Connect with us

CONSILIUL UE

Europa post-Merkel. Bilanțul președinției germane a Consiliului UE: Angela Merkel lasă în urmă nu doar o moștenire istorică, ci un proiect care ne duce spre viitor

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

În urmă cu șase luni și în cea mai grea perioadă din istoria Uniunii Europene, Germania prelua pentru a 13 oară președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene și pentru a doua și ultima dată cu cancelarul Angela Merkel la conducere. Cu motto-ul “Să facem Europa puternică din nou”, Germania a deschis la 1 iulie 2020 trio-ul de președinții format alături de Portugalia și de Slovenia cu o misiune adaptată: “o președinție corona” venită să salveze Europa.

“Aceasta este o datorie pe care o aștept enorm. (…) Europa are nevoie de noi, așa cum și noi avem nevoie de ea, nu numai ca o moștenire istorică, ci ca un proiect care ne duce spre viitor”, declara Merkel în ajunul acestei președinții, într-un moment în care pandemia lovise puternic economia Uniunii Europene, solidaritatea, dar și unitatea proiectului european, iar marile dosare europene – acordurile privind bugetul și relansarea, statul de drept, Brexitul sau relațiile externe – erau încă o necunoscută într-o mare de incertitudini.

Pentru a realiza bilanțul președinției germane la Consiliul UE a fost necesar să așteptăm până în ultima zi a lui 2020, anul fără precedent în istoria UE și a relațiilor transatlantice, când pe ultima sută de metri Germania și Angela Merkel au reușit să faciliteze un acord de investiții, fie el numai și “de principiu”, între Uniunea Europeană și China, un rival sistemic, însă un actor în raport cu care Europa are nevoie să reechilibreze balanța comercială situată la un deficit anual de 164 de miliarde de euro.

Definită inclusiv drept “sprintul” unei “curse de ștafetă”, președinția germană a Consiliului UE lasă Uniunii o moștenire incontestabilă.

Arta compromisului și două summituri: Un pachet bugetar și de relansare economică de proporții istorice și un mecanism privind statul de drept

Obținerea unui acord la nivelul șefilor de stat sau de guvern la capătul unui summit maraton, cel mai lung din istorie, a reprezentat semnalul că “Germany’s in town”, Consiliul European din 17-21 iulie fiind deopotrivă prima reuniune fizică a liderilor europeni de la debutul pandemiei și întâiul summit din timpul președinției germane a Consiliului UE. Cei 27 de lideri europeni au aprobat atunci, după patru zile și patru nopți de negocieri, un pachet istoric de relansare economică a Uniunii Europene în urma crizei provocate de coronavirus, un plan de 1.824 de miliarde de euro compus dintr-un fond de redresare de 750 de miliarde de euro (Next Generation EU) și un Cadru Financiar Multianual 2021-2027 (CFM) de 1.074 de miliarde de euro. Deci, eficacitate 100%.

De asemenea, liderii europeni au depășit dificultățile și în ce privește condiționalitățile, iar acordarea fondurilor europene urmează să supusă în premieră criteriului respectării statului de drept, în timp ce acordarea granturilor din cadrul NGEU va fi evaluată din perspectiva obiectivelor cuprinse în recomandările specifice de țară. Agrearea unui fond de redresare precum Next Generation EU reprezintă o premieră la nivel european, fiind pentru întâia dată când țările UE cad de acord asupra unei datorii comune. Succesul fondului de redresare este parțial german și parțial franco-german, fiind o idee lansată de Angela Merkel și Emmanuel Macron la finele lunii mai ca o soluție istorică pentru Europa.Din cele 1.824 de miliarde de euro, România urmează să beneficieze de 79,9 miliarde de euro.

Însă, acest acord a necesitat și o artă a compromisului pe care președinția germană a Consiliului UE s-a văzut nevoită să o asigure după ce Polonia și Ungaria și-au exprimat dreptul de veto la jumătatea lunii noiembrie, generând scenarii fără precedent care ar fi presupus inclusiv lansarea cooperării consolidate, procedură care ar fi permis celorlalte 25 de state membre să adopte bugetul și fondul de redresare fără participarea Budapestei și Varșoviei. Un scenariu dezintegrator pe care Angela Merkel nu și l-ar fi permis, mai ales că unul dintre argumentele sale politice privind viabilitatea proiectului european susține că “pentru ca UE să supraviețuiască, economia sa trebuie să trebuie să supraviețuiască”.

Astfel, concluziile negociate de liderii europeni la ultimul summit al anului, în baza compromisului identificat de Germania, subliniază că aplicarea mecanismului de condiționalitate va fi “obiectivă, echitabilă și imparțială” și va asigura un “proces non-discriminatoriu și bazat pe tratament egal între statele membre”. Potrivit declarației negociate de președinția germană, nu va fi luată nicio hotărâre de blocare a fondurilor înainte ca CJUE (Curtea de Justiţie a UE) să se pronunţe în cazul în care o ţară decide să conteste reglementare în cauză.

Salvarea priorității zero a Comisiei Europene: Pactul Verde European

Rolul decisiv jucat de Germania și de Angela Merkel a fost evident și în problema tranziției verzi și a proiectului emblematic al Pactului Verde European, Berlinul salvând prioritatea zero a Comisiei Europene conduse de Ursula von der Leyen, primul german în această funcție după cinci decenii.

Astfel, cei 27 de șefi de state sau de guverne din Uniunea Europeană au ajuns în dimineața zilei de 11 decembrie, după aproape zece ore de negocieri și un an întreg de tratative complicate, la un acord privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55% până în anul 2030, unanimitatea fiind întrunită și într-un moment simbolic, la un an de la lansarea de către Comisia Europeană a Pactului Verde European, considerat drept “momentul omului pe Lună” pentru Europa și care are drept scop atingerea neutralității climatice până în anul 2050. De asemenea, potrivit textului concluziilor, este stabilită și respectarea dreptului statelor membre de a decide cu privire la mixul lor energetic și de a alege cele mai adecvate tehnologii pentru a atinge în mod colectiv obiectivul climatic 2030, inclusiv tehnologii de tranziție precum gazul, o prevedere solicitată în mod ferm de către România.

Introducerea unei dezbateri privind arzătoarea chestiune a suveranității și autonomiei strategice europene

Sau, pe scurt, un gând și pentru Emmanuel Macron, un susținător fervent al ideii autonomie strategice europene. La unul dintre ultimele Consilii în formatul miniștrilor de externe europeni, țările UE au avut o primă discuție privind implicațiile autonomiei strategice europene, în pofida faptului că primul raport din istorie privind apărarea europeană arată că UE nu deține capabilități suficiente pentru aceste ambiții.

În schimb, președinția germană a avut ca obiectiv lansarea discuțiilor privind suveranitatea tehnologică și digitală a Europei și continuarea eforturilor de consolidare a pieței unice pentru a regândi procesul lanțului de aprovizionare strategică atât de important în situații de criză.

O Europă mai puternică global: Măsuri restrictive împotriva Belarusului și Rusiei, implicarea în cazul Navalnîi și sancționarea Turciei

Europa este de multe ori criticată pentru faptul că nu renunță la regula unanimității în privința politicii sale externe sau măcar în ce privește adoptarea de sancțiuni împotriva terților. În fapt, o președinție precum cea germană, care cunoaște funcționalitatea mecanismelor europene de negociere, arată că Uniunea Europeană își poate antrena “mușchii geopolitici”.

Sub oblăduirea Germaniei și grație relației politice de lungă durată între Angela Merkel și Vladimir Putin, Europa a întins o mână de ajutor liderului opoziției ruse Aleksei Navalnîi, otrăvit cu agent neurotoxic, administrându-i și o lovitură geopolitică liderului rus. Obținerea acordului Rusiei de a-l transfera pe Navalnîi la un spital din Berlin, recuperarea medicală a acestuia, dovedirea unui atac chimic la adresa acestuia și aplicarea de sancțiuni, au pus modelul de leadership global european într-o lumină a forței dreptului și nu a dreptului forței.

Președinția germană a reușit să determine statele membre să strângă rândurile și în ce privește acțiunile autorităților din Belarus și din Turcia, în pofida faptului că state precum Cipru și Grecia s-au prevalat inițial de regula unanimității pentru a bloca sancțiuni împotriva regimului opresiv de la Minsk în schimbul unei poziții mai dure la adresa acțiunilor Turciei în Marea Mediterană.

Și, în fine, un alt mare plus este reprezentat de fermitatea Germaniei în aplicarea primului set de sancțiuni din istorie împotriva unor atacuri cibernetice ca parte a unui regulament adoptat recent de Uniunii Europene, măsurile respective fiind îndreptate împotriva hackerilor serviciilor de informații ale Rusiei.

Un acord comercial post-Brexit livrat împreună cu Comisia Europeană și echipa de negociere condusă de Michel Barnier

Meritul principal al acestui acord nu revine președinției germane a Consiliului UE, însă Berlinul a exercitat, alături de Paris și de alte capitale, suficientă presiune ca această înțelegere să aibă loc și să fie evitat scenariul unui Brexit dur. În schimb, pregătirea măsurilor de contingență și examinarea acestui acord de peste 2.000 de pagini pentru a-i oferi undă verde în calea aplicării sale de la 1 ianuarie 2021 pot fi trecute în contul eforturilor pozitive ale președinției germane.

Un acord de principiu privind investițiile între UE și China

Uniunea Europeană și China au ajuns la 30 decembrie, pe ultima sută de metri, la o înțelegere de principiu privind un acord de investiții, în ceea ce reprezintă ultimul rezultat notabil încheiat sub egida președinției germane a Consiliului Uniunii Europene, acesta fiind și unul dintre obiectivele majore pe care Angela Merkel și guvernul său le-au avut în timpul mandatului semestrial la cârma Consiliului. Potrivit înțelegerii convenite, acordul va crea un echilibru mai bun în relația comercială UE-China, iar Beijing-ul se angajează să permite accesul companiilor europene în mai multe sectoare cheie. China este un rival sistemic al Uniunii Europene, însă un partener economic în raport cu care Europa are nevoie să reechilibreze balanța comercială situată la un deficit anual de 164 de miliarde de euro.

Câteva eșecuri: migrația, relațiile cu China, Conferința privind viitorul Europei

În egală măsură, relațiile UE cu China reprezintă și un eșec pentru Germania, deoarece Angela Merkel își dorea un acord mai cuprinzător, nu un acord de principiu asupra unei astfel de înțelegeri. De asemenea, una dintre reuniunile vedetă ale președinției germane a Consiliului UE era programat a fi primul summit UE-27 – China, la Leipzig, însă întrunirea nu a mai avut loc din cauza pandemiei.

De asemenea, președinția germană nu a izbutit să faciliteze un acord al statelor membre privind un nou pact referitor la migrație, din cauza calendarului birocratic, Comisia Europeană venind cu noua propunere în acest sens abia în luna septembrie.

Nu în ultimul rând, un eșec răsunător, și acesta tributar în mare măsură pandemiei de COVID-19, a fost generat de imposibilitatea lansării Conferinței privind viitorul Europei, un demers care potrivit deciziilor europene asumate ar fi trebuit să înceapă în timpul președinției germane, în 2020, și să se încheie, în 2022, în timpul președinției franceze a Consiliului UE. Deși pandemia a jucat un rol negativ în această privință, un blocaj major a fost reprezentat și de obstinația statelor membre, care nu sunt de acord cu propunerea Parlamentului European ca lucrările acestei conferințe să fie conduse de fostul prim-ministru belgian Guy Verhofstadt.

Germania s-a achitat însă cu responsabilitate de îndatoririle sale europene, șeful diplomației germane Heiko Maas spunând în ajunul încheierii acestui mandat semestrial că Berlinul s-a ridicat la înălțimea așteptărilor.

De altfel, înaintea acestei misiuni politice europene, influentul diplomat german Wolfgang Ischinger, președintele Conferinței pentru Securitate de la München, sintetiza impecabil perioada celor șase luni care astăzi se încheie: Angela Merkel vrea ca ultima sa președinție la Consiliul UE “să intre în istorie ca un serviciu de succes pentru existența Uniunii Europene, și nu ca o procesiune funerară”.

”Mi-am luat o piatră de pe inimă”, avea să declare Angela Merkel la 11 decembrie, la finalul ultimului Consiliu European al anului.

Pentru Angela Merkel, acest mandat semestrial, mai diluat în prerogative după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, a fost echivalentul unei moșteniri politice.

Puteți citi, pe larg, despre președinția germană a Consiliului UE aici.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Directiva Eurovinieta: Instituțiile UE au finalizat negocierile privind revizuirea normelor de taxare rutieră pentru a impulsiona decarbonizarea transporturilor

Published

on

© European Union, 2016/Source: EC - Audiovisual Service

Negociatorii Consiliului și ai Parlamentului European au ajuns în cursul nopții de miercuri, 16 iunie, la un acord politic privind normele revizuite de taxare rutieră (Directiva “Eurovinieta”), pentru a aborda problema emisiilor de gaze cu efect de seră și a altor efecte asupra mediului, a congestionării traficului și a finanțării infrastructurii rutiere, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Acordul de astăzi cu privire la tarifarea rutieră, cu norme mai puternice și mai ample și un nou sistem de abordare a emisiilor de CO2, este un element crucial pentru decarbonizarea transporturilor și pentru îndeplinirea obiectivelor climatice în conformitate cu Pactul Verde European și cu Acordul de la Paris. Prin stimularea unor operațiuni de transport mai puțin poluante, acesta oferă un semnal clar și securitate juridică producătorilor de vehicule și transportatorilor pentru următorul deceniu, așa cum au solicitat industria, organizațiile de mediu și alte părți interesate. Încheierea negocierilor cu privire la această propunere a fost o prioritate majoră pentru președinția portugheză”, a declarat Pedro Nuno Santos, ministrul portughez pentru infrastructură și locuințe, președintele Consiliului.

În UE, taxarea rutieră este o opțiune națională, iar statele membre pot alege dacă să o introducă sau nu pe teritoriul lor. Cu toate acestea, în cazul în care optează să perceapă taxe, ele trebuie să respecte anumite norme comune stabilite în Directiva Eurovinieta. Scopul acesteia este de a se asigura că impunerea de taxe rutiere nu discriminează traficul internațional și nu duce la denaturarea concurenței între operatorii de transport.

Comisia a prezentat propunerea de revizuire a directivei Eurovinieta în mai 2017, ca parte a primului pachet privind mobilitatea.

Taxe de trecere bazate pe distanță și taxe pentru utilizatori bazate pe timp (viniete)

Vinietele bazate pe timp vor fi eliminate treptat pentru vehiculele grele de pe rețeaua TEN-T centrală în termen de opt ani de la intrarea în vigoare a directivei. În cazul în care statele membre aplică un sistem comun de viniete, cum ar fi Tratatul Eurovinieta, acestea vor avea la dispoziție doi ani suplimentari pentru a adapta sau a desființa sistemul respectiv.

Drumurile vizate de eliminarea treptată reprezintă principalele rute pe care are loc cea mai mare parte a tranzitului internațional al vehiculelor comerciale. Statele membre pot continua să aplice vinietele pe alte părți ale rețelei lor.

Sunt permise derogări de la eliminarea treptată a vinietelor în cazuri justificate în mod corespunzător, cum ar fi în cazul unei densități scăzute a populației sau în cazul în care vinieta se aplică pe o secțiune limitată a unui drum, după ce Comisia a fost notificată.

Statele membre vor avea, de asemenea, opțiunea de a institui un sistem de taxare combinat pentru vehiculele grele sau pentru anumite tipuri de vehicule grele, care ar reuni elemente bazate pe distanță și timp și ar integra cele două instrumente de variație (noul sistem bazat pe emisiile de CO2 și cel existent bazat pe clasele EURO). Acest sistem va permite punerea în aplicare integrală a principiilor “utilizatorul plătește” și “poluatorul plătește”, oferind în același timp statelor membre flexibilitatea necesară pentru a-și concepe propriile sisteme de taxare rutieră.

Cu toate acestea, ca principiu de bază al taxării rutiere, statele membre își păstrează libertatea de a aplica taxe de drum și taxe de utilizare pentru diferite categorii de vehicule, cum ar fi vehiculele grele, vehiculele grele de marfă, autocarele și autobuzele, vehiculele ușoare, vehiculele comerciale ușoare, microbuzele și autoturismele, independent unele de altele. De exemplu, statele membre pot decide să nu perceapă nicio taxă pentru autobuze.

Normele privind proporționalitatea prețurilor vinietelor pentru autoturisme vor include obligația de a aplica o vinieta zilnică pentru autoturisme sau pentru călătorii ocazionali în tranzit.

Ecologizarea taxelor rutiere

Se va introduce un nou instrument la nivelul UE care va permite variația taxelor de utilizare și de utilizare a infrastructurii pentru vehiculele grele în funcție de emisiile de CO2, astfel cum prevedea poziția inițială a Consiliului. Variația se va baza pe standardele de CO2 existente. Inițial, schema se va aplica numai celor mai mari camioane, dar poate fi extinsă treptat la alte tipuri de vehicule grele și adaptată periodic la progresul tehnologic prin intermediul unor acte de punere în aplicare.

Poziția Consiliului a fost îmbunătățită în unele cazuri, pentru a se asigura că vehiculele hibride nu sunt recompensate de două ori și pentru a evita orice posibile suprapuneri ale variației CO2 cu alte instrumente de tarifare a emisiilor de dioxid de carbon.

Variația taxelor de trecere sau a tarifelor de utilizare pe baza performanței de mediu se va aplica camionetelor și microbuzelor începând cu 2026, acolo unde este posibil din punct de vedere tehnic.

Taxa pentru costurile externe

Taxarea costurilor externe pentru poluarea atmosferică va deveni obligatorie pentru vehiculele grele după o perioadă de tranziție de patru ani, în cazul în care se aplică taxe de trecere. Cu toate acestea, statele membre vor putea să nu aplice această taxă, după ce vor notifica Comisia, în cazul în care aceasta ar duce la o deviere a traficului care ar avea consecințe negative neintenționate. În orice caz, statele membre pot aplica o taxă bazată pe costurile externe pentru emisiile de CO2.

Alocarea veniturilor și marjele de profit

Principiile de bază pentru alocarea veniturilor provenite din taxele rutiere vor rămâne neschimbate. În general, statele membre ar trebui să aloce veniturile generate de tarifele de utilizare a infrastructurii și de tarifele pentru costurile externe pentru proiecte din sectorul transporturilor, în special pentru sprijinirea rețelei transeuropene de transport. Cu toate acestea, ele nu sunt obligate să facă acest lucru. În ceea ce privește veniturile generate de taxele opționale de congestionare sau echivalentul lor în valoare financiară, statele membre le vor utiliza pentru a aborda problemele de congestionare sau pentru a dezvolta transportul durabil și mobilitatea în general.

Normele vor permite statelor membre să aplice o marjă mai mare (până la 50%) la taxa de utilizare a infrastructurii percepută pe anumite tronsoane de drumuri foarte congestionate, dacă toate statele membre afectate sunt de acord.

Scutiri

Textul convenit include o serie de derogări, referitoare, de exemplu, la contractele de concesiune existente, la persoanele cu handicap și la zonele slab populate.

Etapele următoare
După continuarea lucrărilor la nivel tehnic în vederea finalizării textului, Președinția va prezenta rezultatul negocierilor Comitetului Reprezentanților Permanenți al Consiliului (Coreper) în vederea aprobării.

Aceasta va fi urmată de adoptarea atât de către Consiliu, cât și de către Parlamentul European.

Statele membre vor avea la dispoziție doi ani de la intrarea în vigoare a directivei pentru a încorpora dispozițiile în legislația lor națională.

 

Continue Reading

CONSILIUL UE

Ministrul sănătății Ioana Mihăilă: Este în interesul pacienților europeni ca accesul echitabil la medicamente să devină o prioritate pe agenda Consiliului UE

Published

on

© Consilium

Ministrul sănătății, Ioana Mihăilă, prezentă la reuniunea din Luxemburg a miniștrilor sănătății ai statelor membre, a luat cuvântul în cadrul reuniunii Conisiliului EPSCO ce a avut ca teme principale de dezbatere, consolidarea Agenției Europene a Medicamentului și accesul universal la medicamente.

Cu acest prilej, ministrul român a subliniat că în propunerea de regulament nu se regăsește o abordare preventivă a crizelor de medicamente din cauze economice.

„Referitor însă la propunerea de regulament privind consolidarea rolului Agenției Europene a Medicamentului, apreciem evoluția negocierilor și propunerea președinției privind abordarea generală pe care o putem susține. Dorim să notăm însă că actuala formă a propunerii de regulament nu garantează o abordare preventivă a crizelor de medicamente din cauze economice, deși importanța acestor teme este menționată explicit în concluziile Consiliului privind accesul universal, sustenabil și echitabil la medicamente și dispozitive medicale, în special aliniatele 30, 41, 47 și 48, a căror aprobare este pe agenda noastră de astăzi la un punct ulterior. De aceea, considerăm că este în interesul pacienților și cetățenilor europeni, ca aceste teme să devină o prioritate pe agenda Consiliului”, a transmis Ioana Mihăilă în intervenția sa.

De asemenea, ministrul român a asigurat viitoare președinție a Consiliului UE că va avea parte de sprijinul țării noastre pentru a se ajunge la un acord politic: „Încurajăm demararea negocierilor cu Parlamentul European și asigurăm viitoarea președinție slovenă de sprijinul și flexibilitatea României în vederea obținerii unui Acord politic până la finalul anului.”

Nu în ultimul rând, ministrul Ioana Mihăilă a salutat eforturile depuse de președinția portugheză pentru promovarea politicilor de sănătate ale UE: „Apreciem eforturile președinției portugheze în avansarea agendei europene pentru realizarea de progrese în cadrul negocierilor asupra propunerilor legislative pentru crearea unei Uniuni Europene a sănătății, care vizează modernizarea și întărirea cadrului legislativ al Uniunii Europene privind amenințările transfrontaliere grave la adresa sănătății.”

Reamintim că astăzi, miniștrii sănătății reuniți la Luxemburg au votat acordul cu privire la consolidarea rolului Agenției Europene pentru Medicamente.

Tot astăzi, se așteaptă ca miniștrii să aprobe concluziile privind accesul la medicamente și dispozitive medicale pentru o UE mai puternică și mai rezistentă.

Țările din Europa de Nord-Vest au acces la medicamente de ultimă generație mult mai rapid decât vecinii lor din Europa de Sud și de Est, pacienții din unele țări așteptând de peste șapte ori mai mult, potrivit noilor cercetări. Accesul este cel mai rapid în Germania, cu o medie de 120 de zile între autorizația de introducere pe piață și disponibilitatea în țară, în timp ce România se situează pe ultimul loc, cu o medie de 883 de zile.

Există nu mai puțin de cinci țări europene, și anume Polonia, Lituania, România, Slovacia și Letonia, care încă nu au acces la noile medicamente împotriva cancerului care au fost aprobate în 2019.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Miniștrii sănătății ai UE au votat acordul cu privire la consolidarea rolului Agenției Europene pentru Medicamente

Published

on

© Consilium

Consiliul UE a ajuns la un acord cu privire la proiectul de norme de consolidare a rolului Agenției Europene pentru Medicamente (EMA), în ceea ce privește pregătirea pentru situații de criză și gestionarea acestora sub aspectul medicamentelor și al dispozitivelor medicale, se arată în comunicatul oficial. 

„Deși pandemia de COVID-19 nu s-a încheiat încă, trebuie să fim mai bine pregătiți pentru momentul în care va izbucni o altă criză sanitară. O Agenție Europeană pentru Medicamente mai puternică va juca un rol esențial în acest scenariu. O mai bună pregătire ne va ajuta să preîntâmpinăm penuria de medicamente și de dispozitive medicale esențiale și să dezvoltăm mai rapid medicamente pentru a putea combate orice boală provocatoare de criză”, a transmis Marta Temido, ministrul sănătății al Portugaliei, care conduce reuniunea miniștrilor sănătății din UE.

Reamintim că ministrul sănătății, Ioana Mihăilă, participă astăzi la Luxemburg în cadrul reuniunii miniștrilor sănătății pentru a dezbate accesul la medicamente și rolul Agenției Europene a Medicamentului.

Statele membre au căzut de acord asupra unor modificări ale propunerii inițiale, pentru a clarifica dispozițiile financiare și cele privind protecția datelor. Acestea subliniază că transferurile de date cu caracter personal în contextul noului mandat EMA vor face obiectul normelor UE privind protecția datelor, cum ar fi Regulamentul general privind protecția datelor. Alte modificări se referă la componența și funcționarea grupului operativ pentru situații de urgență, în special la rolul consultativ al acestuia în contextul elaborării de trialuri clinice pentru medicamente destinate să facă față unei urgențe sanitare.

Acest proiect de norme pentru un mandat consolidat al EMA face parte dintr-un pachet mai amplu privind uniunea europeană a sănătății (care include, de asemenea, un mandat consolidat pentru Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor și un proiect de lege privind amenințările transfrontaliere la adresa sănătății). Toate cele trei propuneri au fost prezentate de Comisia Europeană la 11 noiembrie 2020.

Obiectivele propunerii privind EMA sunt:

  • monitorizarea și atenuarea deficitelor potențiale și reale de medicamente și de dispozitive medicale considerate esențiale pentru a aborda urgențele care afectează sănătatea publică.
  • asigurarea dezvoltării în timp util a unor medicamente de calitate superioară, sigure și eficace, cu un accent deosebit pe abordarea urgențelor de sănătate publică.
  • asigurarea unei structuri pentru funcționarea grupurilor de experți care evaluează dispozitivele medicale cu risc ridicat și oferă consiliere esențială privind pregătirea pentru crize și gestionarea acestora.

Abordarea generală la care s-a ajuns astăzi oferă președinției Consiliului un mandat de negociere pentru a conveni asupra unei poziții comune cu Parlamentul European.

Prima parte a reuniunii

A doua parte a reuniunii

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
INTERNAȚIONAL11 hours ago

Summitul SUA-Rusia: Joe Biden și Vladimir Putin au convenit să înceapă consultări privind securitatea cibernetică și ca ambasadorii celor două țări să revină la post

ROMÂNIA12 hours ago

Klaus Iohannis, vizită de stat la Tallinn: Am invitat Estonia să participe la Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR13 hours ago

Delegația Comitetului European al Regiunilor, pregătită să reprezinte 1 milion de aleși locali și regionali în plenul Conferinței privind viitorul Europei

Daniel Buda14 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene să pună capăt diferențelor ”impardonabile” de plăți directe între fermierii din Estul Europei și cei din Vest

Dacian Cioloș14 hours ago

Summitul SUA-Rusia. Dacian Cioloș afirmă că “Vladimir Putin nu ar trebui să aibă nicio îndoială cu privire la forța alianței dintre UE și Statele Unite”

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

Ministrul Muncii, Raluca Turcan, a discutat cu comisarul european de resort despre reforma asistenței sociale, creșterea gradului de ocupare și formarea forței de muncă calificate

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Comisia Europeană a dat undă verde PNRR-ului Portugaliei de 16,6 miliarde de euro. Începând de luna viitoare, Lisabona ar putea demara investițiile și reformele cu prefinanțarea de 2,2 miliarde de euro

SĂNĂTATE15 hours ago

ARPIM: Industria farmaceutică, un domeniu cheie pentru progresul medical și economia europeană

POLITICĂ15 hours ago

Liderul PMP Cristian Diaconescu salută decizia NATO de a cere Rusiei să-și retragă trupele din Transnistria, susținând integritatea teritorială a Republicii Moldova

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

În timpul summitului SUA-Rusia, Comisia Europeană propune o nouă cale în relațiile UE-Rusia pentru a face față “provocării strategice” reprezentate de Moscova

INTERNAȚIONAL11 hours ago

Summitul SUA-Rusia: Joe Biden și Vladimir Putin au convenit să înceapă consultări privind securitatea cibernetică și ca ambasadorii celor două țări să revină la post

Daniel Buda14 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene să pună capăt diferențelor ”impardonabile” de plăți directe între fermierii din Estul Europei și cei din Vest

S&D2 days ago

With Courage. For Europe: Partidul Socialiștilor Europeni organizează pe 26 iunie o nouă conferință la nivel înalt dedicată viitorului Europei

NATO3 days ago

Klaus Iohannis anunță că România și-a îndeplinit obiectivele la Summitul NATO: Prin deciziile luate, securitatea României și a cetățenilor săi este mai bine asigurată

NATO3 days ago

Începe summitul NATO: Ce decizii majore vor lua astăzi Joe Biden, Klaus Iohannis și ceilalți 28 de lideri aliați la un summit crucial pentru viitorul Alianței și securitatea celor 30 de națiuni aliate

Marian-Jean Marinescu6 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Certificatul UE COVID-19, un prim pas către o înțelegere în comun a politicii de sănătate

MAREA BRITANIE7 days ago

Pacta sunt servanda. Ursula von der Leyen și Charles Michel îi cer lui Boris Johnson să respecte protocolul privind Irlanda de Nord: Vom folosi toate instrumentele pentru a proteja integritatea pieței unice

MAREA BRITANIE2 weeks ago

Ambasadorul României la Londra le amintește cetățenilor români din Regatul Unit că se apropie termenul limită de 30 iunie până la care pot solicita statut de rezident

ROMÂNIA2 weeks ago

Președintele Klaus Iohannis, mesaj de Ziua Mondială a Bicicletei: Trebuie să dăm oraşele înapoi oamenilor

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Strategia noastră fiscal-bugetară, cu revenirea deficitului bugetar sub 3% în 2024, a fost acceptată ca strategie principală de Comisia Europeană

Team2Share

Trending