Connect with us

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014

EUROPARLAMENTARE 2014. Sondaj INSCOP: Cu cine votează românii

Published

on

vot referendumRomânia va trimite la Bruxelles mai mulţi eurodeputaţi de dreapta, fie ei liberali sau populari, decât de stânga, conform unei analize estimative, realatează Adevarul.ro.

Partidele de dreapta din România, deşi multe şi mărunte, vor obţine, per total, la alegerile europarlamentare de duminică,  mai multe voturi decât alianţa de stânga (PSD-PC-UDMR). Aşa arată un calcul estimativ bazat pe ultimul sondaj realizat de INSCOP la comanda ziarului „Adevărul“, care a măsurat opţiunile de vot pentru euroalegeri. PSD, împreună cu micii aliaţi din PC şi UNPR, este cotat acum la 41%. Asta înseamnă că va trimite la Bruxelles, cu siguranţă, 13 europarlamentari, în condiţiile în care îşi calculase 11 locuri eligibile. În plus, în funcţie de scorul electoral, social-democraţii ar putea câştiga chiar 14-15 mandate, un palmares important pentru Partidul Socialiştilor şi Democraţilor (S&D), care se luptă cu popularii europeni pentru şefia Comisiei Europene.

De partea cealaltă, chiar dacă avem o dreaptă divizată, zestrea electorală pentru Partidul Popular European (PPE) va fi una importantă. Conform sondajului INSCOP, PDL va atinge la euroalegeri un procent de 11,3%, care le-ar fortifica cele patru locuri eligibile pentru Bruxelles. Asta înseamnă că Teodor Stolojan, Monica Macovei, Traian Ungureanu şi Jean Marinescu îşi vor continua mandatele de eurodeputaţi. La mică distanţă se situează PMP (10, 2%), partidul girat de Traian Băsescu, care îi va trimite în Parlamentul Europen (PE) pe Cristian Preda, Siegfried Mureşan şi Teodor Baconschi. La mustaţă, l-ar putea trimite chiar şi pe Cristian Petrescu.

MRU, la limită

UDMR este cotat acum la 5,2%, un scor la limita pragului electoral, însă maghiarii nu vor avea emoţii şi vor trimite doi oameni în PE, pentru că electoratul maghiar iese disciplinat la vot. Deci Iuliu Winkler şi Csaba Sogor vor continua în familia popular-europeană. Tot la limită este şi partidul lui Mihai Răzvan Ungureanu, Forţa Civică. Însă, dacă la UDMR scorul de 5% este bătut în cuie, în cazul formaţiunii lui MRU procentul poate oscila descrescător. Dacă Forţa Civică va reuşi să atingă scorul din sondaj, va trimite doi eurodeputaţi, tot în rândul popularilor-europeni. Numele celor doi nu sunt cunoscute şi nu vor fi cunoscute decât în ziua publicării rezultatelor finale, pentru că Forţa Civică şi-a aşezat candidaţii pe listă în ordinea alfabetică a judeţelor din care provin, iar la Bruxelles vor fi trimişi oamenii din judeţele care au obţinut cele mai mari procentaje electorale. Dacă rezultatul alegerilor europarlamentare va respecta acest calcul preliminar, PPE va avea cel puţin 11 europarlamentari trimişi de România, iar S&D -13.

Balanţa în favoarea dreptei va fi înclinată de PNL. După ieşirea de la guvernare, liberalii au scăzut aspru în sondaje, însă căderea liberă s-a oprit la 17%. Cu această cifră îşi vor asigura şase mandate de eurodeputaţi, exact cât şi-au propus. Oficial, parlamentarii liberali vor ajunge în grupul ALDE, al treilea grup ca mărime din PE, însă, la Bruxelles, se vorbeşte despre o fuziune între popularii europeni şi liberali. Cu voturile liberalilor, PPE şi-ar asigura şefia Comisiei Europene pentru încă cinci ani.

Radiografia românească reflectă trendul european. În acest moment, la nivelul electoratului european, partidele de dreapta sunt în scădere, însă electoratul nu trece către adversarii tradiţionali de la stânga, conform unui studiu publicat de Institutul pentru Politici Publice. Dacă tragem linie şi adunăm, vedem că dreapta românească va trimite 17 europarlamentari, din totalul celor 32, în timp ce stânga, chiar dacă îşi va mobilize asiduu electoratul, va putea trimite maximum 15.

Niciun independent
Conform sondajului INSCOP, PPDD, PRM şi PNŢCD nu vor trece de pragul electoral. Cel mai aproape este partidul lui Dan Diaconescu, cotat acum la 3,8%. Dar, în lipsa televizunii OTV, este greu de crezut că Dan Diaconescu, capul de listă al PPDD, va ajunge în PE. Cât despre candidaţii independenţi, aceşti nu sunt nici măcar în marja de eroare. Singurul care a putut fi măsurat este Mircea Diaconu, care ar obţine numai 1,2% din voturi.

Luptă umăr la umăr
Lupta pentru şefia Comisiei Europene va fi foarte dură. La alegerile de duminică, popularii europeni(PPE) ar obţine 28%,  iar socialiştii (S&D ) – 27% din numărul total de mandate, după cum rezultă dintr-o analiză  a IPP, bazată pe mai multe sondaje UE. Astfel, popularii ar obţine 210 mandate, în timp ce socialiştii 201, din totalul de 751 de mandate din Legislativul European. PPE are acum 273 de mandate, în timp ce S&D are 193,  din totalul de 736.

 

 

 

.

Continue Reading
Advertisement
3 Comments

3 Comments

  1. Emilian

    May 20, 2014 at 11:49 am

  2. Pingback: ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014. Lista candidaților înscriși și LISTA secțiilor de votare din străinătate. GHIDUL alegătorului pentru EUROPARLAMENTARE 2014 | caleaeuropeana.ro

  3. geffox

    May 24, 2014 at 7:06 pm

    ati numarat cumva udmr la partidele de dreapta ? asta, probabil ca sa fortati concluzia ca dreapta cistiga; sau, poate din simplu neprofesionalism

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014

STUDIU Parlameter 2014: Doua treimi dintre europeni NU se simt bine informati in legatura cu Parlamentul European

Published

on

O majoritate a cetățenilor europeni apreciază rolul pe care Parlamentul European l-a jucat în alegerea noului președinte al Comisiei, spune sondajul Parlameter, 2014 publicat vineri. Mai mulți europeni simt acum că vocea lor contează în luarea deciziilor la nivelul UE. Peste jumătate dintre respondenți au declarat că aderarea la UE este un lucru bun.

rp_European-parliament-strasbourg-inside-e1397734605729.jpg

Sondajul realizat în urma alegerilor europene din mai la UE și a inaugurării ulterioare a Comisiei Europene conduse de Jean-Claude Juncker, a reflectat o conștientizare sporită în rândul cetățenilor, atât față de afacerile europene cât și față de Parlamentul European. Nivelul de cunoștiințe cu privire la Parlamentului European rămâne totuși slab.

Principalele constatări (modificări față de iunie 2013)

58% dintre respondenți au auzit recent despre Parlamentul European (+11 de puncte), în timp ce 40% (-10 puncte) nu.
– Imaginea Parlamentului a fost pozitivă în procent de 30% stabil, 43% neutru (+ 1 punct) și 23% negativ (-2 puncte).
67% nu se simt bine informați cu privire la activitatea Parlamentului (+ 1 punct față de noiembrie 2011).
63% au fost de acord ca, luând în considerare rezultatele alegerilor și alegerea președintelui Comisiei reprezintă un progres democratic, în timp ce 18% nu sunt de acord și 19% nu s-au pronunțat.
41% au considerat că vocea lor contează în Uniunea Europeană (+2 puncte).
– Principalele priorități politice ale UE au fost combaterea sărăciei și a excluziunii sociale 54% (+3 puncte), economia, coordonarea bugetară și politica de impozitare 31% (+1 punct), protecția consumatorilor și a sănătății 30% (-3 puncte), și combaterea terorismului și respectarea libertății individuale 29% (+4 puncte).
54% (+4 puncte) consideră că aderarea la UE este un lucru bun, 14% (-3%) sunt de părere că este un lucru rău, în timp ce 29% (-2 puncte) nu au apreciat acest aspect.

Context

Eurobarometrul Parlamentului European – Parlameter 2014 a fost comandat de către PE. La sondaj au participat 27801 de cetățeni, între 29 noiembrie și 9 decembrie 2014 care au răspuns unor întrebări privind percepțiile și cunoașterea instituției și a Uniunii Europene în ansamblu, precum și a domeniilor de politică. Acest studiu anual oferă rezultate atât la nivel european cât și la nivelul statelor membre.

.

Continue Reading

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014

Europarlamentarul Monica Macovei a câştigat un proces intentat fostului ministru Dan Şova

Published

on

Europarlamentarul Monica Macovei a anunţat, marţi, că a câştigat, prin hotărâre definitivă şi irevocabilă, procesul intentat lui Dan Şova, care a susţinut că tatăl acesteia ar fi fost “general de Securitate” şi “şeful Securităţii Giurgiu”.macovei_monica

”Am câştigat procesul cu Şova şi la Curtea de Apel. Minciunile lui Şova despre tatăl meu au fost demontate. Curtea de Apel Bucureşti a decis că Dan Şova a minţit atunci când a spus că tatăl meu ar fi fost «general de securitate» şi «şeful Securităţii Giurgiu»”, se arată într-un comunicat remis presei.

Monica Macovei aminteşte că, anterior, şi Tribunalul Bucureşti a decis că Şova ”a minţit” când a făcut aceste acuzaţii mincinoase în legătură cu tatăl său şi a admis, în octombrie 2013, acţiunea depusă de ea şi de mama sa, prin care îi solicita dovezi lui Şova.

“Dan Şova nu a avut şi nu are nicio dovadă, a minţit cu bună ştiinţă”, arată Macovei.

Monica Macovei mai precizează că hotărârea din decembrie 2014 a Curţii de Apel din Bucureşti este definitivă şi executorie şi că o va executa.

Potrivit unei postări anterioare făcută pe blogul personal, Monica Macovei arăta că a solicitat în acţiunea depusă la Tribunalul Municipiului Bucureşti ca Dan Şova să îşi ceară public scuze şi să plătească daune morale în valoare de 700.000 lei.

 

.

 

 

.

Continue Reading

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014

Curiozitățile Parlamentului European. Cine este cel mai tânăr eurodeputat și ce delegație națională și-a schimbat întreaga componență

Published

on

Anul ce tocmai s-a încheiat a constituit unul în care Parlamentul European a început legislatura cu o componență politică și a încheiat-o cu alta. Acest lucru se întâmplă o dată la cinci când au loc alegerile europene.

Deși au o importanță diferită în fiecare stat, alegerile europarlamentare sunt adesea European-parliament-brusselsconsiderate alegeri de rang secund, iar componența Parlamentului generează de multe ori un interes doar din perspectiva propriului stat (cine sunt europarlamentarii care mă reprezintă). În campania electorală europeană (prima în care am avut și confruntări directe între pretendenții la șefia Comisiei Europene) s-a pus accent problemele economice, criza locurilor de muncă, pericolul extremismului, dar și egalitatea de gen în politica europeană. Printre temele de campanie s-a numărat și angajabilitatea tinerilor, o problemă serioasă pentru statele membre dar și pentru Bruxelles.

Între 22-25 mai 2014 s-a schimbat componența Parlamentului European. V-ați întrebat ce aduce diferit noul legislativ european?

În primul rând, avem o diferență de 65 de ani între cel mai tânăr euro-deputat, danezul Anders Primdahl Vistisen (12.11.1987, 27 de ani) și cel mai vârstnic, grecul Emmanouil Glezos (9.09.1922, 92 de ani).

Problematica egalității de gen la cel mai înalt nivel european este un subiect sensibil pe agenda de la Bruxelles, fie că vorbim despre Comisie sau Parlament. În urma alegerilor noului Parlament din totalul membrilor săi 36.88% sunt femei. Cele mai multe provin din Malta (66,67%). Cu un procent semnificativ în această direcție contribuie și România (28.12%; procentul s-a modificat o dată cu numirea doamnei Corina Crețu în calitate de comisar european).

Dacă ne gândim că o dată la cinci ani au loc alegeri iar tranziția dinspre un Parlament spre altul este dificilă, rezultatele din 2014 ne contrazic. Avem un total de 50.6% deputați realeși, în timp ce 49.4% sunt deputați noi. Cu alte cuvinte, în 2014 am legitimat un Parlament European care este pe jumătate identic cu cel din perioada 2009-2014.

La nivelul delegațiilor regăsim cifre interesante. Germania este țara cu cei mai mulți deputați realeși (69.79%) în timp ce Grecia este statul cu cei mai mulți deputați noi, un procent impresionant de 100%. La fel de impresionant este și numărul partidelor politice naționale, care prin intermediul euro-deputaților sunt prezente în PE: 186.

Totodată, să nu uităm că alegerile europene din 2014 sunt primele ce se desfășoară sub aplicabilitatea Tratatului de la Lisabona, iar în urma acestora Parlamentul European a revenit la componența prevăzută de Tratat – 751 de membri. În acest context, România a trecut de la 33 de membri în PE, la 32.

.

.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending