Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Europarlamentarii Alianței 2020 USR PLUS solicită Comisiei Europene declanșarea unui audit de urgență pentru sistemul 112 după cazul de la Caracal

Published

on

Europarlamentarii Alianței 2020 USR PLUS solicită Comisiei Europene declanșarea unui audit de urgență pentru sistemul 112 care să clarifice eficiența localizării apelanților aflați în primejdie, informează un comunicat publicat pe pagina Partidului Libertate, Unitate și Solidaritate (PLUS).

Nicolae Ștefănuță, Vlad Botoș, Ramona Strugariu și Cristian Ghinea consideră că, după tragedia de la Caracal, este necesară o evaluare a întregului sistem care susține numărul de urgență 112, atât în România cât și în celelalte state ale Uniunii Europene.

„Cerem urgentarea implementării Directivei privind localizarea celor care sună la 112 pentru a vedea cât de eficient este acest sistem și dacă procedurile sunt îndeplinite conform în toate statele membre ale UE. Numărul 112 este unul din drepturile europene ale cetățeanului. Cetățeanul european trebuie să aibă garanția că el funcționează la cei mai buni parametri pe toată întinderea Uniunii Europene“, a spus Nicolae Ștefănuță, europarlamentar USR PLUS și membru al comisiei pentru Piața Internă și Protecția Consumatorilor (IMCO) din Parlamentul European.

În contextul tragediei de la Caracal și al semnelor de întrebare referitoare la modul în care funcționează numărul unic de urgență 112, europarlamentarii Alianței USR PLUS au trimis azi o interpelare vicepreședintelui Comisiei Europene, Maroš Šefčovič, responsabil de piața unică digitală.

„Am solicitat Comisiei Europene o atenție particulară pe controlul implementării tehnologiilor de localizare a celor care sună la 112. Vrem să vedem dacă ce s-a întâmplat la Caracal este o problemă de sistem sau a apărut din cauza neglijenței și a nepăsării“, a declarat Vlad Botoș, europarlamentar și membru al comisiei parlamentare IMCO.

Europarlamentarii Alianței 2020 USR PLUS vor urgentarea implementării Directivei pe noul cod electronic european, care presupune obligația statelor de a asigura informația cea mai adecvată de localizare, incluzând informația de localizare pe baza rețelei (tehnologia avansată de localizarea mobilă), care se dovedește a fi o chestiune de viață și de moarte.

Credibilitatea și funcționarea efectivă a numărului 112 sunt foarte importante pentru cetățenii din întreaga Uniune Europeană iar un audit al modului în care funcționează numărul unic de urgență 112 va arăta dacă localizarea deficitară a apelanților este doar o problemă locală sau există și în alte state membre.

Interpelarea europarlamentarilor Alianței USR PLUS:

„În atenția vicepreședintelui Maroš Šefčovič (responsabil temporar de piața unică digitală în urma plecării vicepreședintelui Ansip, care a fost ales în Parlamentul European)

Situațiile de urgență nu țin cont de moment și de loc, iar încă din 1991 Uniunea Europeană a înțeles că odată cu libera circulație a persoanelor în Uniunea Europeană, cetățenii europeni trebuie să beneficieze de ajutor de urgență din partea autorităților statului la fel ca la ei în țară. Prin decizia Consiliului din 29 iulie 1991 (pe temeiul actualului articol 325 TFUE) s-a creat numărul unic de urgență la nivelul Uniunii Europene 112.

O tragedie recentă din România ne-a adus din nou aminte, din păcate, de o problemă referitoare la funcționarea apelului numărului 112, și anume problema localizării apelantului.

În fiecare an, aproape 300.000 de persoane care sună la numărul de urgență nu pot să comunice locația, fie nu știu unde se află, fie sunt prea tineri sau răniți să o comunice. În aceste situații locația apelantului prin informația transmisă de telefonul mobil este vitală și poate să salveze multe vieți.

Uniunea Europeană se implică în acest proces de implementare a noilor metode de localizare prin rețea, metodă care permite transmiterea unui SMS cu datele locației centrelor de preluare a apelurilor de urgență, această tehnologie nu este disponibilă încă în majoritatea țărilor membre și sistemul 112 nu poate să fie la fel de eficient în ajutoarea autorităților pentru a salva viețile cetățenilor aflați în urgență.

