Disidenții din perioada comunistă „au suferit pentru demnitatea poporului român” și pentru aceasta „trebuie să-i cunoaștem mai bine”, a transmis eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE), de Ziua Națională de Cinstire a Martirilor din Închisorile Comuniste. 

„În noaptea de 14/15 mai 1948, sub coordonarea sovieticilor a început o amplă campanie de arestare în toată țara. Au fost astfel aruncați în închisoare politicieni, preoți, profesori, jurnaliști, scriitori și studenți. În total, peste zece mii de români. Printre cei arestați pe 14 mai și apoi chinuit în închisorile comuniste a fost părintele Arsenie Boca. Tot în anul 1948 a fost arestat și episcopul greco-catolic Iuliu Hossu, cel care a citit la 1 Decembrie 1918 Declarația Unirii la Adunarea de la Alba Iulia. Toți cei care au fost considerați un pericol pentru regimul comunist au fost întemnițați și torturați prin înfometare și muncă forțată. În sistemul de învățământ, epurarea a vizat profesorii care își făcuseră studiile în străinătate. Acești oameni au suferit pentru demnitatea poporului român. Trebuie să-i cunoaștem mai bine și să le cinstim memoria”, a scris Eugen Tomac, pe Facebook.

Ziua naţională de cinstire a martirilor din temniţele comuniste este marcată la 14 mai, în amintirea nopţii de 14 spre 15 mai 1948, când au fost arestaţi numeroşi tineri, intelectuali, români care s-au opus regimului comunist.

Această zi a fost instituită prin Legea nr. 127/2017, care prevede că sărbătorirea anuală a zilei de 14 mai poate fi marcată de autorităţile centrale şi locale, precum şi de instituţiile publice de cultură din ţară, prin organizarea de comemorări oficiale, depuneri de coroane şi alte manifestări menite să cinstească memoria acestor martiri, în limita alocaţiilor bugetare aprobate. Totodată, instituţiile de presă ale statului vor transmite emisiuni şi materiale informative dedicate acestei zile.

Consiliul și Parlamentul European au convenit, vineri, asupra unor măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică în întreaga Uniune, pentru a îmbunătăți în continuare capacitatea de reziliență și de reacție la incidente atât în sectorul public și privat, cât și în UE în ansamblu.

Odată adoptată, noua directivă, denumită “NIS2”, va înlocui actuala directivă privind securitatea rețelelor și a sistemelor informatice (directiva NIS).

Cooperare și gestionare mai puternică a riscurilor și a incidentelor

NIS2 va stabili baza de referință pentru măsurile de gestionare a riscurilor în materie de securitate cibernetică și pentru obligațiile de raportare în toate sectoarele care intră sub incidența directivei, cum ar fi energia, transporturile, sănătatea și infrastructura digitală.

Directiva revizuită urmărește să elimine divergențele în ceea ce privește cerințele de securitate cibernetică și punerea în aplicare a măsurilor de securitate cibernetică în diferite state membre. Pentru a realiza acest lucru, directiva stabilește norme minime pentru un cadru de reglementare și stabilește mecanisme pentru o cooperare eficientă între autoritățile relevante din fiecare stat membru. Acesta actualizează lista sectoarelor și activităților care fac obiectul obligațiilor în materie de securitate cibernetică și prevede căi de atac și sancțiuni pentru a asigura punerea în aplicare.

Directiva va înființa în mod oficial Rețeaua Europeană de Organizare a Legăturilor privind Crizele Cibernetice, EU-CyCLONe, care va sprijini gestionarea coordonată a incidentelor de securitate cibernetică la scară largă.

Extinderea domeniului de aplicare a normelor

În timp ce, în conformitate cu vechea directivă NIS, statele membre erau responsabile de determinarea entităților care îndeplinesc criteriile pentru a fi considerate operatori de servicii esențiale, noua directivă NIS2 introduce o regulă de plafonare a numărului de entități. Aceasta înseamnă că toate entitățile mijlocii și mari care operează în sectoarele sau furnizează servicii reglementate de directivă vor intra în domeniul de aplicare al acesteia.

În timp ce acordul dintre Parlamentul European și Consiliu menține această regulă generală, textul convenit provizoriu include dispoziții suplimentare pentru a asigura proporționalitatea, un nivel mai ridicat de gestionare a riscurilor și criterii clare de importanță pentru determinarea entităților vizate.

De asemenea, textul clarifică faptul că directiva nu se va aplica entităților care desfășoară activități în domenii precum apărarea sau securitatea națională, securitatea publică, aplicarea legii și sistemul judiciar. Parlamentele și băncile centrale sunt, de asemenea, excluse din domeniul de aplicare.

Întrucât administrațiile publice sunt, de asemenea, deseori ținta atacurilor cibernetice, NIS2 se va aplica entităților administrației publice ale administrațiilor centrale. În plus, statele membre pot decide ca aceasta să se aplice și unor astfel de entități la nivel regional și local.

Alte modificări introduse de colegiuitori

Parlamentul European și Consiliul au aliniat textul la legislația sectorială, în special la Regulamentul privind reziliența operațională digitală pentru sectorul financiar (DORA) și la Directiva privind reziliența entităților critice (CER), pentru a oferi claritate juridică și a asigura coerența dintre NIS2 și aceste acte.

Un mecanism voluntar de învățare reciprocă va spori încrederea reciprocă și învățarea din bune practici și experiențe, contribuind astfel la atingerea unui nivel comun ridicat de securitate cibernetică.

Cei doi colegiuitori au simplificat, de asemenea, obligațiile de raportare pentru a evita să provoace raportarea excesivă și să creeze o sarcină excesivă pentru entitățile vizate.

Statele membre vor avea la dispoziție 21 de luni de la intrarea în vigoare a directivei pentru a încorpora dispozițiile în legislația lor națională.

Acordul provizoriu încheiat astăzi face acum obiectul aprobării de către Consiliu și Parlamentul European.

În ceea ce privește Consiliul, Președinția franceză intenționează să supună acordul aprobării Comitetului Reprezentanților Permanenți al Consiliului la sfârșitul lunii mai 2022.

Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE) a primit joi, la sediul Parlamentului European din Bruxelles, vizita unui grup de reprezentanți ai administrației locale din România, potrivit unei postări publicate pe Facebook.

Eurodeputatul român le-a prezentat cum funcționează democrația parlamentară europeană și activitatea pe care o desfășoară în comisii, în plen și la grupul politic PPE.

De asemenea, Dan Motreanu a  dezbătut împreună cu vizitatorii români politici la nivelul Uniunii, dar și problemele din teritoriu, în special în ceea ce privește capacitatea de absorbție a fondurilor europene și situația administrației publice în România.

Eurodeputatul Dan Motreanu este membru în Comisia pentru Dezvoltare Regională (REGI) și membru al Delegației la Comisia parlamentară mixtă UE-Chile (D-CL) și al Delegației  la Adunarea Parlamentară Euro-Latinoamericană (DLAT).