Connect with us

CONSILIUL UE

Europa post-Merkel. Bilanțul președinției germane a Consiliului UE: Angela Merkel lasă în urmă nu doar o moștenire istorică, ci un proiect care ne duce spre viitor

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

În urmă cu șase luni și în cea mai grea perioadă din istoria Uniunii Europene, Germania prelua pentru a 13 oară președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene și pentru a doua și ultima dată cu cancelarul Angela Merkel la conducere. Cu motto-ul “Să facem Europa puternică din nou”, Germania a deschis la 1 iulie 2020 trio-ul de președinții format alături de Portugalia și de Slovenia cu o misiune adaptată: “o președinție corona” venită să salveze Europa.

“Aceasta este o datorie pe care o aștept enorm. (…) Europa are nevoie de noi, așa cum și noi avem nevoie de ea, nu numai ca o moștenire istorică, ci ca un proiect care ne duce spre viitor”, declara Merkel în ajunul acestei președinții, într-un moment în care pandemia lovise puternic economia Uniunii Europene, solidaritatea, dar și unitatea proiectului european, iar marile dosare europene – acordurile privind bugetul și relansarea, statul de drept, Brexitul sau relațiile externe – erau încă o necunoscută într-o mare de incertitudini.

Pentru a realiza bilanțul președinției germane la Consiliul UE a fost necesar să așteptăm până în ultima zi a lui 2020, anul fără precedent în istoria UE și a relațiilor transatlantice, când pe ultima sută de metri Germania și Angela Merkel au reușit să faciliteze un acord de investiții, fie el numai și “de principiu”, între Uniunea Europeană și China, un rival sistemic, însă un actor în raport cu care Europa are nevoie să reechilibreze balanța comercială situată la un deficit anual de 164 de miliarde de euro.

Definită inclusiv drept “sprintul” unei “curse de ștafetă”, președinția germană a Consiliului UE lasă Uniunii o moștenire incontestabilă.

Arta compromisului și două summituri: Un pachet bugetar și de relansare economică de proporții istorice și un mecanism privind statul de drept

Obținerea unui acord la nivelul șefilor de stat sau de guvern la capătul unui summit maraton, cel mai lung din istorie, a reprezentat semnalul că “Germany’s in town”, Consiliul European din 17-21 iulie fiind deopotrivă prima reuniune fizică a liderilor europeni de la debutul pandemiei și întâiul summit din timpul președinției germane a Consiliului UE. Cei 27 de lideri europeni au aprobat atunci, după patru zile și patru nopți de negocieri, un pachet istoric de relansare economică a Uniunii Europene în urma crizei provocate de coronavirus, un plan de 1.824 de miliarde de euro compus dintr-un fond de redresare de 750 de miliarde de euro (Next Generation EU) și un Cadru Financiar Multianual 2021-2027 (CFM) de 1.074 de miliarde de euro. Deci, eficacitate 100%.

De asemenea, liderii europeni au depășit dificultățile și în ce privește condiționalitățile, iar acordarea fondurilor europene urmează să supusă în premieră criteriului respectării statului de drept, în timp ce acordarea granturilor din cadrul NGEU va fi evaluată din perspectiva obiectivelor cuprinse în recomandările specifice de țară. Agrearea unui fond de redresare precum Next Generation EU reprezintă o premieră la nivel european, fiind pentru întâia dată când țările UE cad de acord asupra unei datorii comune. Succesul fondului de redresare este parțial german și parțial franco-german, fiind o idee lansată de Angela Merkel și Emmanuel Macron la finele lunii mai ca o soluție istorică pentru Europa.Din cele 1.824 de miliarde de euro, România urmează să beneficieze de 79,9 miliarde de euro.

Însă, acest acord a necesitat și o artă a compromisului pe care președinția germană a Consiliului UE s-a văzut nevoită să o asigure după ce Polonia și Ungaria și-au exprimat dreptul de veto la jumătatea lunii noiembrie, generând scenarii fără precedent care ar fi presupus inclusiv lansarea cooperării consolidate, procedură care ar fi permis celorlalte 25 de state membre să adopte bugetul și fondul de redresare fără participarea Budapestei și Varșoviei. Un scenariu dezintegrator pe care Angela Merkel nu și l-ar fi permis, mai ales că unul dintre argumentele sale politice privind viabilitatea proiectului european susține că “pentru ca UE să supraviețuiască, economia sa trebuie să trebuie să supraviețuiască”.

Astfel, concluziile negociate de liderii europeni la ultimul summit al anului, în baza compromisului identificat de Germania, subliniază că aplicarea mecanismului de condiționalitate va fi “obiectivă, echitabilă și imparțială” și va asigura un “proces non-discriminatoriu și bazat pe tratament egal între statele membre”. Potrivit declarației negociate de președinția germană, nu va fi luată nicio hotărâre de blocare a fondurilor înainte ca CJUE (Curtea de Justiţie a UE) să se pronunţe în cazul în care o ţară decide să conteste reglementare în cauză.

Salvarea priorității zero a Comisiei Europene: Pactul Verde European

Rolul decisiv jucat de Germania și de Angela Merkel a fost evident și în problema tranziției verzi și a proiectului emblematic al Pactului Verde European, Berlinul salvând prioritatea zero a Comisiei Europene conduse de Ursula von der Leyen, primul german în această funcție după cinci decenii.

Astfel, cei 27 de șefi de state sau de guverne din Uniunea Europeană au ajuns în dimineața zilei de 11 decembrie, după aproape zece ore de negocieri și un an întreg de tratative complicate, la un acord privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55% până în anul 2030, unanimitatea fiind întrunită și într-un moment simbolic, la un an de la lansarea de către Comisia Europeană a Pactului Verde European, considerat drept “momentul omului pe Lună” pentru Europa și care are drept scop atingerea neutralității climatice până în anul 2050. De asemenea, potrivit textului concluziilor, este stabilită și respectarea dreptului statelor membre de a decide cu privire la mixul lor energetic și de a alege cele mai adecvate tehnologii pentru a atinge în mod colectiv obiectivul climatic 2030, inclusiv tehnologii de tranziție precum gazul, o prevedere solicitată în mod ferm de către România.

Introducerea unei dezbateri privind arzătoarea chestiune a suveranității și autonomiei strategice europene

Sau, pe scurt, un gând și pentru Emmanuel Macron, un susținător fervent al ideii autonomie strategice europene. La unul dintre ultimele Consilii în formatul miniștrilor de externe europeni, țările UE au avut o primă discuție privind implicațiile autonomiei strategice europene, în pofida faptului că primul raport din istorie privind apărarea europeană arată că UE nu deține capabilități suficiente pentru aceste ambiții.

În schimb, președinția germană a avut ca obiectiv lansarea discuțiilor privind suveranitatea tehnologică și digitală a Europei și continuarea eforturilor de consolidare a pieței unice pentru a regândi procesul lanțului de aprovizionare strategică atât de important în situații de criză.

O Europă mai puternică global: Măsuri restrictive împotriva Belarusului și Rusiei, implicarea în cazul Navalnîi și sancționarea Turciei

Europa este de multe ori criticată pentru faptul că nu renunță la regula unanimității în privința politicii sale externe sau măcar în ce privește adoptarea de sancțiuni împotriva terților. În fapt, o președinție precum cea germană, care cunoaște funcționalitatea mecanismelor europene de negociere, arată că Uniunea Europeană își poate antrena “mușchii geopolitici”.

Sub oblăduirea Germaniei și grație relației politice de lungă durată între Angela Merkel și Vladimir Putin, Europa a întins o mână de ajutor liderului opoziției ruse Aleksei Navalnîi, otrăvit cu agent neurotoxic, administrându-i și o lovitură geopolitică liderului rus. Obținerea acordului Rusiei de a-l transfera pe Navalnîi la un spital din Berlin, recuperarea medicală a acestuia, dovedirea unui atac chimic la adresa acestuia și aplicarea de sancțiuni, au pus modelul de leadership global european într-o lumină a forței dreptului și nu a dreptului forței.

Președinția germană a reușit să determine statele membre să strângă rândurile și în ce privește acțiunile autorităților din Belarus și din Turcia, în pofida faptului că state precum Cipru și Grecia s-au prevalat inițial de regula unanimității pentru a bloca sancțiuni împotriva regimului opresiv de la Minsk în schimbul unei poziții mai dure la adresa acțiunilor Turciei în Marea Mediterană.

Și, în fine, un alt mare plus este reprezentat de fermitatea Germaniei în aplicarea primului set de sancțiuni din istorie împotriva unor atacuri cibernetice ca parte a unui regulament adoptat recent de Uniunii Europene, măsurile respective fiind îndreptate împotriva hackerilor serviciilor de informații ale Rusiei.

Un acord comercial post-Brexit livrat împreună cu Comisia Europeană și echipa de negociere condusă de Michel Barnier

Meritul principal al acestui acord nu revine președinției germane a Consiliului UE, însă Berlinul a exercitat, alături de Paris și de alte capitale, suficientă presiune ca această înțelegere să aibă loc și să fie evitat scenariul unui Brexit dur. În schimb, pregătirea măsurilor de contingență și examinarea acestui acord de peste 2.000 de pagini pentru a-i oferi undă verde în calea aplicării sale de la 1 ianuarie 2021 pot fi trecute în contul eforturilor pozitive ale președinției germane.

Un acord de principiu privind investițiile între UE și China

Uniunea Europeană și China au ajuns la 30 decembrie, pe ultima sută de metri, la o înțelegere de principiu privind un acord de investiții, în ceea ce reprezintă ultimul rezultat notabil încheiat sub egida președinției germane a Consiliului Uniunii Europene, acesta fiind și unul dintre obiectivele majore pe care Angela Merkel și guvernul său le-au avut în timpul mandatului semestrial la cârma Consiliului. Potrivit înțelegerii convenite, acordul va crea un echilibru mai bun în relația comercială UE-China, iar Beijing-ul se angajează să permite accesul companiilor europene în mai multe sectoare cheie. China este un rival sistemic al Uniunii Europene, însă un partener economic în raport cu care Europa are nevoie să reechilibreze balanța comercială situată la un deficit anual de 164 de miliarde de euro.

Câteva eșecuri: migrația, relațiile cu China, Conferința privind viitorul Europei

În egală măsură, relațiile UE cu China reprezintă și un eșec pentru Germania, deoarece Angela Merkel își dorea un acord mai cuprinzător, nu un acord de principiu asupra unei astfel de înțelegeri. De asemenea, una dintre reuniunile vedetă ale președinției germane a Consiliului UE era programat a fi primul summit UE-27 – China, la Leipzig, însă întrunirea nu a mai avut loc din cauza pandemiei.

De asemenea, președinția germană nu a izbutit să faciliteze un acord al statelor membre privind un nou pact referitor la migrație, din cauza calendarului birocratic, Comisia Europeană venind cu noua propunere în acest sens abia în luna septembrie.

Nu în ultimul rând, un eșec răsunător, și acesta tributar în mare măsură pandemiei de COVID-19, a fost generat de imposibilitatea lansării Conferinței privind viitorul Europei, un demers care potrivit deciziilor europene asumate ar fi trebuit să înceapă în timpul președinției germane, în 2020, și să se încheie, în 2022, în timpul președinției franceze a Consiliului UE. Deși pandemia a jucat un rol negativ în această privință, un blocaj major a fost reprezentat și de obstinația statelor membre, care nu sunt de acord cu propunerea Parlamentului European ca lucrările acestei conferințe să fie conduse de fostul prim-ministru belgian Guy Verhofstadt.

Germania s-a achitat însă cu responsabilitate de îndatoririle sale europene, șeful diplomației germane Heiko Maas spunând în ajunul încheierii acestui mandat semestrial că Berlinul s-a ridicat la înălțimea așteptărilor.

De altfel, înaintea acestei misiuni politice europene, influentul diplomat german Wolfgang Ischinger, președintele Conferinței pentru Securitate de la München, sintetiza impecabil perioada celor șase luni care astăzi se încheie: Angela Merkel vrea ca ultima sa președinție la Consiliul UE “să intre în istorie ca un serviciu de succes pentru existența Uniunii Europene, și nu ca o procesiune funerară”.

”Mi-am luat o piatră de pe inimă”, avea să declare Angela Merkel la 11 decembrie, la finalul ultimului Consiliu European al anului.

Pentru Angela Merkel, acest mandat semestrial, mai diluat în prerogative după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, a fost echivalentul unei moșteniri politice.

Puteți citi, pe larg, despre președinția germană a Consiliului UE aici.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Ministrul Agriculturii din Austria anunță că 20 de țări membre sprijină solicitare sa către UE de a relaxa legea anti-defrișări

Published

on

© Norbert Totschnig/ Facebook

20 de țări membre au solicitat Uniunii Europene să relaxeze și, posibil să suspende, legea UE anti-defrișări, motivând că aceasta îi va afecta pe fermieri, opoziție care se înscrie în seria de lovituri date agendei Europei în domeniul protecției mediului înconjurător, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Ministrul austriac al Agriculturii, Norbert Totschnig, a anunțat că solicitarea formulată de țara sa în direcția revizuirii legislației a primit sprijinul a 20 din cei 27 de miniștri ai Agriculturii din UE.

”Cerem acum Comisiei o suspendare temporară a reglementării pentru a permite o implementare fezabilă, însoţită de o revizuire a reglementării”, a precizat Norbert Totschnig într-un comunicat de presă.

Mai mulți oficiali europeni au confirmat pentru Reuters că printre susținători se numără Franța, Italia, Polonia sau Suedia.

Confruntată cu protestele fermierilor care acuză că măsurile privind tranziția ecologică sunt prea dure și că le afectează activitatea, Comisia Europeană a relaxat anumite prevederi legate de protejarea mediului, cel mai recent exemplu în această direcție fiind o serie de condiționalități stabilite în Politica Agricolă Comună.

În pofida acestei deschideri manifestate de executivul european, comisarul pentru Mediu, Virginijus Sinkevicius, a pus luni sub semnul întrebării momentul ales de țările membre pentru a-și exprima îngrijorările cu privire la legislația anti-defrișări, luând în calcul faptul că mai sunt doar câteva luni până la alegerile europarlamentare din iunie, instituție cu rol de co-legislator implicată în lungul proces de negociere la finalul căruia legea a fost aprobată, urmând să intre în vigoare la finalul acestui an.

Adoptată de Comisia Europeană la începutul lunii decembrie 2022, noua reglementare garantează că un set de bunuri introduse pe piața UE nu vor mai contribui la defrișarea și degradarea pădurilor în UE și în alte părți ale lumii.

Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) estimează că în perioada 1990-2020 s-au pierdut 420 de milioane de hectare de pădure, o suprafață mai mare decât cea a Uniunii Europene. În ceea ce privește pierderea netă de suprafață (diferența dintre suprafața defrișată și noua suprafață a pădurilor plantate sau regenerate), FAO estimează că, în aceeași perioadă, lumea a pierdut aproximativ 178 de milioane de hectare de suprafață împădurită, echivalente cu triplul teritoriului Franței.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Libertatea presei, pluralismul mediatic și independența editorială vor fi mai bine protejate în Uniunea Europeană după ce Consiliul UE a adoptat Actul european privind libertatea presei

Published

on

© European Union, 2021/Source: EC - Audiovisual Service

Consiliul Uniunii Europene a adoptat o nouă legislație care va garanta libertatea presei, pluralismul mediatic și independența editorială în UE.

Potrivit unui comunicat al instituției, Actul european privind libertatea presei (EMFA) va stabili un cadru comun pentru serviciile mass-media pe piața internă a UE și va introduce măsuri menite să protejeze jurnaliștii și furnizorii de servicii mass-media de interferențele politice, facilitându-le totodată desfășurarea activităților dincolo de frontierele interne ale UE.

Citiți și: Acord la Bruxelles: Independența editorială și siguranța jurnaliștilor vor fi mai bine protejate prin Legea europeană privind libertatea presei

Parlamentul European a dat undă verde noii reglementări care va proteja jurnaliștii și mass-media din UE de ingerințele politice sau economice

Noile norme vor garanta dreptul cetățenilor de a avea acces la informații complete și libere și vor defini responsabilitatea statelor membre de a asigura condițiile și cadrul adecvat pentru protejarea acestui drept.

”O presă independentă este un element vital al oricărei societăți libere și democratice. Adoptarea de astăzi demonstrează angajamentul continuu al UE de a proteja jurnaliștii și de a garanta libertatea și pluralismul mass-media”, a declarat Benjamin Dalle, ministrul flamand pentru afaceri bruxelleze, tineret, mass-media și combaterea sărăciei.

Amenințare tot mai mare la adresa libertății presei

Regulamentul răspunde preocupărilor tot mai mari din UE cu privire la politizarea mass-mediei și la lipsa de transparență a proprietății mass-media și a alocării fondurilor de stat pentru publicitate către furnizorii de servicii mass-media. Acesta urmărește să instituie măsuri de protecție pentru a combate interferența politică în deciziile editoriale, atât pentru furnizorii de servicii media private, cât și pentru cei publici, pentru a proteja jurnaliștii și sursele acestora și pentru a garanta libertatea și pluralismul mass-media.

Un nou organism pentru servicii media

EMFA se bazează pe dispozițiile Directivei privind serviciile media audiovizuale (DSMA) din 2018. În special, aceasta introduce un organism european independent pentru servicii media care să înlocuiască grupul de reglementare (ERGA) instituit în temeiul DSMA. Organismul va fi alcătuit din autorități naționale din domeniul mass-media și va consilia și sprijini Comisia și va promova aplicarea consecventă a dispozițiilor-cheie ale noii legi EMFA și ale directivei DSMA în toate statele membre, inclusiv prin furnizarea de avize și prin sprijinirea Comisiei în elaborarea de orientări.

Regulamentul va fi semnat, publicat în Jurnalul Oficial al UE și va intra în vigoare 20 de zile mai târziu.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul UE adoptă cadrul juridic privind portofelul digital european, ridicând povara birocrației de pe umerii europenilor

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Consiliul Uniunii Europene a adoptat un nou cadru pentru o identitate digitală europeană (eID), asigurând astfel o identitate digitală sigură și de încredere pentru toți cetățenii europeni.

”Adoptarea regulamentului european privind identitatea digitală reprezintă o etapă importantă în transformarea digitală a societății noastre. A le permite cetățenilor să aibă un portofel digital european unic și sigur, păstrând în același timp controlul deplin asupra datelor lor personale, reprezintă un pas înainte esențial pentru UE, care va stabili un punct de referință la nivel mondial în domeniul digital și va spori securitatea atunci când se utilizează serviciile online. În plus, prin plasarea cetățenilor în centrul atenției, regulamentul european privind identitatea digitală contribuie la îmbunătățirea și simplificarea semnificativă a accesului la serviciile publice online. Cetățenii nu ar trebui să fie nevoiți să suporte povara complexității administrative și instituționale”, a transmis Mathieu Michel, secretarul de stat belgian pentru digitalizare, simplificare administrativă, protecția vieții private și reglementarea în domeniul construcțiilor.

Portofelul european pentru identitate digitală

Potrivit unui comunicat al Consiliului Uniunii Europene, regulamentul revizuit constituie o schimbare clară de paradigmă pentru identitatea digitală în Europa. Acesta urmărește să asigure accesul universal al cetățenilor și al întreprinderilor din întreaga Europă la identificarea și autentificarea electronică sigură și de încredere.

În conformitate cu noua legislație, statele membre vor oferi cetățenilor și întreprinderilor portofele digitale care vor putea să facă legătura între identitățile digitale naționale și dovada altor atribute personale (de exemplu, permis de conducere, calificări, cont bancar). Cetățenii își vor putea dovedi identitatea și vor putea partaja documente electronice din portofelele lor digitale pur și simplu, cu ajutorul telefoanelor lor mobile.

Noile portofele europene pentru identitate digitală (European Digital Identity Wallets – EDIW) vor permite tuturor cetățenilor să acceseze serviciile online cu ajutorul identificării lor digitale naționale, care va fi recunoscută în întreaga UE, fără a fi nevoiți să utilizeze metode de identificare private sau să partajeze inutil date personale. Controlul utilizatorilor garantează că vor fi partajate doar informațiile care trebuie partajate.

Principalele elemente ale regulamentului revizuit

Colegislatorii au menținut orientarea generală a propunerii Comisiei pentru un cadru modernizat care va îmbunătăți eficacitatea și va extinde beneficiile unei identități digitale sigure și convenabile la sectorul privat și pentru utilizarea mobilă. Discuțiile interinstituționale au consolidat legislația în mai multe domenii care sunt importante pentru cetățeni. Portofelul va conține un tablou de bord al tuturor tranzacțiilor accesibile titularului său atât online, cât și offline, va oferi posibilitatea de a raporta eventualele încălcări ale protecției datelor și va permite interacțiunea între portofele. În plus, cetățenii vor putea integra portofelul în sistemele naționale de identitate electronică existente și vor putea beneficia de semnături electronice gratuite pentru uz neprofesional. Principalele elemente ale legii revizuite pot fi rezumate după cum urmează:

  • până în 2026, fiecare stat membru trebuie să pună la dispoziția cetățenilor săi un portofel pentru identitate digitală și să accepte EDIW-uri din alte state membre, în conformitate cu regulamentul revizuit
  • au fost incluse suficiente garanții pentru a evita discriminarea celor care aleg să nu utilizeze portofelul, care va rămâne întotdeauna voluntar
  • modelul de afaceri al portofelului: emiterea, utilizarea și revocarea vor fi gratuite pentru toate persoanele fizice
  • validarea atestării electronice a atributelor: statele membre sunt obligate să furnizeze gratuit mecanisme de validare doar pentru a verifica autenticitatea și validitatea portofelului și identitatea părților care se bazează pe acesta.
  • codul portofelelor: componentele software ale aplicației vor fi open source, dar statele membre dispun de o marjă de manevră astfel încât, din motive justificate, să nu fie necesară dezvăluirea unor componente specifice, altele decât cele instalate pe dispozitivele utilizatorilor.
  • a fost asigurată coerența între portofel ca formă de identitate electronică și sistemul în cadrul căruia este emis.

În cele din urmă, legislația revizuită clarifică domeniul de aplicare al certificatelor de autentificare a site-urilor web calificate (QWAC), ceea ce garantează că utilizatorii pot verifica cine se află în spatele unui site web, păstrând în același timp normele și standardele de securitate actuale bine stabilite în domeniu.

Regulamentul revizuit va fi publicat în Jurnalul Oficial al UE în următoarele săptămâni și va intra în vigoare la 20 de zile de la publicare. Regulamentul va fi pus în aplicare integral până în 2026.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
NATO2 mins ago

Șeful diplomației SUA vine în Europa: Întâlnire cu Macron la Paris, urmată de reuniunea miniștrilor de externe NATO cu ocazia a 75 de ani de la înființarea Alianței

U.E.1 hour ago

Cehia a demascat o rețea finanțată de Rusia care descuraja țările din UE să continue sprijinul pentru Ucraina și a cărei activitate ajungea până în Parlamentul European

ROMÂNIA18 hours ago

Luminița Odobescu speră că Misiunea economică și comercială a Francofoniei în Europa Centrală și de Est va contribui la promovarea oportunităților de afaceri între companiile românești și cele din țările membre OIF

U.E.19 hours ago

Comisia Europeană elaborează planuri pentru instituirea unei diplome europene în învățământul superior

COMISIA EUROPEANA19 hours ago

Al 9-lea raport privind coeziunea relevă că șase din cele opt regiuni de dezvoltare ale României se confruntă cu o diminuare a populației apte de muncă, fapt ce le plasează sau potențează riscul de a fi într-o ”capcană a dezvoltării”

REPUBLICA MOLDOVA20 hours ago

Premierul R. Moldova, primit de către Marcel Ciolacu la Palatul Victoria: România este partenerul care ne ajută să pășim pe calea spre aderarea la UE

REPUBLICA MOLDOVA20 hours ago

Maia Sandu: Cel mai bun mod de a celebra 106 de ani de la Unirea Basarabiei cu România este să devenim un stat liber, alături de România, în marea familie europeană

REPUBLICA MOLDOVA21 hours ago

Premierul Dorin Recean: Cu sprijinul necondiționat al României, R. Moldova și-a consolidat capacitatea de asigurare a securității

POLITICĂ21 hours ago

Nicolae Ciucă evidențiază creșterea schimburilor comerciale România – R. Moldova de la 1 la 3 miliarde de euro: Dezideratul este să ne regăsim împreună în UE

REPUBLICA MOLDOVA22 hours ago

Premierul Marcel Ciolacu subliniază că a venit vremea ”podurilor comerciale și de capital” între România și R. Moldova: Vrem să o ajutăm să facă pași mari și siguri către UE

REPUBLICA MOLDOVA21 hours ago

Premierul Dorin Recean: Cu sprijinul necondiționat al României, R. Moldova și-a consolidat capacitatea de asigurare a securității

REPUBLICA MOLDOVA22 hours ago

Premierul Marcel Ciolacu subliniază că a venit vremea ”podurilor comerciale și de capital” între România și R. Moldova: Vrem să o ajutăm să facă pași mari și siguri către UE

INTERVIURI23 hours ago

INTERVIU Siegfried Mureșan: Obiectivul grupului PPE este începerea negocierilor de aderare cu R. Moldova și Ucraina până la 30 iunie. Integrarea graduală în piața unică înseamnă că R. Moldova va avea beneficiile unui stat membru

CONSILIUL UE2 days ago

Ministrul Mediului, la Bruxelles: Tranziția către neutralitatea climatică trebuie să fie echitabilă și să țină cont de impactul socio-economic asupra comunităților, lucrătorilor și industriilor care pot fi afectate

REPUBLICA MOLDOVA6 days ago

Parlamentul R. Moldova a adoptat o Declarație cu privire la integrarea europeană: Doar aderarea la UE, partener de nădejde timp de decenii, va asigura viitorul țării

CONSILIUL EUROPEAN7 days ago

Klaus Iohannis le solicită omologilor din UE sprijin pentru R. Moldova: Trebuie să adoptăm cadrele de negociere pentru aderare. Siguranța Republicii Moldova înseamnă siguranța spațiului european

CONSILIUL EUROPEAN7 days ago

Klaus Iohannis: Decalogul pentru funcția de secretar general NATO a fost “foarte bine primit de aliați”. De Mark Rutte “ne deosebește istoria, geografia și viziuni ușor diferite despre viitorul NATO”

COMISIA EUROPEANA7 days ago

Șefa Comisiei Europene pledează pentru utilizarea energiei nucleare în cadrul tranziției către o energie curată

INTERNAȚIONAL7 days ago

Volodimir Zelenski cere lumii democratice să redea fiecărei națiuni certitudinea că securitatea sa este de nezdruncinat: Regulile trebuie să funcționeze din nou pentru a proteja ordinea mondială

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Celine Gauer, responsabil în cadrul Comisiei Europene pentru implementarea PNRR, cere României să accelereze ritmul reformelor: Mesajul meu este unul al urgenţei. 2024 ”va stabili succesul sau eșecul țării”

Trending