Connect with us

GENERAL

Europarlamentar olandez: intrarea Romaniei in Schengen s-ar putea amana cinci ani. Argumentele Presedintelui si Premierului nu schimba situatia

Published

on

Interviu realizat pentru caleaeuropeana.ro de Alexandru Padure

20130306-185511.jpg
Europarlamentarul olandez Wim Van de Camp – foto stanga-, crede ca Romania ar mai putea astepta inca cinci ani sa intre in Schengen, din cauza problemelor ramase nerezolvate in aceasta zona a Europei. El a acordat un interviu pentru caleaeuropeana.ro, in care recomanda ca Romania sa nu se descurajeze, pentru ca cerintele care ii sunt adresate sunt in avantajul ei.

Teama occidentalilor de invazia romanilor din Moldova

Wim van de Camp a explicat cum Moldova ar putea impiedica aderarea Romaniei la spatiul Schengen. “Tinand cont ca multi dintre cetatenii Republicii Moldova au pasapoarte romanesti, prin aderarea Romaniei la Schengen, s-ar deschide in mod gratuit frontierele si pentru moldoveni”, a declarat europarlamentarul olandez. Putem spune ca frontiera de est ramane una dintre cauzele neaderarii a Romaniei si a Bulgariei la Schengen si, in mod special, frontiera Bulgariei cu Ucraina unde coruptia a atins cote alarmante. Van de Camp a continuat spunand ca sistuatia actuala, criza economica si tensiunile interne ale tarilor membre cu siguranta nu ajuta procesul de aderare, dar asta nu inseamna neaparat ca nu ne-am facut treaba. Coruptia ramane principalul motiv de ingrijorare pentru oficialii europeni, dar progresele facute in ultimii ani au aratat ca suntem in stare sa raspundem in mod pozitiv cerintelor de la Bruxelles.

Marea majoritate a reprezentantilor de la Bruxelles, favorabili Romaniei

„Majoritatea colegilor din PE sunt favorabili intrarii Romaniei in Schengen dar, ultima vreme, dezacordul vine din partea opiniei publice, din partea cetatenilor. Problemele economice ce ne-au lovit la nivel global, au creat tensiuni importante pe plan european. Lipsa locurilor de munca si problemele sociale nu v-au ajutat in acest proces.”, a mai spus Wim van de Camp.

Investitorii olandezi au nevoie de forta de munca din Romania

Membrul Comisiei pentru Libertati Civile, Justitie si Afaceri Interne a marturisit ca investitorii olandezi sunt interesati de forta de munca din Romania, dar, din pacate, cetatenii nu sunt de aceasi parere. Multi dintre ei vad intrarea unor altor tari in Schengen ca pe o amenintare pentru piata de munca.

Romania sa-si faca treaba in continuare

Europarlamentarul Wim van de Camp a declarat pentru Caleaeuropeana ca trebuie sa ne facem treaba in continuare si neaderarea la spatiul Schengen nu trebuie sa ne demoralizeze.

„In primul rand, trebuie sa fiti constienti ca eforturile facute au adus plusuri tarii dumneavoastra si, cea mai buna solutie, este sa continuati pe acest drum. Nu trebuie sa cereti zilnic Uniunii Europene sa faceti parte din Schengen. Trebuie sa va faceti treaba acasa, sa dati valoare resurselor si sa nu pierdeti ocazia de a va dezvolta din punct de vedere economic si social. Din punctul meu de vedere, aderarea s-ar putea amana chiar si cu 5 ani dar asta nu trebuie sa impiedice progresul Romaniei”.

Domnul Wim van de Camp a concluzionat spunand ca argumentele prezentate de premierul Victor Ponta si de Presedintele Traian Basescu nu vor schimba situatia.

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen a primit premiul pentru „Construcția Europeană”: Ne folosim de puterea Uniunii noastre pentru a ne elibera de combustibilii fosili din Rusia

Published

on

© Ursula von der Leyen - Twitter

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a primit vineri, la Barcelona, „Premiul Cercle d’Economia pentru construcția europeană”, tema din acest an fiind „Momentul Europei”, informează comunicatul oficial. 

„Sunt recunoscătoare că ați decis să vă concentrați reuniunea anuală asupra temei „momentului Europei”. Îmi amintesc că am folosit această expresie pentru prima dată acum doi ani, în mai 2020, când am anunțat crearea NextGenerationEU. Ne aflam în mijlocul primului val pandemic. Amploarea acelei crize a fost de așa natură încât numai ca Uniune puteam oferi răspunsurile de care cetățenii noștri aveau nevoie”, a declarat Ursula von der Leyen. 

Făcând referire la războiul din Ucraina, șefa Executivului european a precizat că agresiunea Kremlinului împotriva „unei țări pașnice” pune în pericol atât viitorul ucrainenilor, fiind și o încercarea dea a dărâma „arhitectura de securitate din Europa”.

„Marile puteri ale lumii se realiniază. Războiul ales al lui Putin este un atac împotriva a tot ceea ce credem noi. Împotriva ideii că viitorul unei țări ar trebui să fie decis în mod democratic, de către propriul popor, și nu de către un autocrat străin”, a adăugat aceasta. 

Ursula von der Leyen a precizat că întreaga Europă este de acord că trebuie „să reducem de urgență dependența noastră de combustibilii fosili din Rusia”.

„Este crucial pentru obiectivele noastre climatice și pentru a pune capăt șantajului Kremlinului. Luna trecută am prezentat un nou plan numit REPowerEU, pentru a înlocui 150 de miliarde de metri cubi de gaz rusesc. Aceasta este cantitatea de gaz pe care am importat-o anul trecut din Rusia. Am convenit cu președintele Biden asupra unei livrări suplimentare de 50 de miliarde de metri cubi de GNL începând de anul viitor. Aceasta va înlocui o treime din gazul rusesc. Ne redobândim obiectivele în materie de hidrogen”, a explicat aceasta. 

Președinta Comisiei Europene a spus că Uniunea Europeană subminează astfel capacitatea Rusiei de a finanța războiul. „Acesta este obiectivul celor șase valuri de sancțiuni”, a spus ea. 

 „Ne folosim de adevărata putere a Uniunii noastre. Am făcut-o pentru prima dată cu strategia noastră privind vaccinurile. Apoi, cu NextGenerationEU. Și acum, cu solidaritatea noastră deplină cu Ucraina, cu sancțiunile noastre împotriva Rusiei și cu eforturile noastre de a ne elibera de combustibilii fosili din Rusia”, a scris von der Leyen, pe Twitter.

„Tot ceea ce am făcut în aceste săptămâni este pentru poporul ucrainean. Dar și pentru democrația și libertatea lor de a scrie viitorul țării . Și, în cele din urmă, este pentru democrația noastră; pentru libertatea noastră de a urma statul de drept, pentru dorința noastră de a trăi în pace, pe un continent în sfârșit unit. Când oamenii din Ucraina privesc Uniunea noastră, asta văd: democrație, pace, stat de drept, libertate individuală și economică. Aceasta este ceea ce reprezintă Europa astăzi”, a punctat Ursula von der Leyen. 

Mai mult, în cadrul discursului său, Ursula von der Leyen a abordat planul de redresare NextGenerationEU, subliniind că Uniunea Europeană a oferit până în prezent statelor membre aproximativ 100 de miliarde de euro în investiții.

 

„Este un plan fără precedent, cu investiții și reforme care ne pot remodela economia pentru următoarele decenii. Pentru a face din Pactul Verde European o realitate și pentru a accelera digitalizarea noastră. Cu investiții de 800 de miliarde de euro, NextGenerationEU va face Europa și Spania mai puternice și mai bine pregătite pentru a face față provocărilor timpului nostru”, a mai spus ea. 

În finalul mesajului său, președinta Comisiei Europene a mulțumit Spaniei pentru ca i-a acord premiul pentru construcția europeană. „Moștenirea lui Pau Casals continuă să trăiască. Astăzi, Europa ia atitudine. Pentru demnitatea umană și democrație, pentru toți”, a conchis Ursula von der Leyen. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisarul european Sinkevičius a salutat angajamentul României de a lucra împreună cu Comisia Europeană pentru a găsi soluții la provocările de mediu

Published

on

© Administrația Prezidențială

Comisarul european Virginijus Sinkevičius a salutat angajamentul României de a lucra împreună cu Comisia Europeană pentru a găsi soluții la provocările de mediu, agreând, totodată, cu președintele Klaus Iohannis necesitatea menținerii unui dialog strâns cu privire la provocările vizate de procedurile de infringement în domeniul mediului care vizează țara noastră, se arată într-un comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Președintele României, Klaus Iohannis, l-a primit marți, 12 aprilie 2022, la Palatul Cotroceni, pe comisarul european pentru Mediu, Oceane și Pescuit, Virginijus Sinkevičius.

Agenda discuțiilor s-a concentrat pe aspecte de actualitate privind protecția mediului și a biodiversității, precum și pe combaterea schimbărilor climatice la nivel național și european. Cu acest prilej, Președintele României a reiterat susținerea țării noastre pentru obiectivele Uniunii Europene în aceste domenii.

Președintele Klaus Iohannis a subliniat că protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice, alături de educația pentru climă, reprezintă obiective asumate la nivel național și a evidențiat interesul direct al României pentru aceste priorități, având în vedere necesitatea de a conserva biodiversitatea bogată a țării noastre.

În cadrul discuțiilor, Președintele României a transmis deschiderea  autorităților române de a coopera strâns cu Comisia Europeană, astfel încât să poată fi atinse obiectivele comune în materie de mediu, atât în ceea ce privește politicile și măsurile de implementare, cât și alocarea de resurse adecvate.

Cei doi înalți oficiali au agreat necesitatea menținerii unui dialog strâns cu privire la provocările vizate de procedurile de infringement în domeniul mediului care vizează România, pentru identificarea și implementarea celor mai bune soluții, în interesul cetățenilor.

Președintele Klaus Iohannis a subliniat rolul educației în promovarea obiectivelor de mediu, programul educațional privind schimbările climatice și mediul fiind destinat creșterii nivelului de conștientizare pentru tinerele generații.

La rândul său, Comisarul Virginijus Sinkevičius a salutat angajamentul României de a lucra împreună cu Comisia Europeană pentru a găsi soluții la provocările și dificultățile în materie de protecție a mediului, inclusiv pe fondul eforturilor substanțiale mobilizate de țara noastră pentru a gestiona situația generată de războiul din Ucraina. 

În context, Comisarul european a subliniat, de asemenea, relevanța pe termen lung a agendei verzi și a obiectivelor legate de schimbările climatice, pentru consolidarea rezilienței, alături de rolul esențial al educației în aceste domenii.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană anunță trei noi apeluri pentru a face din Noul Bauhaus European o realitate pe teren. Sprijinul este destinat orașelor, cetățenilor și inițiativelor locale

Published

on

© European Commission/ Facebook

Comisia Europeană a anunțat miercuri trei noi apeluri pentru a face din Noul Bauhaus European o realitate pe teren, sprijinul fiind destinat în mod special cetățenilor, orașelor și comunelor pentru a duce proiectul Noul Bauhaus European în comunitățile lor, informează comunicatul oficial. 

„Cetățenii sunt factori-cheie în tranziția către locuri și stiluri de viață mai durabile, mai incluzive și mai frumoase. Cele două apeluri publicate de Institutul European de Inovare și Tehnologie sprijină implicarea deplină a acestora în dezvoltarea unor modele inovatoare și colaborative de inițiative locale, oferindu-le oportunități personalizate. Noul Bauhaus european este făcut de și pentru fiecare cetățean”, a transmis comisarul european pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, Mariya Gabriel. 

Lansate de Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT), prima și a doua cerere de propuneri se concentrează pe activitățile de implicare a cetățenilor și pe co-crearea de spații publice împreună cu aceștia.

Apelul Comunității EIT “Citizen Engagement Call” invită cetățenii să identifice provocările relevante ale Noului Bauhaus european pentru orașele lor și să colaboreze la conceperea soluțiilor. Proiectele vor ajuta cetățenii să adopte obiceiuri mai durabile, să dezvolte noi produse, servicii sau soluții și să ajute membrii comunității să devină agenți ai schimbării.

Apelul pentru “Co-creația spațiului public” va sprijini proiectele care găsesc soluții inovatoare în cadrul temelor Noului Bauhaus european. Proiectele invită actorii locali să fie inspirați  în ideile lor de reproiectare a spațiilor publice din orașe, zone urbane și rurale, creând noi soluții de transformare.

Cel de-al treilea și ultimul apel, “Sprijin pentru noile inițiative locale Bauhaus europene”, oferă asistență tehnică municipalităților mici și mijlocii, care nu au capacitatea sau expertiza necesară pentru a-și transforma ideile de proiecte NEB în realitate.

20 de concepte de proiecte locale selectate în cadrul apelului vor beneficia de sprijin personalizat pe teren, oferit de un grup de experți interdisciplinari, pentru a da formă conceptelor în conformitate cu liniile Noului Bauhaus european și cu obiectivele Green Deal. 

Cunoștințele și lecțiile învățate pe parcursul acestui proces vor fi incluse într-un “set de instrumente” destinat altor municipalități, precum și publicului larg interesat în dezvoltarea de noi proiecte Bauhaus europene sau în reproducerea celor existente pe teren.

Fondul European de Dezvoltare Regională finanțează asistența tehnică acordată municipalităților. Aceasta poate lua forma unei expertize metodologice, tehnice, de reglementare, financiare și socio-economice personalizate, furnizate de echipa de experți pe teren, care va sprijini dezvoltarea ulterioară a conceptelor de proiect de către municipalități, precum și a unui set de instrumente pentru viitorii proprietari de proiecte. 

Continue Reading

Facebook

REPUBLICA MOLDOVA9 hours ago

Maia Sandu i-a transmis președintelui Consiliului European că “acordarea statutului de țară candidată Moldovei va reprezenta un semnal de încurajare și de sprijin”

NATO14 hours ago

Parlamentul Finlandei a votat pentru aderarea la NATO. Liderii Finlandei și Suediei, așteptați joi la Casa Albă de președintele SUA Joe Biden

Cristian Bușoi14 hours ago

Președintele Comisiei ITRE din PE, Cristian Bușoi: Obiectivul de reducere a emisiilor de CO2 cu 55%, până în 2030, poate fi atins doar prin extinderea masivă a utilizării energiilor regenerabile

SUA14 hours ago

Unitate transatlantică pentru Ucraina. SUA și UE, pregătite să împingă Rusia și mai mult spre ”o izolare economică, financiară și strategică”

INTERNAȚIONAL15 hours ago

Volodimir Zelenski și Olaf Scholz au discutat despre situația de pe frontul ucrainean: Contăm pe asistența din partea Germaniei în vederea aderării Ucrainei la UE

NATO16 hours ago

Oficial: Suedia a semnat cererea de aderare la NATO printr-o “scrisoare istorică” transmisă secretarului general Jens Stoltenberg

ROMÂNIA16 hours ago

Ministerul Finanțelor a primit de la Banca Europeană de Investiții 368 de milioane de euro pentru construirea Spitalului Regional de la Craiova 

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Comisia Europeană va oferi sprijin tehnic pentru a ajuta 9 state membre, inclusiv România, să primească și să sprijine persoanele care fug din calea războiul din Ucraina

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

Timiș și Cluj-Napoca, printre cele 63 de regiuni, șapte orașe și patru țări UE selectate de Comisia Europeană și CoR pentru o nouă acțiune-pilot privind parteneriatele pentru inovare regională

ROMÂNIA17 hours ago

Eurostat: În primul trimestru din 2022, România a avut cea mai mare creștere economică din UE, înregistând un avans de 5,2%

U.E.20 hours ago

Viktor Orban, în debutul celui de-al cincilea mandat de premier: Deceniul care vine va fi unul al pericolelor, insecurității și războiului

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea Comitetului de monitorizare a PNRR: Timpul și ritmul în care acționăm sunt decisive pentru ca reformele și investițiile să se concretizeze cât mai repede

NATO3 days ago

Stoltenberg: Vom căuta modalități de a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la NATO

NATO3 days ago

Stoltenberg: Am discutat cu ministrul de externe turc și mă aștept să dăm curs rapid cererii de aderare a Finlandei și Suediei. Intenția Turciei nu este de a bloca aderarea la NATO

INTERNAȚIONAL3 days ago

Mai mult ajutor militar din partea SUA este în drum spre Ucraina, a anunțat șeful diplomației ucrainene după întâlnirea cu Antony Blinken

NATO3 days ago

Secretarul general adjunct al NATO: Finlanda și Suedia sunt cei mai apropiați parteneri ai NATO. Vom găsi condițiile pentru un consens dacă decid să solicite aderarea

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

De la Hiroshima, primul oraș din istorie bombardat nuclear, șeful Consiliului European denunță “referirile rușinoase ale Rusiei la utilizarea armelor nucleare”

ROMÂNIA6 days ago

Klaus Iohannis: Inflația și prețurile la energie au o singură cauză, războiul lui Putin împotriva Ucrainei. Vinovat este Putin

MAREA BRITANIE1 week ago

Într-un moment de cotitură pentru monarhia britanică, prințul Charles a deschis o nouă sesiune a Parlamentului britanic în locul reginei Elisabeta a II-a

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a cerut tuturor instituțiilor care gestionează implementarea PNRR continuarea dialogului cu experții europeni

Team2Share

Trending