O dată cu liberalizarea telecomunicațiilor prin directiva 2002/58/EC, Uniunea Europeană și țările membre au înțeles importanța serviciului universal și anume dincolo de piața competitivă, Uniunea Europeană garantează accesul unui serviciu universal pe telecomunicații, care să includă prestarea unui serviciu de calitate, accesibil, și cu tarife abordabile. Parte a acestor condiții care țin de serviciul universal este și numărul de urgență unic 112, care trebuie să fie gratuit și totodată funcțional.

Atât prin directiva din 2002, regulamentul din 2009 care creează Organul autorităților de reglementare din telecomunicații (ORECE), cât și directivele care vin să amendeze directiva din 2002, menționează și obligația ca sistemul 112 să folosească o tehnologie care să ajute autoritățile să salveze persoane printr-o localizare cât mai precisă și rapidă.

În noul Cod electronic al comunicațiilor electronice adoptat în decembrie 2018, directiva 2018/1972 va trebui transpusă de către toate statele membre până la finalul anului 2020. Aceasta face referire directă în articolul 109, punctul 6 , la obligația statelor de a asigura informația cea mai adecvată de localizare, incluzând informația de localizare pe baza rețelei (tehnologia avansată de localizarea mobilă).

„6. Statele membre se asigură că informația de localizare a apelantului este pusă la dispoziția celui mai adecvat PSAP imediat după conectarea comunicării de urgență. Aceasta include informația de localizare pe baza rețelei și, atunci când aceasta este disponibilă, informația de localizare a apelantului obținută pe baza telefonului.

Statele membre se asigură că stabilirea și transmiterea informației de localizare a apelantului este gratuită pentru utilizatorul final și pentru PSAP în ceea ce privește toate comunicațiile de urgență către numărul european unic de urgență „112”.

Statele membre pot extinde această obligație pentru a acoperi și comunicațiile de urgență către numere de urgență naționale. Dacă este necesar, autoritățile de reglementare competente, după consultarea OAREC, prevăd criteriile de acuratețe și fiabilitate ale informației de localizare a apelantului furnizate”.

Prin regulamentul delegat din 2019/320, prin care se completează directiva 2014/53, Uniunea Europeană creează obligația ca toate telefoanele moderne să fie echipate cu această tehnologie de localizare prin rețea care să permită transmiterea informațiilor locației apelantului serviciilor de preluare a apelurilor de urgență.

Această legislație completează Codul european al comunicațiilor electronice, punând o obligație in plus fabricantului din industria telefoanelor moderne.

Cu toate acestea, statele membre au nevoie de asistență din partea Comisiei pentru a implementa cu cea mai mare celeritate această directivă și a face posibil cât mai urgent ca această tehnologie să fie folosită atunci când un cetățean european apelează la 112. Localizarea precisă și rapidă a persoanelor aflate în pericol trebuie să fie o prioritate.

Comisia Europeană trebuie să se asigure că această directivă este transpusă cu cea mai mare rapiditate (termenul fiind de finalul anului 2020) și că toate statele membre vor coopera în a face posibilă această localizare mai precisă prin intermediul noii tehnologii.

Vineri, 25 iulie, în România o tânără de 15 ani a fost răpită și violată. A avut totuși curajul de a suna la 112 și de a cere ajutorul. Ajutorul nu a venit din cauza localizării defectuoase (peste 19 ore au trecut între cele 3 apeluri ale victimei și identificarea locuinței atacatorului) și a lipsei de profesionalism a operatorilor. Victima a fost din păcate ucisă, o traumă nu doar pentru familie, ci pentru întregul popor român.

1. Solicităm Comisiei o atenție particulară în controlul implementării acestor directive și a eforturilor depuse până acum de către statele membre, în vederea implementării noilor tehnologii de localizare. Urgentarea implementării directivei pe noul cod electronic european devine o chestiune de viață și de moarte.

2. Credibilitatea și funcționarea efectivă a numărului 112 sunt foarte importante pentru întreaga Uniune Europeană. Ele sunt garanții ale transpunerii unui drept european într-un mod egal pe toată întinderea continentului european.

În plus, suntem într-o perioadă în care cetățenii europeni circulă la cote maximale între diverse state membre. Numărul 112 devine o garanție a funcționării pieței unice europene și a dreptului cetățeanului european la ajutorul conferit prin numărul de urgență.

Precizăm că în România nu există și un număr național de urgență, în plus față de 112.

Considerăm în aceste condiții că un audit al adecvării sistemului care asigură numărul 112 este necesar, nu doar în România, dar și în alte state membre în care sistemul tehnic de localizare a apelantului este deficitar.”

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Dan Motreanu

Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE) a fost numit vicepreședinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European

Published

on

© Dan Motreanu/ Facebook

Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE) a fost numit vicepreședinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) din Parlamentul European, informează europarlamentarul pe pagina sa de Facebook.

”Am fost numit vicepreședinte al Comisiei pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară din Parlamentul European, poate cea mai importantă comisie a acestui mandat, având în vedere competențele exclusive pe majoritatea propunerilor legislative din cadrul Pactului Ecologic European care va stabili un nivel ridicat de protecție a mediului, tranziția către o economie curată și o bună calitate a vieții pentru cetățeni”, a scris Motreanu.

 

În perioada 2017-2019, Comisia ENVI a fost condusă de fostul europarlamentar și actual comisar european Adina Vălean, aceasta fiind primul român președinte de comisie europarlamentară. 

Anterior numirii lui Motreanu, una din funcțiile de vicepreședinte al Comisiei ENVI a fost deținută de eurodeputatul Cristian Bușoi, însă acesta a fost ales președinte al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE).

Dan Motreanu se află la primul mandat de deputat în Parlamentul European, unde activează ca membru plin în Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor și ca membru supleant în Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală și în Comisia pentru cultură și educație. De asemenea, eurodeputatul face parte și din trei delegații parlamentare: Delegația la Comisia parlamentară mixtă UE-Chile, Delegația la Adunarea Parlamentară Euro-Latinoamericană și Delegația pentru relațiile cu Japonia.

Anterior mandatului de europarlamentar, Dan Motreanu a fost deputat între anii 2004-2016.

Între anii 2006-2007 a fost ministru al Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, în perioada crucială care a precedat aderarea României la UE.

În prezent, este vicepreședinte PNL pentru politici în Educație, Cercetare, Tineret, Sport, Cultură, Culte și Minorități.

La alegerile prezidențiale din 2019 a fost șeful de campanie al PNL pentru susținerea candidaturii președintelui Klaus Iohannis pentru un nou mandat.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Siegfried Mureșan a reprezentat grupul PPE la negocierile cu Charles Michel privind bugetul UE: ”Parlamentul European va respinge orice variantă de buget care nu poate îndeplini așteptările oamenilor”

Published

on

© Council of the European Union

Președintele Parlamentului European și președinții grupurilor politice din Parlamentul European  au avut marți negocieri cu președintele Consiliului European, Charles Michel, înaintea summitului european extraordinar care începe joi și în care liderii statelor membre vor căuta să ajungă un acord, deși pozițiile lor sunt încă divergente.

Un anunț în acest sens a fost făcut de vicepreședintele grupului PPE în Parlamentul European, Siegfried Mureșan, cel care a reprezentat grupul PPE la reuniune, în numele lui Manfred Weber.

”Vom susține numai un buget care să permită Uniunii Europene să finanțeze corespunzător fermierii, să avem suficiente fonduri pentru autostrăzi, pentru căi ferate, pentru infrastructura de la sate și pentru a finanța noile priorități ale Uniunii Europene: digitalizare, cercetare, inovare, protecția mediului și, mai ales, siguranța cetățeanului. Parlamentul European va respinge orice variantă de buget multianual al Uniunii Europene care nu poate îndeplini așteptările oamenilor”, a anunțat, ulterior întâlnirii, Siegfried Mureșan.

Statele membre ale Uniunii Europene se află în faza unor negocieri complicate și complexe privind viitorul buget pe termen lung, iar baza de tratative de la care liderii europeni vor porni joi discuțiile este reprezentată documentul revizuit de negociere conținând principalele elemente ale bugetului multianual – Negotiating-box – propus vineri de președintele Consiliului European, Charles Michel.

Conform unui document obținut de CaleaEuropeană.ro și care reprezintă varianta de lucru a concluziilor Consiliului European extraordinar din 20 februarie, propunerea lui Michel se referă la un buget de 1.094 de miliarde de euro pentru o perioadă de șapte ani, reprezentând 1,074% din VNB-ul fiecărui stat membru. Această variantă bugetară se situează peste cea a fostei președinții finlandeze – de 1,07% din VNB – propunere oricum respinsă de statele membre. Această propunere reflectă o alocare aflată sub cea cuprinsă de Comisia Europeană în propunerea sa de buget din 2018 (1,11%) și mult sub dorința politică a Parlamentului European (1,3%). Bugetul propus de Charles Michel cuprinde reduceri de 11 miliarde de euro din cadrul politicii de coeziune și mai cuprinde tăieri în ce privește piața unică, migrația, securitatea și apărarea, vecinătatea și administrația publică europeană. Reducerea cu 11 miliarde de euro a finanțării pentru rubrica ”coeziune și valori” se regăsește în plus la noile priorități privind mediul și la resursele naturale unde sunt încadrate politicile maritimă, de pescuit și agricultură.

Imediat după apariția acestei variante de buget, președintele Parlamentului European, David Sassoli, a transmis că propunerea de buget al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 prezentată de către Charles Michel, președintele Consiliului European, este ”nesatisfăcătoare”, fiind apropiată de varianta propusă de către președinția finlandeză a Consiliului Uniunii Europene.

De altfel, Parlamentul European a avertizat săptămâna trecută că nu își va da consimțământul pentru viitorul cadru financiar multianual 2021-2027 dacă acesta nu reflectă ambițiile Uniunii Europene.

Eurodeputații au cerut încă din mandatul anterior, în baza propunerii Comisiei Europene din 2018 privind viitorul buget pe termen lung, o alocare de 1,3% din Venitul Național Brut al fiecărui stat membru. Această solicitare este peste propunerea de 1,11% a executivului de la Bruxelles, pentru a permite finanțarea adecvată a noilor priorități, dar și a politicilor tradiționale, precum și pentru a suplini retragerea Marii Britanii din UE, care cotiza la vistieria europeană cu aproximativ 75 de miliarde de euro pentru o perioadă de șapte ani.

Pentru a putea fi adoptat, Cadrul Financiar Multianual are nevoie de acordul în unanimitate al statelor membre. 

În urma obținerii unanimității în Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene își definește poziția ținând cont de deciziile adoptate de liderii europeni. De asemenea, pentru a închide procesul decizional pentru adoptarea Cadrului Financiar Multianual este nevoie și de aprobarea Parlamentului European.

Noul Cadru Financiar Multianual ar trebui să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

Continue Reading

Dan Motreanu

Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE): Proiectul de aviz votat în Comisia IMCO va contribui la evaluarea conformității producătorilor auto cu standardele europene de emisii

Published

on

© Dan Motreanu/Facebook

Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE) anunță votarea în cadrul Comisiei pentru Piața Internă și Protecția Consumatorilor IMCO a Parlamentului European a unui proiect de aviz ce prevede introducerea unor factori care să fie utilizați pentru a evalua conformitatea vehiculelor Euro 5 si Euro 6 în timpul efectuării testelor de emisii în condiții reale de conducere.

Potrivit unei postări pe Facebook, Dan Motreanu explică că noile măsuri vin în contextul în care în ultimii ani s-au înregistrat discrepanțe considerabile între emisiile autovehiculelor măsurate în condiții de laborator și cele măsurate în condiții reale de conducere.

„Poluarea crește îngrijorător în orașele noastre, România riscând deja procedura de infringement pe mediu a Comisiei Europene din cauza poluării din București, unde numărul de zile cu poluare excesivă anuală a atins cota de 70, triplându-se față de anul 2013. Este, așadar, extrem de important să ne asigurăm că producătorii auto respectă standardele europene de emisii și să conturăm strategii locale pentru decongestionarea traficului și „înverzirea” orașelor. În acest fel se va îmbunătăți calitatea aerului, iar riscurile pentru sănătatea cetățenilor se vor diminua semnificativ”, precizează eurodeputatul Dan Motreanu. 

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending