Connect with us

U.E.

Europa cu mai multe viteze, un scenariu tot mai invocat. Herman van Rompuy (PPE): Cooperarea consolidată poate reprezenta o opțiune de rezervă

Published

on

Partidul Popular European (centru-dreapta) a prezentat marți un document ce prevede strategia sa de viitor, acesta urmând a fi adoptat în cadrul Congresului PPE din 29-30 martie în Malta. În cadrul raportului de 14 pagini, liderii PPE promit să depună eforturi și să mobilizeze cetățenii pentru a evita viitoare diviziuni în Europa celor 27, după ieșirea Marii Britanii din UE.

În cadrul unei conferințe de presă, Herman van Rompuy, fost președinte al Consiliului European, a dat asigurări că scenariile precum ieșirea Franței sau a Olandei din Uniunea Europeană, date fiind alegerile din acest an în aceste țări, nu sunt realiste. ”Pur și simplu nu se va întâmpla asta!”, a declarat van Rompuy, la Bruxelles, în cadrul prezentării raportului, potrivit EuObserver.

Foto: EPP Group

Ideea principală este aceea că ”dorim să păstrăm democrațiile, societățile și economiile cât mai deschise posibil”, a transmis van Rompuy, alături de Elmar Brok, fost președinte al Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului European.

„Viitorul Uniunii Europene trebuie să fie definit de obiectivele pe care le urmărim (…) precum o mai bună protejare a cetățenilor în fața noilor amenințări la adresa securității și prosperității lor și apărarea valorilor europene fundamentale atât în interiorul Europei, cât și în afara sa”, a declarat van Rompuy, citat de EurActiv.com.

”Ca regulă, trebuie să vedem dacă anumite acțiuni pot asumate și realizate de cele 27 de state membre. Dacă nu, țările UE pot decide să își intensifice cooperarea, așa cum a fost cazul în trecut, în unele zone”, a susținut van Rompuy, în contextul discuțiilor privind o Europă cu mai multe viteze.

Acest scenariu trebuie văzut drept ”o a doua opțiune”, principalul obiectiv fiind integrarea și colaborarea la nivelul tuturor statelor membre, a transmis Herman van Rompuy.

Oficialul a adăugat însă că în cazul în care acest lucru nu este posibil, mecanismul cooperării consolidate poate fi utilizat drept ”o procedură de rezervă”. Cooperarea consolidată a fost introdusă prin Tratatul de la Amsterdam din 1999 şi permite ca 9 state membre să stabilească între ele o cooperare mai strânsă şi să acţioneze într-un domeniu fără să se aştepte ca toate celelalte state să fie de acord.

Pentru a avansa, Uniunea Europeană are nevoie de pragmatism, ”iar în spiritul eficienței trebuie să vedem dacă reglementările Uniunii sunt cele mai bune pentru a aborda anumite probleme”, a susținut van Rompuy.

Cu toate acestea, în ”domenii cheie” precum moneda euro și zona Schengen ”o integrare și o coordonare mai eficiente între statele membre UE sunt necesare pentru a menține acquis-ul și pentru a funcționa mai bine”, a declarat van Rompuy.

Citiți și: Viitorul Uniunii Europene se decide în timpul președinției române a Consiliului UE. Klaus Iohannis: Europa cu mai multe viteze nu trebuie să fie regula jocului

Decizia PPE de a prezenta acest document vine drept replică la Carta Albă prezentată săptămâna trecută de șeful Comisiei Europene Jean Claude Juncker, în care sunt propuse cinci scenarii pentru viitorul Europei.

Printre opțiunile prezentate de Comisie se numără scenariul ”cei care doresc mai mult realizează mai mult”, fapt ce ar urma să instituie o Uniune cu mai multe viteze care ar permite crearea a ceea ce se numesc ”coaliții de voință” în varii politici de integrare: apărare, justiție și afaceri interne, fiscalitate etc.

La nivelul întregii Uniunii, liderii de state și de guverne deja cântăresc opțiunile prezentate de Jean Claude Juncker în Carta Albă, înaintea summitului de la Roma ce marchează 60 de ani de Europă Unită, acolo unde fiecare își va prezenta punctul de vedere privind viitorul Europei post-Brexit și va fi semnată de o declarație pentru o foaie de parcurs a următorilor zece ani.

Europa cu mai multe viteze, un scenariu susținut deja de Franța, Germania, Spania și Italia

Patru dintre liderii europeni au decis luni cum ar trebui să arate Uniunea celor 27, după ce Franța, Germania, Italia și Spania au pledat, cu prilejul unui minisummit desfășurat la Paris, pentru o Europă cu mai multe viteze care să permită unora dintre statele membre să avanseze mai rapid decât celelalte, un scenariu ce se regăsește în Cartea Albă prezentată de președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, săptămâna trecută.

“Unitatea nu este uniformitate. Este motivul pentru care pledez în favoarea unor noi forme de cooperare, pentru noi proiecte, ceea ce numim cooperări diferențiate”, a transmis președintele Franței, François Hollande, gazda acestui minisummit organizat la Palatul Versailles, unde au fost prezenți cancelarul Germaniei, Angela Merkel, și premierii Spaniei, Mariano Rajoy, respectiv Italiei, Paolo Gentiloni.

Ce urmează

Carta Albă reprezintă contribuția Comisiei Europene la summitul de la Roma, cu ocazia căruia UE va discuta despre realizările ultimilor 60 de ani, dar și despre viitorul său cu 27 de membri. Carta Albă marchează începutul unui proces prin care UE-27 va decide împreună asupra viitorului Uniunii. Pentru a încuraja acest dialog, Comisia Europeană, alături de Parlamentul European și de statele membre interesate, va găzdui o serie de „dezbateri dedicate viitorului Europei” în orașele și în regiunile Europei.

În lunile următoare, Comisia Europeană va contribui la discuții printr-o serie de documente de reflecție care vor aborda următoarele subiecte: • dezvoltarea dimensiunii sociale a Europei; • aprofundarea uniunii economice și monetare, pe baza Raportului celor cinci președinți din iunie 2015; • valorificarea oportunităților globalizării; • viitorul apărării Europei; • viitorul finanțelor UE.

Întocmai precum Cartea albă, aceste documente de reflecție vor prezenta diverse idei, propuneri, opțiuni sau scenarii pentru Europa anului 2025, fără a fi stabilite decizii finale în acest stadiu. Aceste idei vor fi dezvoltate în discursul președintelui Juncker privind starea Uniunii din septembrie 2017, înainte să se poată trage primele concluzii cu ocazia Consiliului European din decembrie 2017. Astfel se va putea decide asupra acțiunilor ulterioare, care să fie întreprinse în timp util pentru alegerile parlamentare europene din iunie 2019.

Citiți și:

Gianni Pittella, liderul socialiștilor din Parlamentul European: Opțiunea privind viteza dublă nu poate fi prima alegere. Eu nu vreau să excludem pe nimeni și cred că țările din Est pot avea un aport esențial

Guy Verhofstadt: În cazul unei Europe cu mai multe viteze, UE ar trebui să fie formată din ”membri deplini” și ”membri asociați”

 Klaus Iohannis și Sorin Grindeanu, front comun la Bruxelles: România refuză o Europă cu mai multe viteze. Președintele participă la Consiliul European, iar premierul se întâlnește cu Francois Hollande

.

Marian-Jean Marinescu

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Măsurile privind schimbările climatice ar trebui aplicate după redresarea economiilor afectate de pandemie

Published

on

© European Parliament Media Center

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE) susține că măsurile privind schimbările climatice ar trebui aplicate după redresarea economiilor afectate de pandemia cu coronavirus. 

În mesajul postat pe pagina oficială de Facebook, deputatul european menționează că, într-adevăr, planul de redresare post-pandemie al economiei Uniunii Europene s-ar putea ridica la 500 de miliarde de euro, ”sumă care pare să fi fost acceptată de Franța și Germania.”

Reamintim că Preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Angela Merkel au propus luni un plan de relansare pentru Uniunea Europeană de 500 de miliarde de euro pentru a face faţă impactului economic provocat de noul coronavirus, care a aruncat Europa într-o recesiune de o amploare istorică.

Referitor la planul de redresare economică pe care Comisia Europeană îl pregătește fără consultarea Parlamentului European, Marian-Jean Marinescu subliniază incertitudinea asupra nerambursării viitorilor bani: ”Deși nu a consultat Parlamentul cu privire la Planul de redresare, Comisia Eurpeană îl va face public la finalul acestei luni. Problema este că nu se știe încă ce parte a acestor fonduri vor fi bani neramburisabili și cat reprezintă credite.”

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

European Youth Event: Președintele Parlamentului European va încheia sesiunea online dedicată tinerilor cu privire la rolul UE în contextul crizei COVID-19

Published

on

Președintele Parlamentului European, David Sassoli, va participa la sesiunea de închidere intitulată „Cum e să fii Președintele PE?”, pentru a-și prezenta activitatea zilnică, în special în aceste momente dificile, precum și răspunsul Parlamentului în față provocărilor COVID-19 și calea de urmat după criză.

Programul „EYE online” a debutat la 7 aprilie după confirmarea faptului că evenimentul bienal de la Strasbourg nu putea avea loc în acest an din cauza pandemiei de coronavirus. Ultima săptămână (25-29 mai) include mai multe sesiuni interactive, cum ar fi, printre altele, o dezbatere cu importanți factori de decizie din UE, activități pentru a înțelege mai bune ce înseamnă să fii eurodeputat sau interpret, și seminare pe diverse teme.

 

Președintele Sassoli va participa la sesiunea de închidere intitulată „Cum e să fii Președintele PE?”, pentru a-și prezenta activitatea zilnică, în special în aceste momente dificile, precum și răspunsul Parlamentului în față provocărilor COVID-19 și calea de urmat după criză.

Această ediție online urmărește să răspundă așteptărilor unui număr de peste 13.000 de tineri care s-au înscris la evenimentul din luna mai, dar și să permită participarea unui public mai larg. Până în prezent, activitățile s-au bucurat de peste 500.000 de vizualizări. Activitățile sunt transmise în direct pe pagina de Facebook a EYE.

Continue Reading

U.E.

Comitetul European al Regiunilor invită administrațiile locale și regionale să participe la cea de-a VI-a ediție a Forumului European pentru Migrație

Published

on

© CoR

Comitetul European al Regiunilor invită administrațiile locale și regionale să participe la cea de-a șasea ediție a Forumului European pentru Migrație. Evenimentul, organizat în colaborare cu Comisia Europeană, va avea loc la Bruxelles, în perioada 2-3 iunie la sediul CoR și EESC.

Potrivit comunicatului oficial al CoR, această ediție se va concentra pe legătura dintre politicile de integrare destinate migranților și refugiaților și politici sociale (politici de coeziune socială, cultură, educație și sport), pe necesitatea unui sprijin de integrare personalizat și pentru facilitarea întâlnirilor și interacțiunilor dintre migranți și cetățeni.

Se vor discuta, de asemenea, căi legale și sigure pentru cei care au nevoie de protecție internațională și despre modul de maximizare a integrării lor în societățile gazdă.

Participanții pot prezenta proiecte de succes privind integrarea migranților în societate. În plus, va avea loc o discuție cu privire la prioritățile viitoare în domeniul integrării, având în vedere strategia viitoare a UE și planul de acțiune în curs de pregătire.

Evenimentul va avea o abordare interactivă, participativă. Toți participanții trebuie să contribuie la discuții și să lucreze în grup. În timp ce organizatorii își propun să ofere participanților servicii de interpretare în mai multe limbi, este foarte recomandat ca participanții să aibă o bună stăpânire a limbii engleze sau franceze. Având în vedere formatul evenimentului, nu este prevăzută participarea la nivel politic. 

Cheltuielile legate de participare vor fi acoperite de Comisia Europeană. Funcționarii autorităților administrative selectate vor fi anunțați și vor primi invitații ulterior în acest proces. Autoritățile locale și regionale nu trebuie să depună un formular de depunere a cererii către CESE sau Comisia Europeană. CoR este responsabil de procedura de selecție. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending