rusia că a lansat o “rachetă energetică” asupra Europei, vizând inima sistemului nostru economic și social, într-o declarație în care în mod preponderent a respins și a condamnat fără echivoc anexările ilegale semnate de președintele rus Vladimir Putin, care a proclamat alipirea la Rusia a regiunilor ucrainene Donețk, Lugansk, Zaporijie și Herson.

“Această anexare urmează unor referendumuri false și constituie o escaladare periculoasă și iresponsabilă. Ea este concepută ca un pas pentru a intensifica amenințarea nucleară împotriva restului lumii. Uniunea Europeană respinge și condamnă fără echivoc aceste anexări ilegale. Nu le va recunoaște niciodată, așa cum nu a recunoscut nici anexarea Crimeei în 2014. Încă o dată, Kremlinul calcă în picioare Carta ONU și ordinea internațională”, a spus Charles Michel.

El s-a adresat deopotrivă poporului ucrainean, căruia i-a promis din nou sprijinul din partea Uniunii Europene, dar și cetățenilor Uniunii Europene, atribuind Rusiei vina crizei care se manifestă pe continent.

Rusia trage cu rachete asupra ucrainenilor, iar Rusia a lansat o “rachetă energetică” asupra Europei, vizând inima sistemului nostru economic și social. Pagubele sunt grave. Energia este scumpă. Fiecare gospodărie din Europa este afectată de creșterea facturilor la energie și a încasărilor din supermarketuri. Iar acest lucru va avea un impact de durată asupra noastră, a tuturor. De aceea, o nouă Uniune energetică trebuie să fie dezvoltată acum, cu o strategie comună reală. Pentru că nu există alternativă, dacă dorim să garantăm securitatea aprovizionării, prețuri accesibile și tranziția climatică. Astăzi, cu toții, trebuie să înțelegem că am intrat într-o lume nouă, în care multe dintre punctele noastre de referință au fost răsturnate cu susul în jos. Trebuie să facem față acestei situații cu claritate”, a mai spus el, după ce statele membre ale Uniunii Europene au convenit vineri impunerea de taxe pe profiturile excepţionale ale firmelor din energie şi au început negocierile privind viitoarele decizii pentru a rezolva criza energetică, posibil o plafonare a preţului la gazele naturale la nivelul întregii Uniuni

Președintele rus Vladimir Putin a proclamat vineri, de la Kremlin, în fața unei largi audiențe, anexarea a patru regiuni ocupate militar parțial în estul și sudul Ucrainei invadate de Federația Rusă la 24 februarie, în ceea ce reprezintă cea mai mare anexare teritorială în Europa de la Adolf Hitler încoace, precum și cea mai semnificativă escaladare a războiului de agresiune declanșat de Federația Rusă în Ucraina.

Reacții de condamnare și de nerecunoaștere a acestor anexări au venit și din partea miniștrilor de externe din țările G7 și a Consiliului European, care a adoptat o declarație semnată de toți cei 27 de șefi de stat sau de guvern din UE. De asemenea, SUA au decis să sancționeze peste 1000 de oficiali ruși și 57 de entități din sectorul apărării, cu Joe Biden afirmând că Rusia “calcă în picioare Carta Națiunilor Unite”.

Într-o primă reacție, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, între care președinții Franței și României, dar și cancelarul Germaniei, precum și președintele Consiliului European și președinta Comisiei Europene, au adoptat vineri o declarație comună în care resping cu fermitate și condamnă fără echivoc anexarea ilegală de către Rusia a regiunilor ucrainene Donețk, Luhansk, Zaporizhzhia și Kherson. De asemenea, Emmanuel Macron, Klaus Iohannis, Olaf Scholz și ceilalți lideri avertizează că Rusia pune în pericol securitatea globală, inclusiv prin amenințările nucleare despre care spun că “nu vor zdruncina hotărârea UE de a fi alături de Ucraina”. În același timp, liderii europeni statuează că nu vor recunoaște niciodată “referendumurile” ilegale pe care Rusia le-a pus la cale ca pretext pentru această nouă încălcare a independenței, suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, nici rezultatele lor falsificate și ilegale și că nu vor recunoaște niciodată această anexare ilegală.

Putin a semnat documentele anexării a patru regiuni din Ucraina – Herson, Zaporijjea, Doneţk şi Lugansk – în cadrul unei ceremonii vineri după-amiază, marcând cea mai mare anexare din Europa de la Hitler încoace, când Germania nazistă a anexat Austria (Anschluss) și regiunea sudetă din Cehoslovacia în 1938, dar și din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când Germania nazistă și URSS anexau părți din Polonia sau Uniunea Sovietică ocupa Basarabia.

Drept reacție la acțiunea lui Putin, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a semnat, vineri, după ședința Consiliului de Securitate, cererea de aderare a țării sale la NATO, acesta solicitând desfășurarea unei proceduri accelerate de intrare a Ucrainei în Alianță.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

CE solicită statelor UE să fie ”foarte vigilente” în acordarea de vize cetățenilor ruși: ”A veni în Europa este un privilegiu, nu un drept fundamental”

Published

on

© Ylva Johansson - Twitter

Comisia Europeană a prezentat statelor membre un Ghid actualizat privind eliberarea generală a vizelor pentru solicitanții ruși, dar și noile măsuri pentru controalele cetățenilor ruși la frontierele externe, după ce numărul acestora a crescut cu 30% în săptămână 19-25 septembrie, față de săptămâna precedentă. 

Astfel, comisarul european pentru afaceri interne le cere statelor UE să fie foarte vigilente la frontierele externe atunci când le permite intrare cetățenilor ruși în blocul comunitar: „Trebuie să asigurăm securitatea Europei și a cetățenilor săi. A veni în Europa este un privilegiu, nu un drept fundamental. Trebuie să analizăm foarte atent, de la caz la caz, fiecare cerere și trebuie să luăm în considerare aspectele geopolitice”, a transmis comisarul Ylva Johansson într-o conferință de presă susținută vineri la sediul Executivului European de la Bruxelles.

De asemenea, aceasta a subliniat că frontierele vor rămâne deschise „disidenților, jurnaliștilor independenți față de guvernul rus.”

Orientările adoptate vineri de Comisia Europeană se referă atât la vize, cât și la gestionarea frontierelor externe.

În ceea ce privește vizele, au fost actualizate orientările anterioare. Pentru vizele noi vor fi evaluări mai stricte și securitate mai strictă. 

  • Vizele Schengen sunt eliberate pentru șederi scurte de 90 de zile și nu pot oferi o soluție pe termen lung pentru cetățenii ruși care doresc să evite mobilizarea.
  • În ceea ce privește vizele Schengen, a fost restrânsp abordarea pentru toți rușii, inclusiv pentru cetățenii ruși care evită ordinul de mobilizare militară.
  • Statele membre ar trebui să aplice o abordare strictă, evaluând justificarea călătoriei.
  • Ar trebui să se verifice dacă există îndoieli rezonabile cu privire la fiabilitatea declarațiilor făcute de solicitant sau la intenția acestuia de a părăsi teritoriul SM înainte de expirarea vizei solicitate.
  • Acest lucru nu aduce prejudicii dreptului acestor persoane de a solicita protecție internațională în temeiul legislației UE în materie de azil sau posibilității de a solicita vize naționale de lungă ședere sau permise de ședere la consulatele UE.

În ultimele patru zile, 30.000 de cetățeni ruși au ajuns în Finlanda din totalul de 66.000 care au ajuns în țările la granița cu Rusia.

Majoritatea cetățenilor ruși intră în UE prin punctele de trecere a frontierei finlandeze și estoniene. Numărul punctelor de trecere a frontierei a crescut semnificativ în Finlanda ca urmare a mobilizării anunțate în Federația Rusă.

Continue Reading

U.E.

Giorgia Meloni, viitorul premier al Italiei, denunță” neo-imperialismul sovietic” al lui Putin: Anexările Rusiei în Ucraina nu au nicio valoare juridică sau politică

Published

on

© Giorgia Meloni/ Facebook

Giorgia Meloni, şefa aşteptată a viitorului guvern italian, a estimat vineri că anexarea de către Rusia a patru regiuni ucrainene “nu are nicio valoare juridică sau politică” şi ar demonstra că Vladimir Putin “ameninţă” securitatea europeană, relatează France Presse.

“Declaraţia de anexare la Federaţia Rusă a patru regiuni ucrainene după referendumurile simulacre care au avut loc sub o ocupaţie militară violentă nu are nicio valoare juridică sau politică”, a spus ea într-un comunicat, citat de Agerpres.

Vladimir “Putin îşi demonstrează încă o dată viziunea neoimperialistă a caracterului sovietic ce ameninţă securitatea întregului continent european”, a adăugat şefa partidului post-fascist Fratelli d’Italia (FdI), care a câştigat împreună cu aliaţii săi alegerile legislative de duminică.

Este pentru a doua oară în decurs de câteva zile când Meloni, care a câştigat alegerile în Italia și care va deveni prima femeie premier din istoria țării, manifestă susținere pentru Ucraina, deși au existat voci în Occident care s-au arătat preocupate de viziunea viitorului guvern de la Roma, având în vedere simpatiile partenerilor de coaliție ai lui Meloni, Silvio Berlusconi și Matteo Salvini, față de Vladimir Putin.

Meloni l-a asigurat marți pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski că Ucraina se va bucura de sprijinul deplin al viitorului său guvern de coaliţie.

Președintele rus Vladimir Putin a proclamat vineri, de la Kremlin, în fața unei largi audiențe, anexarea a patru regiuni ocupate militar parțial în estul și sudul Ucrainei invadate de Federația Rusă la 24 februarie, în ceea ce reprezintă cea mai mare anexare teritorială în Europa de la Adolf Hitler încoace, precum și cea mai semnificativă escaladare a războiului de agresiune declanșat de Federația Rusă în Ucraina.

Într-o primă reacție, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, între care președinții Franței și României, dar și cancelarul Germaniei, precum și președintele Consiliului European și președinta Comisiei Europene, au adoptat vineri o declarație comună în care resping cu fermitate și condamnă fără echivoc anexarea ilegală de către Rusia a regiunilor ucrainene Donețk, Luhansk, Zaporizhzhia și Kherson. De asemenea, Emmanuel Macron, Klaus Iohannis, Olaf Scholz și ceilalți lideri avertizează că Rusia pune în pericol securitatea globală, inclusiv prin amenințările nucleare despre care spun că “nu vor zdruncina hotărârea UE de a fi alături de Ucraina”. În același timp, liderii europeni statuează că nu vor recunoaște niciodată “referendumurile” ilegale pe care Rusia le-a pus la cale ca pretext pentru această nouă încălcare a independenței, suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, nici rezultatele lor falsificate și ilegale și că nu vor recunoaște niciodată această anexare ilegală.

Putin a semnat documentele anexării a patru regiuni din Ucraina – Herson, Zaporijjea, Doneţk şi Lugansk – în cadrul unei ceremonii vineri după-amiază, iar momentul va fi urmat de un concert pop în Piaţa Roşie, care să sărbătorească cea mai mare anexare din Europa de la Hitler încoace, când Germania nazistă a anexat Austria (Anschluss) și regiunea sudetă din Cehoslovacia în 1938, dar și din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când Germania nazistă și URSS anexau părți din Polonia sau Uniunea Sovietică ocupa Basarabia.

Ucraina și Occidentul au denunțat referendumurile false și au declarat că nu vor recunoaște niciodată legitimitatea acestora.

NATO, SUA și ONU au denunțat referendumurile ilegale organizate de Rusia pentru anexarea teritoriilor ucrainene, în timp ce China, un aliat al Moscovei, a solicitat respectarea integrității teritoriale a Ucrainei. Reacții similare au venit și din partea Marii Britanii și a României, iar Uniunea Europeană a anunțat noi sancțiuni la adresa Rusiei, dar și sprijinirea Ucrainei atât timp cât va fi necesar.

Continue Reading

Facebook

G71 hour ago

Țările G7 nu vor recunoaște niciodată presupusele anexări ale Rusiei în Ucraina și nici “referendumurile” false desfășurate sub amenințarea armelor

NATO2 hours ago

Mircea Geoană: Nu avem informaţii care să indice o schimbare a posturii nucleare a Rusiei, dar NATO este angajată deplin în apărarea aliaților, inclusiv a României

NATO2 hours ago

NATO, reticentă privind o “aderare accelerată a Ucrainei”, reafirmă că va sprijini această țară să își elibereze teritoriile anexate de Rusia fără a se implica direct în conflict

CONSILIUL EUROPEAN2 hours ago

Președintele Consiliului European acuză Rusia că a lansat o “rachetă energetică” asupra Europei, “vizând inima sistemului nostru economic și social”

INTERNAȚIONAL2 hours ago

SUA sancționează peste 1000 de oficiali ruși și 57 de entități din sectorul apărării după anexarea ilegală de teritorii ucrainene: Rusia “calcă în picioare Carta Națiunilor Unite”

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

CE solicită statelor UE să fie ”foarte vigilente” în acordarea de vize cetățenilor ruși: ”A veni în Europa este un privilegiu, nu un drept fundamental”

U.E.3 hours ago

Giorgia Meloni, viitorul premier al Italiei, denunță” neo-imperialismul sovietic” al lui Putin: Anexările Rusiei în Ucraina nu au nicio valoare juridică sau politică

Cristian Bușoi6 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie din PE, subliniază nevoia unei soluții comune pentru criza energetică: Este nevoie urgentă de reducerea presiunii pe bugete

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la NATO după ce Putin a proclamat anexarea ilegală de către Rusia a patru regiuni ucrainene

REPUBLICA MOLDOVA7 hours ago

Maia Sandu condamnă și respinge anexările ilegale ale Rusiei: Donețk, Luhansk, Herson, Zaporijie și Crimeea sunt ale Ucrainei

NATO2 hours ago

Mircea Geoană: Nu avem informaţii care să indice o schimbare a posturii nucleare a Rusiei, dar NATO este angajată deplin în apărarea aliaților, inclusiv a României

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la NATO după ce Putin a proclamat anexarea ilegală de către Rusia a patru regiuni ucrainene

REPUBLICA MOLDOVA10 hours ago

R. Moldova contează pe sprijinul UE pentru a accelera ”modernizarea sectorului de securitate și apărare”. Maia Sandu: O urgență, având în vedere creșterea riscurilor în regiune

JUSTIȚIE3 days ago

Klaus Iohannis: DNA, un model la nivel european, a contribuit decisiv ca România să fie un pol de stabilitate și un partener strategic pentru partenerii din NATO și UE

ROMÂNIA5 days ago

Nicolae Ciucă, din Japonia: Componenta de securitate și apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți

NATO7 days ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA7 days ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.1 week ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen îndemnă tânăra generație să apere democrația în fața autocrației: Trebuie să lucrăm la consolidarea acesteia pentru că știm cât de repede se poate schimba istoria

Team2Share

Trending