Connect with us

GUVERNANȚĂ GLOBALĂ

Europa celor două clase

Published

on

Cât de vie mai este, zilele acestea, viziunea care a condus odinioară la crearea instituţiilor comune europene? La văzul antipatiilor abia voalate şi neîncrederii generale dintre liderii unor mari state europene, evidente cu ocazia recentelor summit-uri de criză ale UE, se poate concluziona că acea viziune a dispărut.

A apărut în schimb o Europă împărţită în două clase – clasa zonei euro şi clasa statelor care sunt poftite în faţa uşii atunci când se iau decizii cruciale pentru toţi. Ţări mici ca Luxemburg sau Slovacia contează astăzi, graţie monedei unice pe care au adoptat-o, mai mult decât state membre mari precum Marea Britanie sau Polonia. Săptămâni întregi, Franţa şi Germania s-au certat pe rolul Băncii Centrale Europene în soluţionarea crizei, pe măsurile de suplimentare a fondului european de stabilitate financiară (EFSF) şi au obiectat la varii eforturi de salvare a Greciei. Duopolul franco-german, botezat mai nou „Merkozy” de către presă, şi-a zâmbit zeflemitor când a venit vorba de capacitatea lui Silvio Berlusconi de a salva Italia de la dezas­trul economico-financiar, pe când David Cameron nu a avut parte nici măcar de atât: premierului principalului stat occidental al Uniunii din afara zonei euro Sarkozy i-a retezat-o scurt, enunţând că ar fi cazul să-şi ţină gura în chestiunea crizei monedei unice, deşi banii britanicilor vor fi cât se poate de bineveniţi în vederea creşterii fondului de salvare european (…)

În ultimele şase decenii, nici o ţară nu a reuşit să bulverseze afacerile bătrânului continent mai mult ca entitatea numită Uniunea Europeană, a cărei misiune constă preponderent din anihilarea suveranităţii naţionale. Este greu de înţeles de ce moneda unică ar avea mai multă legitimitate decât, să zicem, Liga Naţiunilor – înfiinţată la sfârşitul primului război mondial în scopuri eminamente paşnice, mai exact în vederea rezolvării pe cale diplomatică a disputelor dintre naţiuni şi îmbunătăţirii prosperităţii mondiale. Măcar liderii de atunci au fost cât se poate de conştienţi de dificultatea misiunii lor, dată fiind existenţa unei Germanii abia învinse şi încă neîmpăcate cu gândul înfrângerii ei. Planurile Ligii au eşuat însă ca urmare a unei avalanşe de evenimente – revoluţia din Rusia, autoizolarea SUA, spectrul marii depresiuni. Menţinerea etalonului aur a constituit apoi acea greşeală uriaşă care a împins milioane de europeni în braţele unor dictatori marţiali. Franţa şi SUA au refuzat să stimuleze economia zonei cu o parte din rezervele lor de aur, dând de înţeles că ţările cu deficit nu au decât să ducă greul poverii. În prezent, destui analişti văd o serie de paralele cu trecutul¸ în special cu privire la insistenţele Berlinului ca „păcătoşii” din zona euro să treacă printr-o lungă perioadă de austeritate, privaţi de stimuli economici din partea Germaniei sau a celorlalţi parteneri.

România, cea de-a şaptea ţară ca mărime din UE, a jucat, zilele trecute, un rol extrem de minor comparativ cu cel deţinut în perioada anilor 1930. Atunci, când dictaturile încă mai păreau să poată fi zădărnicite, Nicolae Titulescu a fost neobosit în a-i sfătui pe est-europeni să se pregătească pentru furtunile ce vor veni. În ultimul timp, Traian Băsescu a menţionat ideea unităţii europene mai des ca oricare alt şef de stat din UE. Îndrăznesc să întreb cât de util mai poate fi un asemenea deziderat în condiţiile acrimoniei „Merkozy” faţă de membri mai puţin importanţi ai UE? Săptămâna trecută, Uniunea a avut parte de repetate summit-uri de criză, de aferentele ocazii pentru fotografii de grup ale unor lideri care se dispreţuiesc şi, într-un final, de un plan de salvare profund ipocrit. Pentru că, de fapt şi de drept, s-au salvat băncile şi restul creditorilor Greciei, nicidecum cetăţenii eleni sau economia ţării. În prezent, Europa nu se află, din păcate, pe mâini prea bune.

Autor: Tom Gallagher

Sursa articol: romanialibera.ro

Sursa foto: cvlpress.ro

Tom Gallagher este politolog britanic. ­­Vo­­­­­lu­­­mul său cel mai recent despre ­Româ­nia este „Deceniul pierdut al României: Mirajul integrării europene după anul 2000″.

BRAZILIA

Liderii lumii își intersectează drumurile la Forumul Economic Mondial de la Davos. Donald Trump și Emmanuel Macron participă în premieră. Cine sunt marii absenți

Published

on

Majoritatea țărilor G7 și Uniunea Europeană vor fi reprezentate la ediția din acest an a Forumului Economic Mondial de la Davos, un eveniment marcat de provocările unei ”lumi fracturate” care debutează marți și se încheie vineri (23-26 ianuarie) și la care vor lua parte un număr record peste 340 de lideri politici, între care vor participa în premieră Donald Trump și Emmanuel Macron. Printre marii absenți se numără președintele chinez, Xi Jinping sau președintele rus, Vladimir Putin.

La un an distanță după ce Forumul de la Davos a fost dominat de ambiția președintelui chinez Xi Jinping de a prelua inițiativa în cursa globalizării, Statele Unite – cea mai puternică economie a lumii – vor fi reprezentate la ediția din 2018 de către președintele Donald Trump, a cărui prezență este așteptată să clarifice poziția Washington-ului față de provocările și oportunitățile globalizării.

Tot la un an față de precedenta ediție, premierul britanic Theresa May se va adresa din nou audienței de la Davos într-un context diferit în care Brexit-ul a căpătat mai multă claritate, arătând că Marea Britanie are nevoie de soluții și parteneriate noi pentru a conta în luarea deciziilor la nivel global.

”Crearea unui viitor comun într-o lume fracturată”: Depășirea diviziunilor

Cei peste 340 de lideri invitați la Davos se vor concentra pe găsirea unor modalități de reafirmare a cooperării internaționale în ceea ce privește interesele comune cruciale, precum securitatea internațională, mediul și economia globală.

”Întâlnirea vine într-un moment în care concurența geostrategică dintre state este, în general, văzută a fi în creștere”, argumentează cei de la World Economic Forum, care au intitulat ediția din acest an ”Crearea unui viitor comun într-o lume fracturată”.

”Pe lângă cooperarea internațională, o prioritate suplimentară a întâlnirii va fi depășirea diviziunilor în interiorul țărilor. Acestea au fost adesea cauzate de defalcări ale contractului social ca urmare a eșecului de a proteja societățile de impactul transformării unei succesiuni de șocuri, de la globalizare la proliferarea social media și de la nașterea celei de-a patra revoluții industriale. În mod colectiv, aceste șocuri au cauzat o pierdere de încredere în instituții și au afectat relația dintre business și societate”, spun organizatorii.

Cine vine la Davos: Trump și Macron vor ”descăleca” în premieră la Forumul Economic Mondial

Discursul de deschidere al ediției din acest an va fi susținut de către Narendra Modi, premierul Indiei, o țară cu o explozie demografică consistentă și care este preconizată să devină cea de-a 5-a economie a lumii în acest an, devansând Franța și Marea Britanie.

Președintele SUA, Donald Trump, va ține un discurs la finalul Forumului Economic Mondial din acest an. De altfel, Donald Trump va deveni primul președinte american de la Bill Clinton încoace care va fi prezent la Forumul de la Davos. Liderul de la Casa Albă este așteptat să își promoveze agenda ”America mai întâi” față de liderii mondiali, alături de promovarea politicilor sale de consolidare a afacerilor americane, a industriilor americane și a muncitorilor americani.

Foto: ONU

Un alt lider important care vine la Davos în premieră este președintele francez Emmanuel Macron, cel care pare să fi dobândit în ultimele lumi poziția de cel mai influent lider european, insistând pentru numeroase reforme în materie de politică monetară și economică și de apărare. Locatarul de la Elysee este și cel mai activ lider din Europa în acest început de an după summitul bilateral cu Theresa May în care a urmărit să atragă Marea Britanie într-o cooperare în privința apărării europene și după întrevederea cu cancelarul german Angela Merkel.

FOTO: Donald Tusk/ Facebook

Alături de Trump și Macron, ale căror țări fac parte din G7, vor mai participa Angela Merkel (Germania), Theresa May (Marea Britanie), Paolo Gentiloni (Italia), Justin Trudeau (Canada) și președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

FOTO: Donald Tusk/ Facebook

Printre aceștia, la nivelul țărilor G20 se adaugă Mauricio Macri, președintele Argentinei, Michel Temer, președintele Braziliei, dar și Cyril Ramaphosa, vicepreședinte al Africii de Sud. China va fi reprezentată de Liu He, un important membru al Partidului Comunist chinez care gestionează afacerile economice și monetare ale țării.

Printre liderii mondial care mai participă la Forumul de la Davos din 2018 sunt premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, premierul Norvegiei, Erna Soldberg, președintele Columbiei, Juan Manuel Santos, sau regele Iordaniei, Abdullah al II-lea.

Marii absenți ai Forumului vor fi Vladimir Putin și Xi Jinping. Președintele rus nu a mai fost prezent la Davos din 2009, iar în acest an se pregătește pentru alegerile prezidențiale din 18 martie 2018, care l-ar putea ține la putere până în 2024. La un an distanță după ce a anunțat că Beijing-ul se va deschide și mai mult și că va acționa ca un apărător al ordinii internaționale și al beneficiilor globalizării, președintele Xi Jinping, recent reales în funcție, nu va participa la Forumul de la Davos.

Fondat în 1971 de Klaus Schwab, Forumul Economic Mondial de la Davos se va afla în acest an la cea de-a 48-a ediție.

 

.

Continue Reading

DINAMICA GLOBALIZĂRII

World Economic Forum: Teama de un război între marile puteri, extrem de ridicat la nivel global printre liderii companiilor și reprezentanți ai mediului academic

Published

on

O mare majoritate a directorilor de companii şi a universitarilor cred că riscul unei confruntări între marile puteri este tot mai mare, conform unui sondaj global realizat de Forumul Economic Mondial (WEF) şi publicat miercuri, transmite DPA, potrivit Agerpres.

Foto: Kremlin.ru

Dintre cei aproape 1.000 de participanţi la acest sondaj anual privind riscurile la nivel global, 93% au spus că fricţiunile politice sau economice între marile puteri se vor înrăutăţi.

Sondajul apare cu câteva zile înainte ca mai mulți lideri ai planetei să participe la Forumul Economic Mondial de la Davos, programat în perioada 23-26 ianuarie, și care vor lua parte, printre alții, președintele SUA, premierul Indiei, președintele Franței și prim-miniștrii Marii Britanii, Canadei și Italiei.

Aproape 80% dintre respondenți consideră că riscurile legate de războaie care să implice mari puteri sunt mai ridicate în acest an decât în 2017.

Aproximativ două treimi dintre participanţii la sondaj au fost bărbaţi europeni şi nord-americani ce activează în mediul de afaceri şi în mediul academic, mai notează sursa citată.

Teama exprimată în sondaj intervine în condițiile nivelului scăzut al relațiilor dintre Statele Unite și Rusia, nivel ce nu a fost îmbunătățit așa cum era preconizat la debutul administrațiai Trump în urmă cu un an. Acestor disensiuni le sunt adăugate retorica amenințătoare de tip nuclear între Coreea de Nord și SUA, manifestațiile din Iran, situația complicată din Orientul Mijlociu, dar și impactul fenomenului terorist.

 

.

Continue Reading

CHINA

Summitul APEC. ”America first” versus globalizare. Donald Trump și Xi Jinping au prezentat viziuni concurente pentru comerțul global

Published

on

Președintele american Donald Trump și omologul său chinez Xi Jinping au prezentat viziuni diferite pentru viitorul comerțului global în discursurile susținute în cadrul summitului APEC din Vietnam.

Într-o discurs ferm, Trump a amenințat că SUA nu va mai tolera „abuzurile comerciale cronice”. În schimb, omologul său chinez a transmis că globalizarea a devenit ireversibilă, notează BBC News.

Donald Trump a sosit în Vietnam după o vizită oficială în China, a patra etapă a turneului său de 12 zile în Asia, dosarele economice ale SUA cu statele din regiune obținerea sprijinul țărilor din regiune în privința dosarului nord-coreean fiind principalele subiecte abordate.

APEC aduce laolaltă 21 de state din regiunea Pacificului, ale căror economii echivalează cu aproximativ 60% din PIB-ul la nivel global.

Donald Trump: SUA nu va mai tolera „abuzurile comerciale cronice”

După preluarea mandatului de președinte al SUA Donald Trump și-a continuat agenda “America first” și a retras SUA din TPP – o înțelegere comercială importantă cu 12 națiuni APEC – argumentând că ar afecta interesele economice ale SUA.

Într-un discurs ținut vineri în Vietnam, președintele Trump a criticat Organizația Mondială a Comerțului, care stabilește legi comerciale globale și a spus că “nu poate funcționa corect” dacă toți membrii nu respectă regulile.

El a criticat și dezechilibrele comerciale, spunând că SUA a redus barierele de pe piață și a eliminat unele tarife, în timp ce alte țări nu au răspuns reciproc. „Astfel de practici rănesc mulți oameni din țara noastră”, a spus el, adăugând că comerțul liber a costat milioane de locuri de muncă americane.

Cu toate acestea, președintele SUA nu a criticat statele APEC și a acuzat administrațiile americane anterioare că nu au acționat mai devreme pentru a inversa acest trend.

Xi Jinping: Globalizarea, un trend istoric ireversibil

Globalizarea, în opinia liderului chinez este o “tendință istorică ireversibilă”, dar filozofia din spatele liberului schimb trebuia să fie reorientată ca fiind “mai deschisă, mai echilibrată, mai echitabilă și mai benefică pentru toți”.

Spre deosebire de președintele Trump, liderul chinez a apărat tranzacțiile comerciale multilaterale, despre care a spus că au ajutat națiunile mai sărace să beneficieze.

“Ar trebui să sprijinim regimul comercial multilateral și să practicăm regionalismul deschis pentru a permite membrilor în curs de dezvoltare să beneficieze mai mult de comerțul internațional și de investiții”, a transmis Xi Jinping, într-un discurs susținut câteva minute mai târziu după liderul de la Casa Albă.

 

 

.

Continue Reading

Facebook

EDITORIALE6 hours ago

Patrulaterul diplomatic Geneva-Bruxelles-Viena-Brest. Câteva adnotări despre securitatea europeană și a României

PARLAMENTUL EUROPEAN15 hours ago

Roberta Metsola, mesaj înainte de alegerea noului președinte al PE: Vreau ca oamenii să recapete acel sentiment de speranță în proiectul european

PARLAMENTUL EUROPEAN17 hours ago

Prima sesiune plenară din 2022 a Parlamentului European. Președintele David Sassoli va fi omagiat în plenul de la Strasbourg, înainte ca eurodeputații să își aleagă noua conducere

U.E.18 hours ago

CE a adoptat cel de-al doilea program de lucru EU4Health. Statele Membre vor avea la dispoziție în 2022 peste 835 de mil. de euro pentru a construi o UE a Sănătății

INTERNAȚIONAL21 hours ago

UE și SUA pledează pentru un ”front transatlantic puternic și unit” în fața inițiativei Rusiei de a reconstrui sfere de influență în Europa

INTERNAȚIONAL21 hours ago

Ucraina | Secretarul de stat american, convorbire cu șeful diplomației UE: O nouă agresiune rusă va fi întâmpinată cu ”consecințe rapide, severe și coordonate”

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Manfred Weber, liderul Grupului PPE din PE, își exprimă susținerea pentru candidatura lui Silvio Berlusconi la președinția Italiei

MCV2 days ago

Ministerul Justiției va ”coopera transparent și sincer” cu Comisia Europeană pentru atingerea obiectivelor din cadrul MCV. Ce plan și-a propus Ministerul

ROMÂNIA2 days ago

Președintele Klaus Iohannis: Izvor al drepturilor și libertăților, cultura contribuie la consolidarea proiectului european

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Nicolae Ciucă: Cultura românească, demnă de a sta fără complexe alături de marile culturi

SUA3 days ago

SUA sunt pregătite atât pentru discuții, cât și pentru represalii față de Rusia, nefiind clar că Moscova a decis „în mod categoric” să întreprindă o acțiune militară în Ucraina

NATO5 days ago

Klaus Iohannis reafirmă obiectivul creșterii prezenței militare SUA în România în contextul tensiunilor cu Rusia: Punerea sub semnul întrebării a arhitecturii de securitate europene este inacceptabilă

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis: Finalizarea aderării României la Spaţiul Schengen este “deosebit de importantă”. Finalizarea MCV, o altă prioritate majoră

FONDURI EUROPENE3 weeks ago

Premierul Nicolae Ciucă va prelua monitorizarea operaționalizării PNRR: La începutul lui 2022 urmează să intre în contul statului încă 1,9 miliarde de euro, prefinanțare din împrumutul acordat României

ROMÂNIA3 weeks ago

Guvernul lucrează la un plan de acțiune din bani europeni care să transforme România într-un lider regional pentru dezvoltare durabilă până în 2030

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă, prima întâlnire cu reprezentanții AmCham România: Stimularea investițiilor străine și atragerea de fonduri europene prin PNRR și CFM, soluții pentru prosperitate și bunăstare

ROMÂNIA3 weeks ago

Prim-ministrul Nicolae Ciucă, mesaj de Crăciun: Să ne gândim la sănătatea noastră și a celor din jur, cel mai frumos dar pe care îl putem oferi celorlalți

ROMÂNIA3 weeks ago

Klaus Iohannis, mesaj de Crăciun: La finalul unui an foarte dificil, să ne reîntoarcem la semnificațiile acestei sărbători

NATO4 weeks ago

Nicolae Ciucă, la NATO: Actuala comasare de trupe rusești este nejustificată. Confirmă nevoia de a întări acţiunile de descurajare a ameninţărilor şi de apărare pe flancul estic şi la Marea Neagră

COMISIA EUROPEANA4 weeks ago

Ursula von der Leyen, după întâlnirea cu Nicolae Ciucă: Europa, recunoscătoare solidarității României. Comisia Europeană, gata să sprijine creșterea ratei de vaccinare în România

Advertisement

Team2Share

Trending