Președintele Eurogrupului, Paschal Donohoe, a anunțat că organismul informal va analiza ”în lunile următoare diferite dimesiuni politice ale impactului și proiectării unui euro digiral, în special în ceea ce privește confidențialitatea, concurența inovarea sau incluziunea”.
Miniștrii de finanțe din zona euro au avut luni un schimb de opinii cu privire la potențialele implicații ale unui euro digital pentru cetățeni, întreprinderi și pentru Uniunea Economică și Monetară, în ansamblu, potrivit unui comunicat de presă.
Aceștia s-au concentrat cu precădere asupra dimensiunii politice, respectând pe deplin rolurile și mandatele tuturor instituțiilor implicate.
”Am identificat o serie de domenii față de care Eurogrupul va aduce contribuții în următoarele luni. Având în vedere complexitatea acestor aspecte, va colabora îndeaproape cu partenerii din cadrul Băncii Centrale Europene și Comisiei”, a mai spus Donohoe.
Președintele Eurogrupului a detaliat că discuțiile vor demara cu ”obiectivele politice și de utilizare ale unui euro digital în contextul competitiv global, luând în considerare inițiative mai ample la nivel internațional. Acest lucru ne va ajuta să definim în mod clar un obiectiv general pentru un euro digital și modul în care acesta ar putea fi utilizat. Vom trece apoi la o discuție specifică privind considerentele legate de confidențialitate și modul în care acestea se armonizează cu alte obiective de politică, cum ar fi combaterea furtului și stoparea finanțării ilicite. Pe baza acestor două discuții, vom trece apoi la impactul potențial al unui euro digital asupra sistemului financiar și a utilizării numerarului. Apoi, în cele din urmă, vom discuta despre ecosistemul mai larg din jurul monedei euro digitale și despre rolul unor modele de afaceri ale diverșilor actori publici și privați, care, la rândul lor, ar putea avea influență asupra eficienței, concurenței, inovării și caracterului incluziv al monedei euro digitale”, a mai spus oficialul european.
Citiți și:
Pe lângă această temă, miniștrii de finanțate au discutat și despre provocările economice globale și despre redresare, având-o drept invitat pe Janet Yellen, secretarul Trezoreriei SUA.
Aceasta a profitat de ocazie pentru a transmite că țările membre UE ar trebui ”să ia serios în calcul măsuri fiscale suplimentare pentru a asigura o redresare robustă la nivel intern și global”, în contextul incertitudinilor actuale privind redresare economică.
De asemenea, Yellen a intervenit în dezbaterea privind viitorul normelor UE privind deficitul bugetar, solicitând ”suficientă flexibilitate” în cadrul așa-numitului Pact de stabilitate și creștere, conform unui comunicat de presă al Trezoreriei SUA.
”Cadrul fiscal ar trebui să susțină o economie a viitorului și să nu conducă la rezultate economice prociclice”, a menționat oficialul american.
La finalul lunii trecute, comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, a atras atenția că diferențele economice dintre nordul și sudul Europei s-ar putea accentua și mai mult dacă Uniunea Europeană nu-și reformează normele privind deficitul bugetar, a precizat miercuri comisarul european pentru economie.
Activarea, în martie 2020, a clauzei derogatorii generale din Pactul de stabilitate și de creștere a permis statelor membre să reacționeze rapid și să adopte măsuri de urgență pentru a atenua impactul economic și social al pandemiei.
În Comunicarea Comisiei privind politica bugetară din 3 martie 2021 s-a precizat faptul că decizia de a dezactiva clauza derogatorie generală ar trebui să fie luată în urma unei evaluări globale a stării economiei pe baza unor criterii cantitative, utilizându-se nivelul activității economice în UE în comparație cu nivelurile anterioare crizei ca un criteriu cantitativ cheie.
Pe baza previziunilor economice ale Comisiei din primăvara anului 2021, clauza derogatorie generală va continua să se aplice în 2022 și se preconizează că va fi dezactivată începând cu 2023.
Politica bugetară trebuie să continue să sprijine activitatea economică în 2021 și 2022. Statele membre ar trebui să evite retragerea prematură a sprijinului și să utilizeze pe deplin finanțarea din partea Mecanismului de redresare și reziliență. Punerea în aplicare a investițiilor și a reformelor în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență va contribui la sprijinirea redresării economice, la stimularea potențialului de creștere și a ocupării forței de muncă, la reducerea dezechilibrelor și la îmbunătățirea finanțelor publice.
În 2022, politicile fiscal-bugetare naționale ar trebui să devină din ce în ce mai diferențiate, în timp ce toate statele membre ar trebui să mențină investițiile pentru a sprijini redresarea. În momentul în care condițiile vor permite acest lucru, statele membre ar trebui să aplice politici prin care să asigure sustenabilitatea finanțelor publice pe termen mediu.