Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Europa Digitală. Comisia Europeană anunță finanțarea cu 9,2 miliarde de euro a celui mai ambițios proiect digital în următorul Cadru Financiar Multianual

Published

on

Comisia Europeană a detaliat astăzi planul de investiții în următorul Cadru Financiar Multianual (CFM) pentru primul program Europa Digitală, potrivit unui comunicat de presă al executivului european.

Prin adoptarea Strategiei privind piața unică digitală, Comisia și-a propus cadru de reglementare adaptat erei digitale. Pe lângă această strategie, trebuie să se asigure finanțare și investiții la fel de ambițioase în programul Europa digitală pentru îmbunătățirea competitivității internaționale a UE, precum și pentru dezvoltarea și consolidarea capacităților digitale strategice ale Europei. Aceste capacități-cheie vizează calculul de înaltă performanță, inteligența artificială, securitatea cibernetică și competențele digitale avansate, asigurându-se utilizarea pe scară largă și accesibilitatea acestora în toate sectoarele economiei și ale societății, atât de către întreprinderi, cât și de către sectorul public. 

Propunerea Comisiei vizează cinci domenii:

  1. Supercalculatoare: Se vor acorda 2,7 miliarde EUR pentru finanțarea de proiecte în vederea dezvoltării și consolidării facilităților de calcul de înaltă performanță și de prelucrare a datelor în Europa, lucru care este esențial pentru dezvoltarea a numeroase domenii – de la asistența medicală și energia din surse regenerabile până la siguranța auto și securitatea cibernetică. Această finanțare va asigura astfel o utilizare mai eficace și mai largă a calculului de înaltă performanță, atât în sectorul public, cât și în cel privat, inclusiv la nivelul întreprinderilor mici și mijlocii. Programul Europa digitală va avea ca obiectiv să dezvolte o infrastructură de talie internațională în materie de supercalculatoare și de prelucrare a datelor, care să fie dotată cu capacități exascale (un miliard de miliarde sau 1018 calcule pe secundă) până în exercițiul financiar 2022/2023, precum și cu capacități post-exascale până în exercițiul financiar 2026/2027, astfel încât UE să dispună de propriile resurse independente și competitive în materie de tehnologii, să atingă excelența în materie de aplicații și să extindă disponibilitatea și utilizarea calculului de înaltă performanță. Inițiativele planificate se vor baza pe strategia europeană privind supercalculatoarele, care va ajuta UE să avanseze în numeroase domenii, de la asistența medicală și energia din surse regenerabile până la siguranța vehiculelor și securitatea cibernetică.
  2. Inteligență artificială: Sunt prevăzute 2,5 miliarde EUR pentru favorizarea răspândirii inteligenței artificiale în întreaga economie și societate europeană. Acest buget se bazează pe abordarea europeană privind inteligența artificială, prezentată la 25 aprilie 2018: scopul este stimularea investițiilor pentru valorificarea la maximum a inteligenței artificiale, ținându-se cont în același timp de transformările socioeconomice pe care le cauzează aceasta și asigurându-se un cadru etic și juridic adecvat. Programul Europa digitală va facilita accesul autorităților publice și al întreprinderilor, în special al celor de mici dimensiuni, la instalațiile de testare și experimentare a inteligenței artificiale în statele membre, în timp ce consolidarea investițiilor în cercetare și inovare în cadrul programului Orizont Europa îi va permite UE să se mențină în prima linie în ceea ce privește progresele științifice și tehnologice în materie de inteligență artificială. Comisia propune crearea unor „biblioteci europene” comune de algoritmi care să fie accesibile tuturor, cu ajutorul căreia sectorul public și sectorul privat să identifice și să achiziționeze soluția cea mai adecvată pentru nevoile lor. La nivelul întregii Uniuni se vor crea platforme deschise și se va acorda acces la spații de date industriale pentru inteligența artificială în cadrul centrelor de inovare digitală, care vor oferi instalații de testare și informații întreprinderilor mici și inovatorilor de la nivel local.
  3. Securitate cibernetică și încredere: Se vor investi 2 miliarde EUR în protejarea economiei digitale, a societății și a democrațiilor Uniunii prin promovarea apărării cibernetice și a sectorului securității cibernetice din UE, prin finanțarea de echipamente și infrastructură de ultimă generație în domeniul securității cibernetice, precum și prin sprijinirea dezvoltării competențelor și a cunoștințelor necesare. Propunerea se bazează pe o gamă largă de măsuri privind securitatea cibernetică prezentate în septembrie 2017, precum și pe primul act legislativ adoptat la nivelul UE privind securitatea cibernetică, care a intrat în vigoare în mai 2018.
  4. Competențe digitale: Prin alocarea unei sume de 700 de milioane EUR se va garanta că forța de muncă actuală și viitoare va avea posibilitatea de a dobândi cu ușurință competențe digitale avansate prin cursuri de formare și stagii de pregătire la locul de muncă pe termen lung și pe termen scurt, indiferent de statul membru de reședință al participanților. În cadrul programului Europa digitală, centrele de inovare digitală vor desfășura programe specifice menite să ajute întreprinderile mici și mijlocii și administrațiile publice să ia măsurile necesare pentru ca personalul lor să dobândească competențele avansate necesare pentru a putea avea acces la noile posibilități pe care le oferă calculul de înaltă performanță, inteligența artificială și securitatea cibernetică.
  5. Asigurarea utilizării pe scară largă a tehnologiilor digitale la nivelul întregii economii și societăți: Prin alocarea a 1,3 miliarde EUR se va asigura transformarea digitală a administrației publice și a serviciilor publice și interoperabilitatea acestora în Uniunea Europeană și se va facilita accesul la tehnologii și know-how pentru toate întreprinderile, în special pentru IMM-uri. Centrele de inovare digitală vor avea rolul de „ghișee unice” pentru întreprinderile mici și mijlocii și administrațiile publice, oferind acces la expertiză tehnologică și la facilități de experimentare, precum și consiliere pentru o mai bună evaluare a interesului economic al proiectelor de transformare digitală. Va fi susținută o rețea de centre de inovare digitală, asigurându-se cea mai mare acoperire geografică posibilă în întreaga Europă. Centrele de inovare digitală reprezintă la ora actuală unul dintre principalele elemente ale strategiei de digitalizare a industriei europene.

Etapele următoare

Este esențial să se ajungă rapid la un acord asupra întregului buget pe termen lung al UE și asupra propunerilor sectoriale, pentru ca fondurile UE să dea rezultate pe teren cât mai curând posibil.

Având în vedere caracterul urgent al situației și amploarea investițiilor necesare, există argumente puternice în favoarea intervenției UE pentru finanțarea și coordonarea acțiunilor în comun, la o scară care să poată oferi un răspuns provocărilor pe care le presupune transformarea digitală. Acest lucru ar trebui să asigure faptul că beneficiile generate de noile tehnologii digitale sunt partajate pe deplin.

Neacoperirea rapidă a deficitului de investiții ar risca să slăbească capacitatea de inovare și competitivitatea industrială a UE.

Ajungerea în 2019 la un acord privind următorul buget pe termen lung ar asigura o tranziție fără probleme între actualul buget pe termen lung (2014-2020) și noul buget, precum și previzibilitatea finanțării, în beneficiul tuturor.

Context

Europa digitală este un program nou, care face parte din capitolul „Piața unică, inovarea și sectorul digital” al propunerii de buget pe termen lung al UE. Având la bază Strategia privind piața unică digitală lansată în mai 2015 și realizările pe care le-a permis aceasta în ultimii ani, programul are ca obiectiv principal asigurarea faptului că transformarea digitală a Europei este în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor.

Datorită suplimentării fondurilor, UE va putea investi mai mult în economia și societatea digitală. Comisia mai propune astăzi și mărirea bugetului pentru proiectele de infrastructură digitală din cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei la 3 miliarde EUR. Mecanismul pentru interconectarea Europei se concentrează asupra proiectelor cu cea mai mare valoare adăugată europeană, în special asupra conexiunilor transfrontaliere. În sectorul digital, acesta va contribui la asigurarea, până în 2025, a accesului tuturor actorilor socioeconomici importanți, cum ar fi școlile, spitalele, nodurile de transport, principalii furnizori de servicii publice și întreprinderile puternic digitalizate, la conexiuni în bandă largă adaptate exigențelor viitorului (a se vedea comunicatul de presă separat).

În afară de programul Europa digitală, este necesar ca finanțarea pentru cercetare și inovare în domeniul tehnologiilor digitale de generație următoare să fie continuată și consolidată în cadrul programului Orizont Europa prevăzut în următorul cadru financiar multianual. Cele două programe vor conlucra: în timp ce Orizont Europa asigură investiții esențiale în cercetare și inovare, Europa digitală valorifică aceste rezultate pentru a crea infrastructura necesară, sprijinind totodată implementarea și consolidarea capacităților, care, la rândul lor, vor asigura o contribuție la cercetările viitoare în domeniul inteligenței artificiale, al roboticii, al calculului de înaltă performanță și al volumelor mari de date.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Cum a reacționat Comisia Europeană la plângerea penală înregistrată pe numele Verei Jourova și al lui Frans Timmermans

Published

on

Comisia Europeană a aflat din media că autoritățile române au lansat o anchetă penală asupra mai multor oficiali ai Comisiei pentru că şi-au făcut treaba, a declarat joi, la Bruxelles, în cadrul briefingului de presă cotidian, Margaritis Schinas, purtătorul de cuvânt al Executivului european, informează Agerpres.

”Deşi nu comentăm asupra procedurilor judiciare naţionale, am vrea să le reamintim autorităţilor române că nu au deloc jurisdicţie în aceste chestiuni. Toţi oficialii Comisiei în capacitatea lor oficială sunt supuşi numai jurisdicţiei Curţii de Justiţie a UE şi protejaţi de Protocolul privind privilegiile şi imunităţile ataşat tratatelor şi cu care au fost de acord toate statele membre, inclusiv România”, a adăugat Schinas.

”Permiteţi-mi, de asemenea, să vă reamintesc că Comisia şi-a exprimat chiar ieri (n.r.miercuri) profunda preocupare privind statul de drept în România”, a mai spus Margaritis Schinas.

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a anunțat joi că i-a trimis o scrisoare prim-vicepreședintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, în care i-a explicat motivațiile pentru fiecare prevedere din Ordonanța de urgență care modifică legile justiției, după ce Comisia Europeană, prin vocea purtătorului de cuvânt Margaritis Schinas, a avut o serie de observații critice la adresa acesteia.

”Am trimis o scrisoare prim-vicepreşedintelui Timmermans, în care i-am prezentat Ordonanţa de modificare a legilor justiţiei”, a declarat Toader la Parchetul General.

”Deocamdată am trimis scrisoarea către Timmermans şi pe parcurs vă voi da detalii”, a adăugat ministrul Justiţiei.

Reacția Comisiei Europene survine în contextul în care Secția pentru anchetarea magistraților a înregistrat o plângere penală adresată de site-ul Lumea Justiției (luju.ro) în care sunt vizați prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, comisarul european pentru Justiție, Vera Jourova, șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România, Angela Cristea și procurorul general al României, Augustin Lazăr.

De asemenea, plângerea îi vizează și pe cei care au tehnoredactat ultimul raport MCV, cel din 13 noiembrie 2018.

Amintim faptul că Executivul european la publicat la 13 noiembrie 2018 unul dintre cele mai dure rapoarte MCV de la aderarea României la UE încoace în care țara noastră a primit opt recomandări suplimentare, Executivul european cerând Guvernului de la București să suspende punerea în aplicare a legilor Justiției și să le revizuiască în acord cu recomandările Comisiei de la Veneția și GRECO.

MCV a fost instituit ca o măsură tranzitorie prin care UE să poate ajuta România și Bulgaria să remedieze probleme privind reforma judiciară și fenomenul corupției.

Până în prezent, Comisia Europeană a prezentat 16 rapoarte (2007-2017) care vizează progresul României și al Bulgariei în domeniul combaterii corupției și a reformelor din sistemul judiciar.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ministrul Justiției Tudorel Toader a anunțat că i-a trimis o scrisoare prim-vicepreședintelui CE Frans Timmermans în care i-a ”prezentat Ordonanţa de modificare a legilor justiţiei”

Published

on

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a anunțat joi că i-a trimis o scrisoare prim-vicepreședintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, în care i-a explicat motivațiile pentru fiecare prevedere din Ordonanța de urgență care modifică legile justiției, după ce Comisia Europeană, prin vocea purtătorului de cuvânt Margaritis Schinas, a avut o serie de observații critice la adresa acesteia, informează Digi24, care citează Agerpres.

”Am trimis o scrisoare prim-vicepreşedintelui Timmermans, în care i-am prezentat Ordonanţa de modificare a legilor justiţiei”, a declarat Toader la Parchetul General.

”Deocamdată am trimis scrisoarea către Timmermans şi pe parcurs vă voi da detalii”, a adăugat ministrul Justiţiei.

Amintim că ministrul Justiției, Tudorel Toader, a anunțat marți, după ședința de Guvern, că Executivul a aprobat ordonanța de urgență care modifică Legile Justiției.

Conform acesteia, procurorii de rang înalt, procurorul general și adjuncții acestuia, șefii DIICOT și DNA și adjuncții acestora vor primi un aviz de la plenul CSM, nu de la Secția de procurori din cadrul CSM.

În ordonanță mai este menționat că, pentru funcțiile de procurori de rang înalt nu vor mai fi permise delegările cu o durată mai mare de 45 de zile.

Decizia a provocat îngrijorarea Comisiei Europene, care a anunțat că va solicita explicații Guvernului României.

”Comisia Europeană urmărește cu mare îngrijorare evoluțiile cu privire la statul de drept din România. Atât conținutul, cât și procedura prin care s-au făcut cele mai recente modificări, prin intermediul unor ordonanțe de urgență, fără consultări cu sistemul judiciar, par să fie în contradicție directă cu recomandările Comisiei din Mecanismul de Cooperare și Verificare. Comisia Europeană va cere explicații de la Guvernul României în privința acestor schimbări”, a precizat Margaritis Schinas, purtătorul de cuvânt al Executivului european.

O reacție similară a venit și din partea vicepreședintelui Comisiei Europene, Jyrki Katainen, care a spus că Executivul european urmăreşte cu mare îngrijorare cele mai recente evoluţii cu privire la statul de drept în România, întrebându-se retoric ”De ce, Guvern al României, de ce?”.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Vicepreședintele Comisiei Europene, Jyrki Katainen, îngrijorat că OUG privind modificarea legilor justiției afectează statul de drept în România, pune o întrebare retorică: ”De ce, Guvern al României, de ce?”

Published

on

Comisia Europeană (CE) urmăreşte cu mare îngrijorare cele mai recente evoluţii cu privire la statul de drept în România, a transmis joi pe Twitter vicepreşedintele executivului european Jyrki Katainen.

Atât conţinutul, cât şi procedura acestor ultime schimbări par să fie în contradicţie cu recomandările Mecanismului de Cooperare şi Verificare, adaugă vicepreşedintele CE, în mesajul intitulat: ,,De ce, Guvern al României, de ce?”.


 Mesajul vine după ce marţi guvernul român a adoptat o Ordonanță de Urgență care modifică legile Justiţiei şi care, potrivit ministrului justiţiei, Tudorel Toader, se referă, printre altele, la delegările în funcţii de conducere de rang înalt din cadrul Ministerului Public. Conform acesteia, procurorii de rang înalt, procurorul general și adjuncții acestuia, șefii DIICOT și DNA și adjuncții acestora vor primi un aviz de la plenul CSM, nu de la Secția de procurori din cadrul CSM.

De asemenea, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Margaritis Schinas, anunța miercuri, în cadrul unei declarații de presă, că executivul european va cere lămuriri guvernului României în privința schimbărilor aduse la legile justiției prin încălcarea recomandărilor din cadrul celui mai recent raport MCV al Comisiei.

Citiți și  Comisia Europeană reacționează după adoptarea ordonanței privind modificarea legilor justiției: Urmărim cu îngrijorare evoluțiile cu privire la statul de drept din România. OUG încalcă recomandările MCV

La nivel național, și-au exprimat îngrijorarea în legătură cu ordonanța de urgență atât Procurorul General al României, Augustin Lazăr, precum și Direcția Națională Anticorupție (DNA), susţinând că modificările pot conduce la apariţia unui blocaj instituţional al Ministerului Public, dar și că modul de adoptare, fără consultarea prealabilă a magistraților, şi conţinutul ordonanţei ridică mari semne de întrebare.

În orice caz, temerile lui Katainen cu privire la nerespectarea principiilor statului de drept în România au fost exprimate și cu alte ocazii, anul acesta. Luna trecută, pe 21 ianuarie, tot într-o postare pe Twitter, Jyrki Katainen a scris că ,,poporul român merită un stat de drept”, ca reacţie la anunţul făcut de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, privind o posibilă ordonanţă de urgenţă prin care cei condamnaţi să poată depune contestaţii în anulare.

O zi mai târziu, vicepreședintele Comisiei Europene mai nota că ,,unele state membre ale Uniunii Europene, printre care Polonia, Ungaria şi România, par să devieze de la calea liberal-democratică, iar aceasta este cea mai mare provocare cu care se confruntă UE în acest moment”.

Amintim faptul că Executivul european a publicat la 13 noiembrie unul dintre cele mai dure rapoarte MCV de la aderarea României la UE încoace în care țara noastră a primit opt recomandări suplimentare, executivul european cerând Guvernului de la București să suspende punerea în aplicare a legilor Justiției și să le revizuiască în acord cu recomandările Comisiei de la Veneția și GRECO.

MCV a fost instituit ca o măsură tranzitorie prin care UE să poate ajuta România și Bulgaria să remedieze probleme privind reforma judiciară și fenomenul corupției.

Până în prezent, Comisia Europeană a prezentat 16 rapoarte (2007-2017) care vizează progresul României și al Bulgariei în domeniul combaterii corupției și a reformelor din sistemul judiciar. Raportul din luna ianuarie 2017 conține condițiile pe care România trebuie să le îndeplinească pentru încheierea monitorizării din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare.

Raportul din 2016 a fost al treilea MCV pozitiv consecutiv după cele din 2014 și 2015.

Rapoartele MCV pentru România au fost publicate începând cu 2007, în anii 2008-2012 fiind prezentate cu o frecvență semestrială. Din 2013, Comisia publică câte un raport anual.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending