Connect with us

U.E.

Europarlamentari din cele patru colțuri ale UE, apel la liderii UE să privească lupta contra Covid-19 ca pe un proiect european comun care trebuie apărat de ingerințele Rusiei sau Chinei

Published

on

© EU Multimedia Center

Un grup de 39 de europarlamentari din cele patru colțuri ale Uniunii Europene au transmis, la 27 martie, o scrisoare către liderii instituțiilor de la Bruxelles pentru a le solicita atenția sporită și pentru a propune acțiuni concentrate în fața instrumentalizării actualei crize de către țările cu ambiții geopolitice contradictorii, precum China și Rusia, care atacă unitatea și solidaritatea europeană prin intermediul propagandei, precum și pentru ajutorarea statelor membre cele mai afectate de criza de coronavirus, potrivit documentului pus la dispoziție de surse europene pentru caleaeuropeana.ro.

„Ne preocupăm serios de dezinformarea și eforturile de propagandă care vin în special din China și Rusia. Cei mai mulți dintre noi observăm clar că există un efort de a submina UE și de a semăna neîncredere în rândul populației locale și al vecinilor europeni față de UE, valorile și instituțiile sale democratice. Constatările recente ale grupului de lucru East StratCom au indicat acest lucru și ar trebui să continuăm să ne bazăm pe expertiza lor de lungă durată pentru demontarea miturilor propagandistice și a strategiilor de dezinformare”, precizează eurodeputații. „Având în vedere pandemia de COVID 19, ne temem că încercările actuale sunt un risc serios pentru unitatea și stabilitatea noastră pe termen lung și ne vor împiedica să depășim criza, consecințele acesteia și să ne confruntăm împreună cu provocările viitoare”, adaugă aceștia. 

Eurodeputații subliniază că ingerințele Chinei și Rusiei în UE „au fost alimentate de răspunsurile naționaliste inițiale ale țărilor europene, precum și de lipsa unei comunicări transparente cu privire la eforturile instituțiilor UE”. 

În acest sens, aceștia le amintesc liderilor de la Bruxelles că „este timpul să atenuăm această instrumentalizare geopolitică a crizei”. Astfel, cei 39 de politicieni din diferite state membre fac un apel către instituțiile UE și statele membre ale UE să acționeze pe trei dimensiuni și anume, dimensiunea umanitară europeană, dimensiunea europeană a transparenței și dimensiunea geopolitică.

În ceea ce privește dimensiunea umanitară europeană, eurodeputații solicită sporirea forturilor pentru o asistență mai eficientă pentru toate statele noastre membre, în special pentru cele mai afectate sever precum Italia, Spania, unele regiuni din Franța, precum și pentru vecinii și țările partenere.

Mai exact, ei propun măsuri care ar trebui să depășească instrumentele financiare și ar trebui să includă asistență tangibilă și vizibilă, cum ar fi importurile de echipamente și personal calificat, care găzduiesc pacienți bolnavi.

„Desfășurarea masivă de asistență financiară, economică și medicală este chiar necesară”, punctează membrii Parlamentului European.

Mai departe, în ceea ce privește dimensiunea europeană a transparenței, eurodeputații cer instituțiilor UE să elaboreze o strategie pentru transparență și comunicare prin care să se evidențieze asistența de la nivel european, pentru a contracara informațiile incorecte și pentru a semnala cetățenilor UE că „solidaritatea dintre ei este în desfășurare, este posibilă și fezabilă”.

Acest lucru este, de asemenea, necesar pentru a motiva și mobiliza cetățenii și societatea civilă pentru a se alătura luptei împotriva COVID19 care trebuie privit ca „un proiect european comun”, subliniază europarlamentarii.

Aceștia consideră că este nevoie de „o imagine de ansamblu cuprinzătoare, actualizată regulat, a asistenței per ansamblu, pe care UE și statele membre o asigură pentru combaterea COVID 19, care să fie promovată în rândul cetățenilor”.

În cele din urmă, în ceea ce privește dimensiunea geopolitică europeană, semnatarii scrisorii propun să se stabilească o strategie pentru a identifica și face față realităților geopolitice în perioadele de criză și, astfel, să se identifice și să se diminueze încercările guvernelor străine de a exploata criza COVID-19 în detrimentul UE.

Potrivit unui document elaborat în urmă cu două săptămâni de Serviciul European de Acțiune Externă, reiese că Rusia duce o campanie de dezinformare împotriva Occidentului, pentru a agrava impactul noului tip de coronavirus, a genera panică şi a semăna neîncredere. Apelând la promovarea de „fake news online în engleză, spaniolă, italiană, germană și franceză, campania rusă folosește rapoarte contradictorii, confuze și rău intenționate pentru a îngreuna activitatea de comunicare a Uniunii Europene privind reacția sa la pandemie.

Pe acest fundal, președintele francez Emmanuel Macron a reacționat marți, 31 martie, denunțând campaniile de propagandă duse de către regimurile de la Beijing şi Moscova în legătură cu ajutoarele livrate Italiei pentru combaterea noului coronavirus, subliniind că Franţa şi Germania acordă asistenţă „fără să facă poze”. De asemenea, liderul francez a subliniat că poate ajutorul dat Italiei de Franța și Germania, care au donat mai multe măști și echipamente medicale decât China, nu este „suficient, dar este deja un început”. Astfel, Macron a îndemnat la ignorarea informațiilor tendențioase care vin din partea „concurenților internaționali”. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Dacian Cioloș

Liderul Renew, Dacian Cioloș: România are nevoie de investiții atât în depozitare și capacitate de producție, cât și în organizarea producătorilor de fructe pentru a putea negocia mai ușor contracte de piață

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

România are nevoie de investiții atât în depozitare și capacitate de producție, cât și în organizarea producătorilor de fructe pentru a putea negocia mai ușor contracte de piață, a afirmat liderul grupului Renew Europe, Dacian Ciolos, în cadrul unui dialog online cu cetățenii români, cu prilejul prezentării bilanțului activității celor opt eurodeputați ai Alianței USR PLUS în primul an de mandat în Parlamentul European.

 

Citiți și Eurodeputații Alianței USR PLUS prezintă zece realizări din primul an de mandat în PE cu impact pozitiv asupra imaginii României la nivelul UE și intereselor românilor

Răspunzând întrebării adresate de o persoană interesată de obținerea de sprijin din partea autorităților administrative pentru crearea unui depozit de fructe, liderul Renew a declarat că centrele de depozitare și procesare sunt o investiție eligibilă în programul național pentru dezvoltare rurală.

„Când am reformat Politica Agricolă Comună, în 2013, am introdus posibilitatea ca statele membre care doresc să aibă astfel de programe dedicate pentru sectorul pomicol. România are nevoie, iar aceste proiecte pot fi finanțate începând de la renovarea plantațiilor, dotarea cu utilaje până la depozite și toată partea de comercializare și de procesare; deci investiții pe toată filiera fructe și în pomicultură, în special. Sunt multe plantații în România care s-au refăcut în ultimii ani, din păcate, nu atât cât aș fi sperat eu atunci când am introdus acest program”, a precizat Dacian Cioloș.

Acesta a mai spus că „Ministerul Agriculturii, cu diverșii miniștri care au trecut pe acolo, din 2016, nu prea au promovat acest program de pomicultură, nu au pregătit asistență tehnică pentru ca doritorii să știe cum să își pregătească proiectele”.  Astfel, a precizat Cioloș, Alianța USR PLUS își pentru viitorul program de guvernare măsuri de asistență tehnică.

De asemenea, Dacian Cioloș consideră că acest program trebuie menținut și pentru următoarea perioadă bugetară, pentru că „este încă o marjă importantă pe piața națională și locală pentru fructe românești”. „În continuare în hypermaketuri găsim destul de multe fructe care vin din Polonia, mai ales, care s-a organizat foarte bine. Noi avem nevoie nu doar de investiții în depozitarea și capacitatea de producție, ci și de investiții în organizarea producătorilor. Ca simplu producător de fructe este mai greu să te descurci decât ai face-o daca producătorii ar negocia împreună contracte de piață nu doar în hypermarketuri, dar și cu industria de procesare”, a explicat politicianul de la Bruxelles. 

 Liderul Renew a adăugat că „inclusiv candidații Alianței pentru alegerile locale la primării, la consiliile locale, au aceste proiecte  de a ajuta producătorii să se organizeze pentru că va fi și în interesul comunelor”.


Dacian Cioloș a fost ales președinte al Renew Europe, grup care face parte din majoritatea parlamentară de susținere a noii Comisiei Europene și fără de care nicio decizie importantă nu poate fi luată, fiind primul reprezentant din Europa Centrală și de Est care obține un astfel de rol. Grupul condus de Dacian Cioloș a fost inițiatorul rezoluțiilor Parlamentului European prin care s-a propus un plan de relansare pentru Europa în valoare de 2.000 de miliarde de euro și prin care s-a cerut o strategie europeană în domeniul sanitar, precum și alte măsuri de redresare post-pandemie. 

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Europarlamentarul Rareș Bogdan, interpelare către Comisia Europeană cu privire la situația muncitorilor români din străinătate: UE are obligația de a proteja drepturile tuturor lucrătorilor, indiferent de locul în care muncesc în spațiul comunitar

Published

on

Europarlamentarul Rareș Bogdan, liderul delegației eurodeputaților români din Grupul PPE, a transmis o interpelare către Comisiei Europene cu privire la situația muncitorilor români aflați în alte țări, în urma evenimentelor recente din Germania.

”UE are obligația de a proteja drepturile tuturor lucrătorilor din Uniune, indiferent de locul în care muncesc în spațiul comunitar. Mai există semnale despre condiții revoltătoare în Italia și Austria, deci este obligatoriu să primim niște răspunsuri”, a precizat acesta într-un mesaj pe Facebook.

Problema lucrătorilor transfrontalieri, inclusiv români, va fi dezbătută marți de Parlamentul European care, prin Comisia pentru muncă și afaceri sociale (EMPL) va discuta posibile încălcări ale legislației UE privind timpul de muncă, sănătatea și siguranța acestor muncitori.

”Nicolas Schmit, comisarul pentru locuri de muncă și drepturi sociale, răspunde unor întrebări, în cadrul Comisiei de ocupare a forței de muncă, afaceri sociale și incluziune din cadrul Parlamentului European. Ne mai interesează situația lucrătorilor transfrontalieri, dar și ce acțiuni va întreprinde Comisia pentru ca asemenea forme de abuz îndreptate împotriva lucrătorilor sezonieri – fie ei români sau cetățeni ai altui stat european – să nu se mai repete. Sigur, mă interesează în primul rând soarta românilor, căci nu mai doresc ca ei să fie umiliți și nevoiți să iasă în stradă pentru a cere să le fie respectate drepturile și libertățile fundamentale”, a mai spus Rareș Bogdan, care a anunțat că, din partea delegației române din Grupul PPE vor lua parte la discuție Gheroghe Falcă și Eugen Tomac.

România, prin vocea ministrului Muncii, Violeta Alexandru, s-a adresat comisarului european pentru Muncă și Protecție Socială, Nicolas Schmit, dar și altor mecanisme ale Uniunii Europene, inclusiv Președinției croate la Consiliul Uniunii Europene, în vederea aplicării legislației în vigoare care să apere și să garanteze nediscriminatoriu drepturile muncitorilor români din statele membre.

De altfel, oficialul român a efectuat săptămâna trecută o vizită de lucru in Germania unde a avut întrevederi cu omologul său german, Hubertus Heil, dar și cu minsitrul Agriculturii, Julia Klockner.

În urma acestei întâlniri, ministrul Muncii și Protecției Sociale din România, alături de omologul german, au semnat o Declarație comună de intenție privind intensificarea cooperării în domeniul pieței muncii și politicilor sociale.

În același timp, Violeta Alexandru a anunțat că intenționează să meargă în Italia și Spania pentru a discuta cu românii din aceste țări despre condițiile de muncă și calitatea vieții lor și, totodată, are în vedere schimbarea legislației din România referitoare la activitatea Agențiilor de Plasare a Forței de Muncă.

”Rămân implicată în discuţiile bilaterale pe care le am cu miniştrii din ţările în care avem comunităţi mari de români. Când se vor ridica restricţiile de acces pe piaţa muncii ale muncitorilor în Italia, îmi pregătesc o deplasare acolo pentru a discuta cu românii noştri. Urmează Spania. Toate aceste întâlniri îmi sunt utile pentru că, pe lângă rezultate concrete pentru calitatea vieţii lor acolo şi a condiţiilor de muncă, am în vedere schimbarea legislaţiei din România cu privire la activitatea Agenţiilor de Plasare a Forţei de Muncă. Este adevărat, 15% din totalul românilor noştri pleacă prin agenţii de plasare a forţei de muncă, dar acest lucru nu înseamnă că nu văd anumite măsuri necesare la nivelul acestor entităţi pe care le doresc responsabile şi în strânsă colaborare cu instituţiile în domeniu pentru a ne asigura că, înaintea plecării din ţară, românii sunt bine informaţi în legătură cu prevederile contractuale”, a menţionat Violeta Alexandru.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen prezintă miercuri planul de redresare a UE post-COVID-19 în plenul Parlamentului European

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prezintă miercuri, 27 mai, propunerile executivului european privind bugetul pe termen lung revizuit și planul de redresară, într-o ședință plenară specială a Parlamentului European.

Prezentarea va avea loc începând cu ora locală 13.30 (14.30 ora României) și va fi urmată de o dezbatere, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Luna trecută, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus că bugetul european va fi “nava-mamă” a relansării economiceiar la sesiunea plenară din 13-15 mai, șefa executivului european a anunțat că relansarea economică a Uniunii Europene va fi posibilă prin pachet format din bugetul european și un instrument de redresare finanțat printr-o marjă de manevră foarte mare care va fixa suma maximă de bani pe care Comisia Europeană o poate împrumuta de pe piețele de capital cu garanția statelor membre.

Ținând cont de impactul crizei COVID-19, Parlamentul Europeană a solicitat o revizuire substanțială a cadrului bugetar al UE pentru perioada 2021-2027, inclusiv includerea unui fond de redresare, în rezoluțiile adoptate la 17 aprilie și 15 mai.

La 17 aprilie, eurodeputații au votat o rezoluție prin care au solicitat un pachet masiv de investiții pentru a sprijini economia europeană după criza COVID-19, care să fie finanțat printr-un Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 majorat.

Pentru a stimula redresarea economică și socială, deputații europenii au votat la 15 mai o nouă rezoluție prin care solicită un pachet solid de aproximativ 2 mii de miliarde de euro integrat în cadrul financiar multianual (CFM), însă adițional sumelor propuse anterior. Noul buget pe șapte ani trebuie să acopere nevoile imediate ale cetățenilor și să vizeze coeziunea socială și dezvoltarea economică durabilă în UE, pornind de la prioritățile tranziției digitale și ecologice.

Pentru a obține aprobarea Parlamentului European, noul plan de redresare trebuie să fie finanțat prin obligațiuni de redresare garantate de bugetul UE și să evite soluții financiare care ar ocoli controlul democratic, mai arată sursa citată.

Ulterior, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europenevor discuta noile propuneri și vor decide asupra formei finale în urma negocierilor.

Având în vedere probabilitatea unei perioade de mai multe luni până la încheierea unui acord, Parlamentul European a solicitat Comisiei Europene, într-o rezoluție adoptată la 13 mai, să propună un plan de urgență pentru a facilita demararea fără probleme a programelor financiare în 2021.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending