Connect with us

ROMÂNIA

Europa va deveni un imens muzeu al creştinismului

Published

on

La întâlnirea de marţi seară de la Ateneul Român s-a discutat despre efectele nefaste ale alungării creştinismului din spaţiul public, scrie RomaniaLibera.ro.

După ce Herta Muller şi Adam Michnik au vorbit despre rolul disidenţei în comunism, cardinalul Gianfranco Ravasi şi Horia-Roman Patapievici au tratat un subiect la fel de sensibil: situaţia creştinătăţii în Europa secolului XXI.

În martie anul acesta, Vaticanul a lansat un program de dezbateri numit „Curtea Neamurilor”. Prin acest proiect, Biserica Romano-Catolică a dorit să iniţieze dialoguri atât ecumenice, între confesiuni şi religii diferite, cât şi între Biserică şi societatea civilă şi între credincioşi şi atei. „În vechiul Israel, în templu puteau pătrunde doar credincioşii evrei, dar într-o curte separată de templu cu un zid aveau acces şi „păgânii” care puteau vedea şi auzi ce se petrece înăuntru. Acest loc se numea Curtea Neamurilor şi era un spaţiu de dialog interconfesional. Mai târziu, la venirea lui Iisus, după cum scrie Apostolul Pavel în Epistola către Efeseni, zidul dintre evrei şi neamuri a fost dărâmat de Mântuitorul”, a spus la începutul discuţiei cardinalul Ravasi. „E adevărat, dar măcar păgânii aceia credeau şi ei în ceva, credeau în zeii lor, pe când astăzi mulţi dintre contemporanii noştri nu mai cred deloc”, a replicat Patapievici. „Pe atunci se spunea ca în Psalmi: „Zis-a nebunul în sinea lui: nu este Dumezeu”, pe când azi este mai potrivit: „Zis-a ciudatul în sinea lui: este Dumnezeu.” Credincioşii au devenit o minoritate ciudată.” „Tocmai de aceea, în lumea secularizată de astăzi este oportun ca între credincioşi şi necredincioşi să se iniţieze un dialog într-o nouă Curte a Neamurilor, iar primul pas este acela de a-l asculta pe celălalt”, a fost de părere Cardinalul Ravasi. „Între un ateu sincer şi un credincios mediocru, îl voi respecta întotdeauna pe ateu. În Apocalipsă se spune: “Pe cel căldicel îl voi scuipa din gura mea”, deci cel care nu este nici rece, nici fierbinte, cel care modelează moralitatea după nevoile lui şi nu după învăţăturile Bisericii şi ale celor 10 porunci este mai rău decât un ateu”, a mărturisit teologul.

După cum remarca Patapievici, deşi civilizaţia europeană este strâns legată de creştinism, în preambulul Constituţiei Uniunii Europene nu şi-a putut face loc nici măcar o singură referire la identitatea creştină a acestui continent. „Ce se întâmplă cu noi, europenii? Parcă am înnebunit! Am deviat de la valorile nostre, ne renegăm trecutul şi tradiţia, am ajuns să trăim, cum spun psihiatrii, „in denial“ şi într-o puternică ură de sine, parcă am vrea să murim”, a comentat  eseistul. „La Dostoievski, Marele Inchizitor l-a pus în lanţuri pe Iisus, dar hai să facem un exerciţiu de imaginaţie. Cum am reacţiona noi astăzi dacă ar veni Mântuitorul? S-ar anunţa la televizor, breaking news la ştiri, că e un nebun în piaţă care pretinde că e Iisus. S-ar repezi cu camerele de filmat pe El şi L-ar chema la un talk-show. Şi hai să spunem că El s-ar duce. Ce s-ar întâmpla? Ei bine, nu ar face rating. După cinci minute, realizatorii L-ar arunca în stradă. Pentru că Iisus şi învăţăturile Lui nu sunt deloc pe gustul omului de azi. Iisus nu mai e “cool,” a glumit cu amar Patapievici. „Ca şi Iisus, creştinismul este astăzi alungat de peste tot, din învăţământ, din spaţiul public. Şi ce vom face cu toată tradiţia noastră creştină? Probabil vom face un muzeu, că la asta ne pricepem. Vom face un muzeu al creştinismului,” a spus eseistul român. „Foarte puternică metafora dvs cu muzeul. Dar, din păcate, vreau să vă anunţ că în Occident chiar avem astfel de muzee. Toate marile catedrale sunt deschise două ore dimineaţa pentru Sfânta Liturghie la care participă o mână de credincioşi, iar după aceea, tot restul zilei, până noaptea, bisericile primesc turişti. Superbele catedrale ale creştinătăţii occidentale au ajuns astfel nişte magnifice cochilii goale”, a remarcat trist teologul catolic. „Credincioşii se mai adună astăzi împreună doar la marile sărbători şi la ocazii excepţionale. La beatificarea Papei Ioan Paul al-II-lea, de pildă, la Vatican au fost zeci de mii de oameni uniţi doar de credinţă pentru că altfel erau de o diversitate lingvistică absolută. Dar în afară de aceste rare excepţii când mai vezi mulţimi de oameni ieşiţi în stradă? Vă spun eu: când se adună să strige că nu au ce mânca şi ce bea”.

Mai multe informatii puteti afla aici.

Sursa foto: ifilosofie.ro

#RO2019EU

NATO și-a prezentat așteptările față de președinția română a Consiliului UE: România este un aliat solid și foarte apreciat, iar contribuțiile sale ne fac mai puternici

Published

on

Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a salutat miercuri contribuția și angajamentul României în cadrul Alianței Nord-Atlantice, mai ales în contextul aniversării anul acesta a 15 ani de la aderarea la Alianță și în condițiile în care Bucureștiul exercită președinția Consiliului Uniunii Europene.

”România este un aliat solid și foarte apreciat. Acesta este anul în care sărbătorim 15 ani de când România s-a alăturat NATO. Ați contribuit la menținerea securității comune, iar contribuțiile României ne fac mai puternici”, a spus Stoltenberg în cadrul unor declarații de presă comune cu premierul Viorica Dăncilă, aflată într-o vizită de lucru la sediul Alianței.

Înaltul oficial aliat a exprimat și așteptările pe care NATO le are de la președinția în exercițiu a Consiliului UE

”România și-a asumat președinția Consiliului Uniunii Europene pentru prima oară la 1 ianuarie. NATO și Uniunea Europeană lucrează din ce în ce mai aproape în domenii care includ mobilitatea militară, securitatea cibernetică și securitatea maritimă. Ne bucurăm că există planuri de întărire a cooperării UE-NATO pe durata președinției române”, a spus Jens Stoltenberg.

Secretarul general al Alianței a enumerat contribuțiile pe care România le aduce securității euro-atlantice, încurajând totodată țara noastră să continue pe calea alocării a 2% din PIB pentru Apărare și pe menținerea contribuțiilor la misiunile aliate.

România joacă un rol crucial în asigurarea securității în zona Mării Negre, incluzând găzduirea unei brigade conduse de forțele armate române la Craiova. De asemenea, România găzduiește facilitatea de apărare antibalistică la Deveselu care contribuie la asigurarea securității euro-atlantice. (…) Ne confruntăm cu o lume din ce în ce mai periculoasă și imprevizibilă, așa încât este important ca noi să investim în apărare. De aceea, privesc cu bucurie planurile României de a aloca 2% din PIB pentru Apărare și intenția de a moderniza forțele sale armate pe parcursul următorului deceniu. Acest efort este important pentru că partajarea echitabilă a responsabilităților înseamnă mai mult decât capacitatea financiară, ci și contribuția la misiunile noastre comune. Încurajez România să continue pe această cale”, a conchis Stoltenberg, care este așteptat săptămâna viitoare la București pentru a lua parte la reuniunea informală a miniștrilor Apărării din țările UE.

Premierul Viorica Dăncilă a efectuat miercuri o vizită de lucru la sediul NATO, întrevederea cu secretarul general Jens Stoltenberg având loc cu scopul trecerii în revistă a principalelor subiecte aflate pe agenda Alianţei, cu accent pe temele de interes pentru România şi pe contribuţiile ţării noastre la implementarea politicilor şi deciziilor aliate.

 

.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Premierul Viorica Dăncilă a participat la ceremonia oficială dedicată Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului: Marcăm astăzi o pagină neagră în istoria  Europei și a lumii întregi

Published

on

,,Marcăm astăzi Ziua internațională de comemorare a victimelor Holocaustului, prin care onorăm memoria victimelor care au pierit în anii tragici din secolul trecut, o pagină neagră în istoria  Europei și a lumii întregi. Este, în același timp, o dată încărcată de simbolism din perspectiva eforturilor  internaționale de combatere a anti-semitismului și a oricăror forme de discriminare, rasism și xenofobie.”, a evocat demnitarul român în cadrul ceremoniei dedicate Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului, organizată la sediul Parlamentului European din Bruxelles, potrivit comunicatului oficial.

Ceremonia a fost  organizată de Congresul Evreiesc European, sub patronajul președintelui Parlamentul European, Antonio Tajani. La eveniment au participat atât înalți oficiali europeni, cât și membri marcanți ai comunității evreiești europene și internaționale. Prim-ministrul român a susținut o alocuțiune în deschiderea evenimentului, în care a evocat memoria victimelor Holocaustului, subliniind, totodată, necesitatea consolidării eforturilor comune europene și internaționale de combatere a antisemitismului și a proliferării oricăror forme de discriminare.

De asemenea, demnitarul român a prezentat importanța pe care o acordă Guvernul României măsurilor de combatere a rasismului, intoleranței, xenofobiei, precum și a discursului bazat pe ură, ca parte integrantă a programului asumat de România la Președinția Consiliului Uniunii Europene.

În luna iunie 2018, la doi ani de la adoptarea definiției, Parlamentul României a adoptat o lege specială privind combaterea antisemitismului, care definește antisemitismul  și incriminează distribuirea și promovarea de materiale cu un conținut antisemit, precum și promovarea de idei, concepții sau doctrine antisemite.

Guvernul României a susținut și susține consolidarea eforturilor pentru includerea în programele educative a problematicii genocidului romilor din perioada celui de-al Doilea Război Mondial și pentru asigurarea unor condiții sociale decente ultimilor supraviețuitori romi ai deportărilor în Transnistria.

Putem spune că România, parcurgând un amplu proces de recuperare a istoriei  care s-a finalizat cu implementarea recomandărilor Comisiei Elie Wiesel, a devenit un model regional în ceea ce privește asumarea trecutului, condamnarea negării Holocaustului și a antisemitismului, astfel încât generațiile tinere să descopere adevărul despre această pagină dramatică de istorie.

Întregul discurs aici.

Citiți și:

Viorica Dăncilă, în vizită de lucru la Bruxelles. Premierul se întâlnește cu secretarul general al NATO

 

Continue Reading

#RO2019EU

Primul succes major al Președinției Consiliului în domeniul Pieței Unice Digitale: UE crește disponibilitatea și reutilizarea datelor cu finanțare publică

Published

on

Președinția Consiliului a ajuns marți la un acord preliminar cu Parlamentul European privind noile norme menite să sporească furnizarea de date pentru a sprijini economia și societatea modernă bazată pe date și pentru a promova utilizarea datelor deschise în UE. Acordul preliminar trebuie încă aprobat de Consiliu.

Reforma extinde domeniul de aplicare a normelor privind reutilizarea informațiilor din sectorul public dincolo de organismele din această sferă pentru a include întreprinderile publice în sectoarele transporturilor și utilităților. De asemenea, introduce conceptul de seturi de date de mare valoare, care ar trebui să fie disponibile gratuit în întreaga UE.

Acest lucru va contribui semnificativ la competitivitatea economiei de date europene și va stimula dezvoltarea și adoptarea de tehnologii avansate, cum ar fi inteligența artificială, cloud computing și multe altele. Mai mult, actul legislativ agreat ieri va genera beneficii majore mai ales pentru întreprinderile mici și mijlocii, prin reducerea barierelor la intrarea pe piață, prin reducerea taxelor pentru reutilizarea informațiilor din sectorul public, prin creșterea disponibilității datelor prin introducerea de noi tipuri de date publice și date obținute prin finanțare din fondurile publice precum datele deținute de întreprinderile publice din sectorul utilităților publice și al transporturilor și datele de cercetare, creșterea oportunităților de afaceri prin încurajarea publicării de date dinamice.

 

 

‘Succesul de astăzi al Preşedinţiei României reprezintă un pas major către dezvoltarea ecosistemului european de date deschise, generarea de economii substanţiale prin reutilizarea datelor pentru o gamă largă de produse şi servicii noi şi pentru crearea de noi ecosisteme de date valoroase în beneficiul cetăţenilor, companiilor, IMM-urilor etc. Preşedinţia României contribuie semnificativ la crearea unui spaţiu european comun al datelor, la creşterea economică a Europei, la crearea de noi locuri de muncă şi la noi oportunităţi de afaceri’, a declarat ministrul Comunicaţiilor, Alexandru Petrescu, într-un comunicat al Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale (MCSI).

Președinția intenționează să prezinte rezultatul negocierilor în cadrul Comitetului Reprezentanților Permanenți la 25 ianuarie.

Continue Reading

Trending