Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Europarlamentarii social-democrați doresc o Europă și mai sigură pentru jurnaliști: ”Nicio democrație nu poate trăi fără o presă liberă”

Published

on

© Calea Europeană/ Zaim Diana

Gruprul social-democraților din Parlamentul European reiterează angajamentul de a construi din Europa un loc mai sigur pentru jurnaliști și presa independentă: ”Astăzi, de Ziua Mondială a Libertății Presei, dorim să reiterăm angajamentul nostru ferm de a construi din Europa un loc mai sigur pentru jurnaliști și presa independentă.”

În mesajul lor, aceștia susțin că oamenii politici au nevoie de ajutorul presei pentru ca cetățenii europeni să rămână informați: ”Avem nevoie de ochii lor, de vocile și de stilourile lor pentru ca cei nerostitori să poată vorbi și să informeze cetățenii atunci când lucrurile nu merg bine. Nicio democrație nu poate trăi fără o presă liberă.”

În ciuda faptului că Europa continuă să fie continentul cel mai prielnic pentru libertatea presei, există totuși politici opresive din anumite țări ale Uniunii Europeen și din Balcani, iar această problemă a fost semnalată și de grupul social-democrat al Parlamentului European.

”Deși majoritatea statelor europene se situează în topul celor care respectă libertățile presei, vedem câteva situații îngrijorătoare răspândite în Uniunea noastră. Creșterea de noi forme de autoritarism și atacuri repetate asupra mass-mediei independente – ca să nu mai vorbim de creșterea problemelor financiare și a știrilor false – pun libertatea presei și, în cele din urmă, democrațiile noastre în pericol”, se mai arată în mesajul postat pe pagina oficială de Facebook a Grupului S&D.

Citiți: Raport al organizației ”Reporteri fără Frontiere” 2020: Lumea, în zorii unui ”deceniu decisiv” pentru libertatea presei, criza COVID-19 amplificând numeroasele dificultăţi economice, precum şi lipsa de încredere de care suferă acest sector

Ziua Mondiala a Libertății Presei este marcată în fiecare an, în data de 3 mai și reprezintă o zi de reflecție în rândul profesioniștilor mass-media despre problemele legate de libertatea presei și etica profesională. Este, de asemenea, o zi de comemorare a jurnaliștilor care și-au pierdut viața relatând o poveste.

Deși majoritatea statelor europene se situează în vârf, vedem câteva situații îngrijorătoare răspândite în Uniunea noastră. Creșterea de noi forme de autoritarism, violență de extremă dreaptă și atacuri repetate asupra mass-mediei independente – ca să nu mai vorbim de creșterea problemelor financiare și a știrilor false – pun libertatea presei și, în cele din urmă, democrațiile noastre în pericol.

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

Siegfried Mureșan

Viceliderul grupului PPE Siegfried Mureșan: Cu ajutorul fondurilor europene, România a sprijinit pacienții, medicii din prima linie și angajații afectați de criza COVID-19

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Cu ajutorul fondurilor europene, România a sprijinit pacienții, medicii din prima linie și angajații afectați de criza COVID-19, transmite eurodeputatul Siegfried Mureșan, vicepreședinte al Grupului PPE din Parlamentul European responsabil pentru bugete, în cadrul unui comunicat remis caleaeuropeana privind ajutorul economic de criză pus la dispoziție de UE statelor membre și măsurile luate de Guvernul României din bani europeni. 

„Deciziile luate încă din luna martie la nivelul Uniunii Europene și aprobate de Parlamentul European au contribuit semnificativ la combaterea crizei generate de COVID-19, atât în România, cât și în celelalte țări membre ale Uniunii Europene. Comisia Europeană a propus, iar Parlamentul European a aprobat în luna martie ca 37 de miliarde de euro din Bugetul Uniunii Europene pentru anul 2020 să fie folosite pentru cheltuieli urgente privind gestionarea pandemiei de COVID-19. Prin deblocarea acestor sume, am putut sprijini din timp pacienții, cadrele medicale, angajații și toate categoriile sociale afectate de criza COVID-19”, spune Siegfried Mureșan.

Acesta precizează că „3,1 miliarde de euro din aceste fonduri au fost puse la dispoziția României”, iar banii au fost folosiți, printre altele, în cadrul următoarelor măsuri luate de Guvern:

  • 350 de milioane de euro au fost alocate pentru dotarea spitalelor cu echipamente necesare luptei cu criza COVID-19
  • 300 de milioane de euro au fost alocate pentru plata șomajului tehnic al angajaților companiilor nevoite să-și reducă activitatea din cauza pandemiei.
  • 225 de milioane de euro au fost folosite pentru achiziția de ajutoare sub formă de produse alimentare și igienă corporală pentru peste un milion de români care se află în situații defavorizate sau risc de sărăcie. 
  • 120 de milioane de euro au fost alocate pentru plata unui spor de risc cadrelor medicale din prima linie și 30 de milioane de euro pentru asistenții sociali care au grijă de persoane vârstnice sau din categorii vulnerabile.
  • 682 de milioane de euro au fost alocate pentru dotarea infrastructurii pentru situații de urgență

În plus, amintește Mureșan, Guvernul României a aprobat un buget de 1 miliard de euro pentru sprijinirea IMM-urilor în contextul crizei COVID-19, iar banii provin atât din fonduri europene, cât și de la bugetul de stat.

Nu în ultimul rând, vicepreședintele grupului PPE menționează că României îi revin aproximativ 33 de miliarde de euro din acest pachetul de redresare de 750 miliarde de euro al UE, iar banii „vor putea fi folosiți pentru finanțarea Planului de Investiții și Relansare Economică anunțat de Guvernul României la începutul lunii iulie.”

„Pentru următorii ani, Consiliul European a aprobat un Pachet de Redresare Economică al Uniunii Europene în valoare totală de 750 de miliarde de euro cu care va sprijini țările membre să își finanțeze propriile planuri naționale de redresare economică. Accentul va fi pus pe investiții în modernizarea statelor membre. Banii vor merge în digitalizare, în economia verde, în modernizarea spitalelor și a școlilor. Scopul este să accelerăm redresarea economică prin investiții care să ne facă economiile mai productive și mai competitive”.

Citiți și Op-ed Vicepreședintele grupului PPE Siegfried Mureșan: Cum vom folosi banii din Facilitatea de Reziliență de 670 de miliarde de euro

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu solicită Guvernului să facă publică agenda Planului de relansarea economică: “Timpul trece în defavoarea României”

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Europarlamentarul Corina Crețu (PRO România, S&D) solicită Guvernului României să facă publică agenda care privește Planul de Relansare Economică din fonduri europene, avertizând că timpul trece în defavoarea României.

“Suntem la exact două săptămâni de la momentul acordului la care a ajuns Consiliul European privind Cadrul Financiar Multianual 2021-2027. Însă în afara anunțurilor triumfaliste de atunci din partea Palatului Victoria, cu un puternic iz electoral, încă nu există niciun semnal cu privire la proiectele pe care Guvernul României le are în vedere”, a spus Crețu, într-o postare pe Facebook în contextul unei intervenții avute la Libertatea.ro.

Fostul comisar european pentru politică regională a făcut referire și la faptul că Guvernul a lansat în consultare publică toate proiectele Programelor Operaționale pentru viitorul Cadru Financiar Multianual.

“E foarte bine”, a completat ea, avertizând însă că nu există o agendă clară și transparentă privind Planul de Relansare Economică.

“La fel cum nu există nici o listă publică a proiectelor pe care le are în vedere Guvernul României pentru următorii șapte ani (cât durează un exercițiu financiar la nivel european). Îmi pare rău, dar chiar nu e suficient să declari, sec, că vei investi în ”infrastructură, școli și spitale”, ci e nevoie de proiecte solide, mature. Banii nu sunt acordați fără niciun angajament sau în baza unor idei vagi, ci România – la fel ca orice alt stat european – va trebui să prezinte un proiect credibil de revitalizare economică, un plan realist, credibil în fața tuturor celorlalte State Membre. România nu-și permite luxul de a întârzia cu acest Plan, cu atât mai mult cu cât cetățenii au nevoie – mai mult decât oricând – să beneficieze de acești bani și de proiectele care le-ar putea îmbunătăți viața”, a mai explicat Corina Crețu.

Ministerul Fondurilor Europene a publicat vineri, 31 iulie, proiecte ale Acordului de Parteneriat și ale Programelor Operaționale prin care România va atrage fondurile europene alocate pentru viitoarea perioadă de programare, 2021-2027.

România urmează să beneficieze de fonduri în valoare de 79,9 miliarde de euro, conform acordului încheiat de cei 27 de șefi de stat sau de guvern din UE în urma negocierilor maraton începute la 17 iulie și încheiate la 21 iulie, a anunțat președintele Klaus Iohannis. Cele 79,9 miliarde de euro vor proveni după cum urmează: 33,5 miliarde de euro din cadrul NGEU și 46,4 miliarde de euro din cadrul CFM, au declarat surse europene pentru CaleaEuropeană.ro. Sursele citate au mai precizat că alocarea de 79,9 miliarde de euro este calculată la prețurile de referință din 2018, însă în prețuri curente pachetul va ajunge la 84 de miliarde de euro. În ce privește cele 46,4 miliarde de euro fonduri nerambursabile din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, României îi sunt alocate 26,8 miliarde de euro pentru politica de coeziune; 18,7 miliarde de euro pentru politica agricolă comună, 760 de milioane de euro din Fondul pentru o tranziție justă și 160 de milioane de euro pentru pescuit.

Continue Reading

S&D

Partidul Socialiștilor Europeni: Doar o societate feministă este o societate corectă

Published

on

© European Union, 2017

Doar o societate feministă este o societate corectă, este mesajul transmis de Partidul Socialiștilor Europeni (PES), în contextul în care solicită amplificarea vocii femeilor în societate și în procesul decizional ținând cont de aportul acestora în gestionarea pandemiei de coronavirus, dar și în general, în câmpul muncii. 

„Surpriză, surpriză, carantina a fost și mai solicitantă pentru femei decât a fost pentru bărbați. Femeile reprezintă majoritatea lucrătorilor de prima linie (asistente medicale, lucrători în unități de îngrijire, personal de curățenie, casiere de supermarket…). Acasă, majoritatea femeilor sunt cele care asigură buna desfășurare a vieții de familie de zi cu zi – treburile gospodărești, asigurându-se că copiii nu rămân în urmă la școală și având grijă de persoanele dependente”, subliniază PES.

De asemenea, violența de gen a crescut în timpul carantinării, pe măsură ce izolarea și lipsa de asistență pentru victime și-au spus cuvântul, mai atrag atenția socialiștii europeni. 

„Noi, femeile ne dorim o parte echitabilă în recuperare. Vrem să fim la masa deciziilor. Doar o societate feministă este o societate corectă”, este mesajul transmis de femeile social-democrate, în numele tuturor reprezentantelor sexului frumos. 

Citiți Declarația miniștrilor PES pentru egalitatea de gen „Accelerarea egalității de gen pentru o Europă cu adevărat feministă și egală”.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending