Noul supercomputer JUPITER, inaugurat de comisarul european Ekaterina Zaharieva și de cancelarul german Friedrich Merz, a devenit oficial primul sistem european care a atins pragul exascale – și anume, efectuarea a mai mult de un cvintilion (1018) de operațiuni pe secundă, un nivel de putere de calcul comparabil cu agregarea capacităților de calcul ale unui milion de telefoane inteligente moderne. Potrivit comunicatului oficial, odată cu această realizare, Europa intră în liga mondială a calculului de înaltă performanță.
Clasat oficial ca cel mai puternic supercomputer din Europa și al patrulea cel mai rapid din lume, JUPITER combină performanța de neegalat cu un accent puternic pe durabilitate. Sistemul funcționează în întregime pe bază de energie din surse regenerabile și dispune de răcire și reutilizare a energiei de ultimă generație, ceea ce îl face cel mai eficient modul de supercalculatoare din punct de vedere energetic din lume, astfel cum confirmă poziția sa numărul unu în clasamentul Green500.
Cu o putere de calcul care depășește un exaflop, JUPITER va transforma știința, inovarea și elaborarea politicilor în întreaga Europă. Cercetătorii vor putea acum să ruleze modele climatice și meteorologice la rezoluție la scară kilometrică, permițând previziuni mult mai precise ale evenimentelor extreme, cum ar fi valurile de căldură, furtunile puternice și inundațiile.
JUPITER va sprijini dezvoltarea și implementarea soluțiilor de IA; capacitatea sa de supercalcul va sprijini viitoarea fabrică de IA (JAIF), anunțată în martie 2025, care va pregăti modele lingvistice de vârf de mari dimensiuni (LLM) pentru IA generativă și tehnologiile digitale de generație următoare.
JUPITER reprezintă o investiție comună în valoare de 500 de milioane EUR din partea UE și a Germaniei, canalizată prin intermediul întreprinderii comune EuroHPC. Aceasta face parte din strategia mai amplă a Europei de a dezvolta o rețea de gigafabrici de IA: centre de calcul la scară largă, eficiente din punct de vedere energetic, dedicate formării și implementării modelelor de IA de frontieră.
Întreprinderea comună pentru calculul european de înaltă performanță (EuroHPC) a selectat deja 13 propuneri de înființare și exploatare a unor fabrici de IA în întreaga Europă.
Fabricile de IA vor reuni ingredientele-cheie care sunt necesare pentru succesul în domeniul IA: puterea de calcul, datele și talentul. Acestea vor oferi acces la puterea de calcul masivă de care întreprinderile nou-înființate, industria și cercetătorii au nevoie pentru a-și dezvolta modelele și sistemele de IA. De exemplu, modelele lingvistice europene de mari dimensiuni sau modelele verticale specializate de IA care se axează pe sectoare sau domenii specifice.
La 30 iunie 2025, Comisia a anunțat, de asemenea, un număr copleșitor de propuneri de înființare a gigafabricilor europene de IA, cu 76 de manifestări ale interesului în 16 state membre.
Conceptul de gigafabrici de IA se bazează pe inițiativa privind fabricile de IA, valorificând rețeaua de supercalcul EuroHPC de vârf din Europa pentru a realiza ambiția UE de a deveni cel mai important continent din lume în domeniul IA. Gigafabricile de IA vor fi centre de calcul și de stocare a datelor bazate pe IA de ultimă generație, la scară largă, concepute special pentru a dezvolta, a antrena și a implementa modele și aplicații de IA de generație următoare la hiperscară, de exemplu modele cu sute de trilioane de parametri. Prin integrarea puterii de calcul vaste, a centrelor de date eficiente din punct de vedere energetic și a automatizării bazate pe IA, aceste instalații vor stabili noi criterii de referință pentru antrenarea, deducția și implementarea modelelor de IA.
