Connect with us

U.E.

Europa cu mai multe viteze, un scenariu tot mai invocat. Herman van Rompuy (PPE): Cooperarea consolidată poate reprezenta o opțiune de rezervă

Published

on

Partidul Popular European (centru-dreapta) a prezentat marți un document ce prevede strategia sa de viitor, acesta urmând a fi adoptat în cadrul Congresului PPE din 29-30 martie în Malta. În cadrul raportului de 14 pagini, liderii PPE promit să depună eforturi și să mobilizeze cetățenii pentru a evita viitoare diviziuni în Europa celor 27, după ieșirea Marii Britanii din UE.

În cadrul unei conferințe de presă, Herman van Rompuy, fost președinte al Consiliului European, a dat asigurări că scenariile precum ieșirea Franței sau a Olandei din Uniunea Europeană, date fiind alegerile din acest an în aceste țări, nu sunt realiste. ”Pur și simplu nu se va întâmpla asta!”, a declarat van Rompuy, la Bruxelles, în cadrul prezentării raportului, potrivit EuObserver.

Foto: EPP Group

Ideea principală este aceea că ”dorim să păstrăm democrațiile, societățile și economiile cât mai deschise posibil”, a transmis van Rompuy, alături de Elmar Brok, fost președinte al Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului European.

„Viitorul Uniunii Europene trebuie să fie definit de obiectivele pe care le urmărim (…) precum o mai bună protejare a cetățenilor în fața noilor amenințări la adresa securității și prosperității lor și apărarea valorilor europene fundamentale atât în interiorul Europei, cât și în afara sa”, a declarat van Rompuy, citat de EurActiv.com.

”Ca regulă, trebuie să vedem dacă anumite acțiuni pot asumate și realizate de cele 27 de state membre. Dacă nu, țările UE pot decide să își intensifice cooperarea, așa cum a fost cazul în trecut, în unele zone”, a susținut van Rompuy, în contextul discuțiilor privind o Europă cu mai multe viteze.

Acest scenariu trebuie văzut drept ”o a doua opțiune”, principalul obiectiv fiind integrarea și colaborarea la nivelul tuturor statelor membre, a transmis Herman van Rompuy.

Oficialul a adăugat însă că în cazul în care acest lucru nu este posibil, mecanismul cooperării consolidate poate fi utilizat drept ”o procedură de rezervă”. Cooperarea consolidată a fost introdusă prin Tratatul de la Amsterdam din 1999 şi permite ca 9 state membre să stabilească între ele o cooperare mai strânsă şi să acţioneze într-un domeniu fără să se aştepte ca toate celelalte state să fie de acord.

Pentru a avansa, Uniunea Europeană are nevoie de pragmatism, ”iar în spiritul eficienței trebuie să vedem dacă reglementările Uniunii sunt cele mai bune pentru a aborda anumite probleme”, a susținut van Rompuy.

Cu toate acestea, în ”domenii cheie” precum moneda euro și zona Schengen ”o integrare și o coordonare mai eficiente între statele membre UE sunt necesare pentru a menține acquis-ul și pentru a funcționa mai bine”, a declarat van Rompuy.

Citiți și: Viitorul Uniunii Europene se decide în timpul președinției române a Consiliului UE. Klaus Iohannis: Europa cu mai multe viteze nu trebuie să fie regula jocului

Decizia PPE de a prezenta acest document vine drept replică la Carta Albă prezentată săptămâna trecută de șeful Comisiei Europene Jean Claude Juncker, în care sunt propuse cinci scenarii pentru viitorul Europei.

Printre opțiunile prezentate de Comisie se numără scenariul ”cei care doresc mai mult realizează mai mult”, fapt ce ar urma să instituie o Uniune cu mai multe viteze care ar permite crearea a ceea ce se numesc ”coaliții de voință” în varii politici de integrare: apărare, justiție și afaceri interne, fiscalitate etc.

La nivelul întregii Uniunii, liderii de state și de guverne deja cântăresc opțiunile prezentate de Jean Claude Juncker în Carta Albă, înaintea summitului de la Roma ce marchează 60 de ani de Europă Unită, acolo unde fiecare își va prezenta punctul de vedere privind viitorul Europei post-Brexit și va fi semnată de o declarație pentru o foaie de parcurs a următorilor zece ani.

Europa cu mai multe viteze, un scenariu susținut deja de Franța, Germania, Spania și Italia

Patru dintre liderii europeni au decis luni cum ar trebui să arate Uniunea celor 27, după ce Franța, Germania, Italia și Spania au pledat, cu prilejul unui minisummit desfășurat la Paris, pentru o Europă cu mai multe viteze care să permită unora dintre statele membre să avanseze mai rapid decât celelalte, un scenariu ce se regăsește în Cartea Albă prezentată de președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, săptămâna trecută.

“Unitatea nu este uniformitate. Este motivul pentru care pledez în favoarea unor noi forme de cooperare, pentru noi proiecte, ceea ce numim cooperări diferențiate”, a transmis președintele Franței, François Hollande, gazda acestui minisummit organizat la Palatul Versailles, unde au fost prezenți cancelarul Germaniei, Angela Merkel, și premierii Spaniei, Mariano Rajoy, respectiv Italiei, Paolo Gentiloni.

Ce urmează

Carta Albă reprezintă contribuția Comisiei Europene la summitul de la Roma, cu ocazia căruia UE va discuta despre realizările ultimilor 60 de ani, dar și despre viitorul său cu 27 de membri. Carta Albă marchează începutul unui proces prin care UE-27 va decide împreună asupra viitorului Uniunii. Pentru a încuraja acest dialog, Comisia Europeană, alături de Parlamentul European și de statele membre interesate, va găzdui o serie de „dezbateri dedicate viitorului Europei” în orașele și în regiunile Europei.

În lunile următoare, Comisia Europeană va contribui la discuții printr-o serie de documente de reflecție care vor aborda următoarele subiecte: • dezvoltarea dimensiunii sociale a Europei; • aprofundarea uniunii economice și monetare, pe baza Raportului celor cinci președinți din iunie 2015; • valorificarea oportunităților globalizării; • viitorul apărării Europei; • viitorul finanțelor UE.

Întocmai precum Cartea albă, aceste documente de reflecție vor prezenta diverse idei, propuneri, opțiuni sau scenarii pentru Europa anului 2025, fără a fi stabilite decizii finale în acest stadiu. Aceste idei vor fi dezvoltate în discursul președintelui Juncker privind starea Uniunii din septembrie 2017, înainte să se poată trage primele concluzii cu ocazia Consiliului European din decembrie 2017. Astfel se va putea decide asupra acțiunilor ulterioare, care să fie întreprinse în timp util pentru alegerile parlamentare europene din iunie 2019.

Citiți și:

Gianni Pittella, liderul socialiștilor din Parlamentul European: Opțiunea privind viteza dublă nu poate fi prima alegere. Eu nu vreau să excludem pe nimeni și cred că țările din Est pot avea un aport esențial

Guy Verhofstadt: În cazul unei Europe cu mai multe viteze, UE ar trebui să fie formată din ”membri deplini” și ”membri asociați”

 Klaus Iohannis și Sorin Grindeanu, front comun la Bruxelles: România refuză o Europă cu mai multe viteze. Președintele participă la Consiliul European, iar premierul se întâlnește cu Francois Hollande

.

U.E.

Angela Merkel va avea discuții informale cu activista de mediu Greta Thunberg la Berlin

Published

on

© Calea Europeana/ Zaim Diana

Cancelarul german Angela Merkel se va întâlni cu un grup de activiști pentru climă, în frunte cu Greta Thunberg și Luisa Neubauer, liderul local al mișcării climatice Fridays for Future, pentru un schimb de opinii, joia viitoare, în cancelaria de la Berlin, informează dpa, preluat de Agerpres.

Politicianul CDU dorește să discute despre protecția climatică națională și internațională cu reprezentanții mișcării climatice Fridays for Future, potrivit purtătorului de cuvânt al guvernului, Steffen Seibert. El a adăugat că șefa guvernului german a sprijinit tinerii care au ieșit în stradă pentru a solicita mai multă protecție pentru climă.

Fridays for Future au adresat o scrisoare deshisă șefilor de stat și de guvern din Uniunea Europeană, în iunie, prin care au solicitat eforturi mai mari în lupta împotriva încălzirii globale, în special oprirea imediată a investițiilor în combustibili fosili.

În plus, Thunberg și Neubauer au acuzat în mod repetat guvernul federal că nu a făcut suficient pentru a proteja mediul.

De asemenea, cancelarul vrea să folosească Președinția germană a Consiliului UE pentru a face progrese în domeniul protecției climei.

Reuniunea se va desfășura timp de 90 de minute, sub forma unui „schimb informal de opinii”.

În ultimii ani, din cauza unei întârzieri considerabile în ceea ce privește reducerea emisiilor de CO2, ideea că Germania va atinge obiectivul de reducere cu 40% a acestora ăn 2020 a fost în mare parte exclusă. Totuși, se pare că acest lucru este încă posibil din cauza scăderii puternice a emisiilor de CO2 ca urmare a limitărilor de circulație pe fondul pandemiei de coronavirus. Experții au subliniat, însă, în mod repetat că acesta este probabil doar un efect unic și nu unul de durată.

Thunberg, în vârstă de 17 ani, a iniţiat o mişcare globală pentru a atrage atenţia asupra schimbărilor climatice, lipsind de la ore vinerea. Prima sa grevă şcolară a avut loc în august 2018.

După greve şcolare în masă şi demonstraţii pentru climă în ţări din toată lumea în septembrie 2019, mişcarea de protest a devenit mai puţin vizibilă în ultimele luni din cauza pandemiei de COVID-19.

Continue Reading

U.E.

COVID-19: Comisia Europeană încheie primul contract pentru achiziția a 300 milioane de doze din vaccinul dezvoltat de AstraZeneca

Published

on

© European Union, 2019

Comisia Europeană a ajuns astăzi, 14 august, la un prim acord cu compania farmaceutică AstraZeneca pentru a achiziționa un potențial vaccin împotriva COVID-19, precum și pentru a-l dona țărilor cu venituri mici și medii sau a-l redirecționa către Spațiul Economic European (SEE), potrivit unui comunicat

Odată ce vaccinul se dovedește a fi sigur și eficient împotriva COVID-19, Comisia a convenit baza unui cadru contractual pentru achiziționarea a 300 de milioane de doze de vaccin AstraZeneca, cu opțiunea de a cumpăra încă 100 de milioane, în numele statelor membre ale UE.

AstraZeneca este o companie farmaceutică și biofarmaceutică multinațională anglo-suedeză ale cărei produse acoperă o gamă largă de afecțiuni: cardiace, vasculare, respiratorii, neurologice, etc.

Comisia continuă să negocieze acorduri similare cu alți producători de vaccinuri. În acest sens, amintim finalizarea discuțiilor exploratorii cu Sanofi-GSK, la 31 iulie și cu Johnson & Johnson, la 13 august, în urma cărora Comisia a anunțat rezervarea a 300 milioane, respectiv a 400 milioane de doze din potențialele vaccinuri produse de companiile amintite. 

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a declarat:

„Negocierile intense ale Comisiei Europene continuă să obțină rezultate. Acordul de astăzi este prima piatră de temelie în implementarea Strategiei Comisiei Europene privind vaccinurile. Această strategie ne va permite să oferim vaccinuri viitoare europenilor, precum și partenerilor noștri din altă părți ale lumii”

Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară, a declarat:

„Astăzi, după săptămâni de negocieri, avem primul Acord de Achiziție în Avans al UE pentru vaccin-candidat. Aș dori să mulțumesc AstraZeneca pentru implicarea sa constructivă în acest acord important pentru cetățenii noștri. Vom continua să lucrăm neobosit pentru a aduce mai mulți candidați într-un portofoliu larg de vaccinuri. Un vaccin sigur și eficient rămâne cea mai sigură strategie de ieșire din criză pentru a ne proteja cetățenii și restul lumii de coronavirus.”

Decizia de a sprijini vaccinul propus de AstraZeneca se bazează pe o abordare științifică solidă și pe tehnologia folosită (un vaccin bazat pe un adenovirus de la cimpanzei fără capacitate de replicare- ChAdOx1), viteză de livrare la scară largă, cost, partajarea riscurilor, răspundere și capacitatea de producție suficientă pentru a aproviziona întreaga UE, printre altele.

Comisia Europeană a prezentat la 17 iunie o strategie europeană pentru accelerarea dezvoltării, fabricării și distribuției vaccinurilor eficiente și sigure împotriva COVID-19. În schimbul dreptului de a cumpăra un anumit număr de doze de vaccin într-un interval de timp dat, Comisia ar finanța o parte din costurile inițiale cu care se confruntă producătorii de vaccinuri sub forma unor acorduri de achiziție în avans. Finanțarea oferită ar fi considerată ca o reducere pentru vaccinurile care vor fi cumpărate efectiv de statele membre.

Continue Reading

U.E.

Angela Merkel, invitată pentru prima oară la reședința de vară a lui Emmanuel Macron

Published

on

©️ Bundesregierung

Emmanuel Macron o va primi pe Angela Merkel pe 20 august la Fort Brégançon, reședința sa de vacanță, pentru a discuta despre provocările comune și probleme majore internaționale, de la Covid-19, adoptarea următorului Cadru Financiar Multianual al UE, situația din Liban și Belarus, a anunțat vineri Palatul Élysée, citat de AFP și Reuters, preluat de Agerpres.

Potrivit cancelariei prezidențiale, cancelarul german se va afla în premieră la Fort Bregançon, la invitația unui președinte al Republicii Franceze, la 35 de ani de la reuniunea dintre Helmuth Kohl și François Mitterrand în această locație cu vedere la Mediterană.

Alți șef de stat sau de guvern din Europa care s-au aflat în trecutul recent la Fort Bregançon au fost preşedintele rus Vladimir Putin în august 2019 şi premierul britanic Theresa May, cu un an înainte.

La vârful agendei discuțiilor se află subiecte a căror abordare este urgentă, precum coordonarea europeană legată de combaterea pandemiei de coronavirus, adoptarea bugetului multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 și încheierea unui acord privind viitoarele relații cu Regatul Unit post-Brexit.

De asemenea, Macron și Merkel vor discuta despre provocările și obiectivele climatice ale UE, Conferința privind viitorul Europei, comerț, situația din Belarus și Liban, precum și tensiunea din Mediterana de est, dintre Turcia și Grecia.

Potrivit declarației secretarulului de stat francez pentru afaceri europene, Clément Beaune, această întâlnire este, de asemenea, o nouă oportunitate pentru a prezenta soliditatea și voința politică a cuplului franco-german solid de a acționa împreună pentru interesele europene.

„Da, este un moment de cotitură. Cu prilejul crizei Covid, Germania a ajuns să împărtășească pozițiile pe care noi le apăram de trei ani. A avut loc o accelerare a istoriei, dar care a fost pregătită de angajamentul european al președintelui din 2017 ”, a declarat oficialul francez.

Emmanuel Macron şi Angela Merkel s-au văzut ultima oară la 21 iulie, când au încheiat, printr-o conferinţă de presă comună, un summit european în care cei 27 de şefi de stat din ţările membre ale UE au ajuns la un acord, calificat drept ‘istoric’, cu privire la un plan de relansare post-coronavirus, bazat pentru prima dată pe o datorie comună.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending