Connect with us

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014

EUROPARLAMENTARE 2014. SONDAJ CSOP: Care sunt partidele aflate în topul preferințelor electorale. Câți români vor veni la vot

Published

on

EUROPARLAMENTARE 2014. Alianța PSD-UNPR-PC, ar obține 38% la alegerile europarlamentare, arată un sondaj CSOP, realizat la cererea PDL, în perioada 25 aprilie-2 mai, în timp ce PDL ar fi votat de 16% dintre participanții la vot, iar PNL de 15%.

Potrivit datelor transmise de către biroul de presă al PDL, pe următoarele locuri se situează, conform sondajului: PMP-9%, UDMR—6%, PP-DD-5%, PRM-4%, FC-2-%, iar 6% dintre votanți ar opta pentru alte partide.

Dintre cei intervievați, 29% și-au exprimat intenția de a participa la vot.

intentie vot

 

Mugur Isărescu, personalitatea politică în care românii au cea mai mare încredere

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu este personalitatea politică în care românii au cea mai mare încredere, acesta fiind cotat cu 26%, potrivit sondajului.

Isărescu este urmat de Victor Ponta — 24%, Sorin Oprescu — 19% și Klaus Iohannis — 19%. Traian Băsescu beneficiază de încrederea a 18% dintre români, Călin Popescu Tăriceanu — 14%. La nivelul de 13% încredere a populației se află mai mulți politicieni: Crin Antonescu, Cătălin Predoiu, Mircea Geoană și Mihai Răzvan Ungureanu. Vasile Blaga și Elena Udrea sunt cotați la capitolul încredere cu 11%.

incredere politicieni

70% dintre români cred că lucrurile merg într-o direcție greșită

70% dintre persoanele intervievate consideră că ţara merge într-o direcţie greşită, în timp ce 18% au declarat că nu ltiu sau nu au răspuns şi doar 12% sunt de părere că România merge într-o direcţie bună. Cifra, deşi în scădere cu 4 procente faţă de luna trecută, când trei sferturi dintre români nu erau de acord cu evoluţia lucrurilor în România, este un foarte ridicată. Tendinţa este, totuşi, de scădere faţă de luna ianuarie 2014, când 75% dintre respondenţi au declarat că România se îndreaptă într-o direcţie greşită.

Mai mult de jumătate dintre români, neinteresaţi de viaţa politică

52% dintre respondenţii la studiu au declarat că sunt neinteresaţi de viaţa politică, în timp ce cu adevărat interesaţi au susţinut că sunt doar 10% dintre participanţii la studiu. Totodată, după cum era de aşteptat, un număr mare de români (63%) susţin că oferă o atenţie mică şi foarte mică evenimentelor/ştirilor politice.

interes politica

Mass-media, mai de încredere decât justiţia

Românii se încred în Biserică şi în Armată, în timp ce Parlamentul se află pe ultimul loc în topul încrederii în instituţiile publice. Potrivit sondajului, românii au multă sau foarte multă încredere în: Biserică (62%), Armată (57%), Primăria din localitate (42%), Poliţie (40%), Mass-media (31%), Justiţie (27%), Bănci(17%), Sindicate şi Preşedinţie şi Guvern (14%), orgnizaţii patronale (13%) şi Parlament (12%).incredere institutii

 

Problema de rezolvat cu prioritate: locurile de muncă

Aproape jumătate (45%) dintre cei intervievați au răspuns că problema ce trebuie rezolvată cu prioritate de către Guvern este lipsa locurilor de muncă.

locuri de munca

Raport CSOP Aprilie 2014, disponibil AICI.

Metodologie:

Eşantion: Naţional reprezentativ pentru populaţia în vârstă de 18 ani şi peste. Selecţie aleatoare a gospodăriilor şi a persoanelor intervievate. Au fost intervievate 1.055 persoane.

Eroare de reprezentativitate:±3,0% cu o probabilitate de 0,95.

Interviuri: Pe bază de chestionar standardizat, faţă în faţă, la domiciliul persoanelor intervievate. Datele au fost culese, la cererea PDL, în cadrul omnibusului CSOPîn perioada 25 aprilie – 2 mai 2014.

Ponderări: În funcţie de sex, vârstă, naţionalitate, domiciliu şi regiune.

Validare: Eşantionul a fost validat pe baza datelor INS.

 

 

.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014

STUDIU Parlameter 2014: Doua treimi dintre europeni NU se simt bine informati in legatura cu Parlamentul European

Published

on

O majoritate a cetățenilor europeni apreciază rolul pe care Parlamentul European l-a jucat în alegerea noului președinte al Comisiei, spune sondajul Parlameter, 2014 publicat vineri. Mai mulți europeni simt acum că vocea lor contează în luarea deciziilor la nivelul UE. Peste jumătate dintre respondenți au declarat că aderarea la UE este un lucru bun.

rp_European-parliament-strasbourg-inside-e1397734605729.jpg

Sondajul realizat în urma alegerilor europene din mai la UE și a inaugurării ulterioare a Comisiei Europene conduse de Jean-Claude Juncker, a reflectat o conștientizare sporită în rândul cetățenilor, atât față de afacerile europene cât și față de Parlamentul European. Nivelul de cunoștiințe cu privire la Parlamentului European rămâne totuși slab.

Principalele constatări (modificări față de iunie 2013)

58% dintre respondenți au auzit recent despre Parlamentul European (+11 de puncte), în timp ce 40% (-10 puncte) nu.
– Imaginea Parlamentului a fost pozitivă în procent de 30% stabil, 43% neutru (+ 1 punct) și 23% negativ (-2 puncte).
67% nu se simt bine informați cu privire la activitatea Parlamentului (+ 1 punct față de noiembrie 2011).
63% au fost de acord ca, luând în considerare rezultatele alegerilor și alegerea președintelui Comisiei reprezintă un progres democratic, în timp ce 18% nu sunt de acord și 19% nu s-au pronunțat.
41% au considerat că vocea lor contează în Uniunea Europeană (+2 puncte).
– Principalele priorități politice ale UE au fost combaterea sărăciei și a excluziunii sociale 54% (+3 puncte), economia, coordonarea bugetară și politica de impozitare 31% (+1 punct), protecția consumatorilor și a sănătății 30% (-3 puncte), și combaterea terorismului și respectarea libertății individuale 29% (+4 puncte).
54% (+4 puncte) consideră că aderarea la UE este un lucru bun, 14% (-3%) sunt de părere că este un lucru rău, în timp ce 29% (-2 puncte) nu au apreciat acest aspect.

Context

Eurobarometrul Parlamentului European – Parlameter 2014 a fost comandat de către PE. La sondaj au participat 27801 de cetățeni, între 29 noiembrie și 9 decembrie 2014 care au răspuns unor întrebări privind percepțiile și cunoașterea instituției și a Uniunii Europene în ansamblu, precum și a domeniilor de politică. Acest studiu anual oferă rezultate atât la nivel european cât și la nivelul statelor membre.

.

Continue Reading

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014

Europarlamentarul Monica Macovei a câştigat un proces intentat fostului ministru Dan Şova

Published

on

Europarlamentarul Monica Macovei a anunţat, marţi, că a câştigat, prin hotărâre definitivă şi irevocabilă, procesul intentat lui Dan Şova, care a susţinut că tatăl acesteia ar fi fost “general de Securitate” şi “şeful Securităţii Giurgiu”.macovei_monica

”Am câştigat procesul cu Şova şi la Curtea de Apel. Minciunile lui Şova despre tatăl meu au fost demontate. Curtea de Apel Bucureşti a decis că Dan Şova a minţit atunci când a spus că tatăl meu ar fi fost «general de securitate» şi «şeful Securităţii Giurgiu»”, se arată într-un comunicat remis presei.

Monica Macovei aminteşte că, anterior, şi Tribunalul Bucureşti a decis că Şova ”a minţit” când a făcut aceste acuzaţii mincinoase în legătură cu tatăl său şi a admis, în octombrie 2013, acţiunea depusă de ea şi de mama sa, prin care îi solicita dovezi lui Şova.

“Dan Şova nu a avut şi nu are nicio dovadă, a minţit cu bună ştiinţă”, arată Macovei.

Monica Macovei mai precizează că hotărârea din decembrie 2014 a Curţii de Apel din Bucureşti este definitivă şi executorie şi că o va executa.

Potrivit unei postări anterioare făcută pe blogul personal, Monica Macovei arăta că a solicitat în acţiunea depusă la Tribunalul Municipiului Bucureşti ca Dan Şova să îşi ceară public scuze şi să plătească daune morale în valoare de 700.000 lei.

 

.

 

 

.

Continue Reading

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014

Curiozitățile Parlamentului European. Cine este cel mai tânăr eurodeputat și ce delegație națională și-a schimbat întreaga componență

Published

on

Anul ce tocmai s-a încheiat a constituit unul în care Parlamentul European a început legislatura cu o componență politică și a încheiat-o cu alta. Acest lucru se întâmplă o dată la cinci când au loc alegerile europene.

Deși au o importanță diferită în fiecare stat, alegerile europarlamentare sunt adesea European-parliament-brusselsconsiderate alegeri de rang secund, iar componența Parlamentului generează de multe ori un interes doar din perspectiva propriului stat (cine sunt europarlamentarii care mă reprezintă). În campania electorală europeană (prima în care am avut și confruntări directe între pretendenții la șefia Comisiei Europene) s-a pus accent problemele economice, criza locurilor de muncă, pericolul extremismului, dar și egalitatea de gen în politica europeană. Printre temele de campanie s-a numărat și angajabilitatea tinerilor, o problemă serioasă pentru statele membre dar și pentru Bruxelles.

Între 22-25 mai 2014 s-a schimbat componența Parlamentului European. V-ați întrebat ce aduce diferit noul legislativ european?

În primul rând, avem o diferență de 65 de ani între cel mai tânăr euro-deputat, danezul Anders Primdahl Vistisen (12.11.1987, 27 de ani) și cel mai vârstnic, grecul Emmanouil Glezos (9.09.1922, 92 de ani).

Problematica egalității de gen la cel mai înalt nivel european este un subiect sensibil pe agenda de la Bruxelles, fie că vorbim despre Comisie sau Parlament. În urma alegerilor noului Parlament din totalul membrilor săi 36.88% sunt femei. Cele mai multe provin din Malta (66,67%). Cu un procent semnificativ în această direcție contribuie și România (28.12%; procentul s-a modificat o dată cu numirea doamnei Corina Crețu în calitate de comisar european).

Dacă ne gândim că o dată la cinci ani au loc alegeri iar tranziția dinspre un Parlament spre altul este dificilă, rezultatele din 2014 ne contrazic. Avem un total de 50.6% deputați realeși, în timp ce 49.4% sunt deputați noi. Cu alte cuvinte, în 2014 am legitimat un Parlament European care este pe jumătate identic cu cel din perioada 2009-2014.

La nivelul delegațiilor regăsim cifre interesante. Germania este țara cu cei mai mulți deputați realeși (69.79%) în timp ce Grecia este statul cu cei mai mulți deputați noi, un procent impresionant de 100%. La fel de impresionant este și numărul partidelor politice naționale, care prin intermediul euro-deputaților sunt prezente în PE: 186.

Totodată, să nu uităm că alegerile europene din 2014 sunt primele ce se desfășoară sub aplicabilitatea Tratatului de la Lisabona, iar în urma acestora Parlamentul European a revenit la componența prevăzută de Tratat – 751 de membri. În acest context, România a trecut de la 33 de membri în PE, la 32.

.

.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending