Premierul Nicolae Ciucă l-a primit astăzi la Palatul Victoria pe Alteța Sa Regală Prințul de Wales, care se află în vizită în țara noastră. 

Alteța Sa Regală Prințul de Wales, aflat în vizită în țara noastră, a fost interesat de situația de securitate a României în contextul invaziei ruse în Ucraina. Principalele preocupări ale Alteței Sale Regale au vizat amenințarea la adresa securității alimentare a lumii, generată de blocarea porturilor Odesa și Nikolaev de către trupele ruse, transmite Guvernul României.

De asemenea, înaltul oficial a fost interesat de politicile României în domeniul energiei verzi și regenerabile și a amprentelor de emisie de dioxid de carbon. Alteța Sa Regală a recomandat inițiativa sa „Sustainable Markets Initiative” ca soluție de reunire a companiilor care s-au angajat în activități comerciale de reducere a poluării și emisiilor de dioxid de carbon.

Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a făcut o prezentare extinsă a eforturilor României de susținere în toate modurile a Ucrainei: primirea și găzduirea refugiaților; susținerea cetățenilor ucraineni strămutați intern și a celor care își apără țara; susținerea exporturilor ucrainene de cereale. De asemenea, prim-ministrul României a prezentat analiza privind situația militară de pe teren din Ucraina și perspectivele și amenințările generate în regiunea Mării Negre.

Cu aceeași ocazie, premierul Ciucă și-a anunțat deschiderea pentru susținerea investițiilor în energia verde, cu precădere cea eoliană offshore în care companiile britanice sunt așteptate să investească în perioada următoare.

Alteța Sa Regală Prințul de Wales a apreciat în mod deosebit susținerea cetățenilor români față de refugiații ucraineni, precum și manifestările de solidaritate și simpatie cu care românii au impresionat lumea întreagă. Totodată, Alteța Sa Regală Prințul de Wales a transmis aprecierea de care se bucură românii din Marea Britanie, care contribuie, prin munca lor, la asigurarea bunăstării și dezvoltării economice. La rândul său, prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a subliniat importanța susținerii comunității de români din Marea Britanie, din perspectiva protejării drepturilor legale ale acestora.

Comisia Europeană a aprobat o schemă românească în valoare de 300 milioane EUR (aproximativ 1,5 miliarde RON), menită să sprijine entitățile agroalimentare în contextul pandemiei de COVID-19, informează Reprezentanța Comisiei Europene în România. 

Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar privind ajutoarele de stat. În cadrul schemei, sprijinul public va lua forma unor subvenții directe de până la 120.000 EUR (593.000 RON) per beneficiar.

Va fi accesibil întreprinderilor mici și mijlocii care își desfășoară activitatea în sectoarele agriculturii, pescuitului, acvaculturii și industriei alimentare.

Măsura vizează atenuarea deficitelor de lichidități cu care se confruntă aceste întreprinderi și abordarea unei părți din pierderile pe care le-au suferit din cauza pandemiei de coronavirus și a măsurilor restrictive pe care autoritățile române au trebuit să le pună în aplicare pentru a limita răspândirea virusului.

De asemenea, Comisia Europeană a constatat că schema românească este în conformitate cu condițiile cadrului temporar.

În special, ajutorul:

• nu va depăși 2,3 milioane EUR per beneficiar;
•  se acordă până la 30 iunie 2022.   

Comisia Europeană a concluzionat că măsura este necesară, adecvată și proporțională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE și cu condițiile prevăzute în cadrul temporar. Pe această bază, Comisia a aprobat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat.

Comisia Europeană propune noi norme consolidate privind înghețarea și confiscarea activelor oligarhilor ruși care fac obiectul măsurilor restrictive, încălcarea acestora fiind incriminată.

În timp ce agresiunea rusă asupra Ucrainei este în derulare, este extrem de important ca măsurile restrictive europene să fie puse în aplicare pe deplin.

Propunerile de astăzi urmăresc ca activele persoanelor și entităților care încalcă măsurile restrictive să poată fi confiscate în mod eficient pe viitor.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, acesta se înscriu sub umbrela grupului operativ ”Înghețare și confiscare”, înființat de instituție în luna martie.

”Trebuie să ne asigurăm că persoanele sau companiile care ocolesc măsurile restrictive ale UE sunt trase la răspundere. O astfel de acțiune este o infracțiune penală care ar trebui sancționată cu fermitate în întreaga UE. În prezent, definițiile penale și sancțiunile divergente în ceea ce privește încălcarea măsurilor restrictive pot duce în continuare la impunitate. Trebuie să eliminăm lacunele și să punem la dispoziția autorităților judiciare instrumentele adecvate pentru a urmări penal încălcările măsurilor restrictive ale Uniunii”, a precizat comisarul european pentru Justiție, Didier Reynders.

”Sancțiunile UE trebuie respectate, iar cei care încearcă să le ocolească trebuie pedepsiți. Încălcarea sancțiunilor UE este o infracțiune gravă și trebuie să aibă consecințe grave. Avem nevoie de norme la nivelul UE pentru a stabili acest lucru. Ca Uniune, ne apărăm valorile și trebuie să-i facem pe cei care mențin în funcțiune mașina de război a lui Putin să plătească prețul”, a subliniat, la rândul său, vicepreședintele Comisiei Europene pentru valori și transparență, Vera Jourova. 

Încălcarea măsurilor restrictive ale UE este incriminată

Comisia Europeană propune ca încălcarea măsurilor restrictive ale UE să fie incriminată. Acest lucru va permite stabilirea stabilirea unui standard de bază comun privind infracțiunile și sancțiunile penale în întreaga UE. La rândul lor, aceste norme comune ale UE ar facilita investigarea, urmărirea penală și sancționarea încălcărilor măsurilor restrictive în toate statele membre deopotrivă.

Încălcarea măsurilor restrictive îndeplinește criteriile prevăzute la articolul 83 alineatul (1) din TFUE, întrucât constituie o infracțiune în majoritatea statelor membre. Este, de asemenea, o infracțiune deosebit de gravă, deoarece poate perpetua amenințările la adresa păcii și securității internaționale și are un context transfrontalier clar, care necesită un răspuns uniform la nivelul UE și la nivel mondial.

Comisia Europeană prezintă într-o comunicare însoțită de o anexă modul în care ar putea arăta o viitoare directivă privind sancțiunile penale. Printre potențialele infracțiuni penale s-ar putea număra: implicarea în acțiuni sau activități care urmăresc să evite direct sau indirect măsurile restrictive, inclusiv prin ascunderea de active; omisiunea de a îngheța fondurile care aparțin, sunt deținute sau controlate de o persoană/entitate desemnată; sau implicarea în activități comerciale, cum ar fi importul sau exportul de bunuri care fac obiectul unor interdicții comerciale.

Odată ce statele membre ale UE vor fi de acord cu inițiativa Comisiei de a extinde lista infracțiunilor UE, Comisia va prezenta o propunere legislativă bazată pe comunicarea și anexă.

Consolidarea normelor UE privind recuperarea și confiscarea activelor

Comisia prezintă o propunere de directivă privind recuperarea și confiscarea activelor. Obiectivul principal este de a se asigura că infracțiunile nu sunt rentabile, prin privarea infractorilor de câștigurile lor ilicite și prin limitarea capacității acestora de a comite alte infracțiuni. Normele propuse se vor aplica, de asemenea, în cazul încălcării măsurilor restrictive, asigurând urmărirea, înghețarea, gestionarea și confiscarea eficientă a veniturilor obținute în urma încălcării măsurilor restrictive.

Propunerea modernizează normele UE privind recuperarea activelor, printre altele, prin:

• extinderea mandatului birourilor de recuperare a activelor pentru a urmări și identifica rapid activele persoanelor și entităților care fac obiectul măsurilor restrictive ale UE. Aceste competențe se vor aplica, de asemenea, activelor infracționale, inclusiv prin înghețarea urgentă a bunurilor atunci când există riscul ca activele să dispară;
• Extinderea posibilităților de confiscare a activelor provenite dintr-un set mai larg de infracțiuni, inclusiv încălcarea măsurilor restrictive ale UE, odată ce propunerea Comisiei privind extinderea listei de infracțiuni ale UE va fi adoptată;
• înființarea de birouri de gestionare a activelor în toate statele membre ale UE pentru a se asigura că bunurile înghețate nu își pierd valoarea, permițând vânzarea activelor înghețate care s-ar putea deprecia cu ușurință sau a căror întreținere este costisitoare.