În cadrul unui interviu acordat portalului Tribuna, Președintele Delegaţiei la Comisia parlamentară de cooperare Uniunea Europeană – Republica Moldova, Andi Cristea a vorbit despre prima reuniune a CPA UE-RM, principalele probleme cu care se confruntă Republica Moldova, domeniile care necesită atenție deosebită la etapa actuală, acțiunile de protest în desfășurare, riscuri în cazul alegerilor anticipate, dar și alte aspecte ale relației RM –UE.
T.: Domnule Cristea, recent s-a încheiat prima reuniune a Comitetului Parlamentar de Asociere Uniunea Europeană – Republica Moldova (CPA UE-RM). Care sunt concluziile acestei reuniuni?
A.C.: Parlamentul European continuă să susțină drumul european al Republicii Moldova și continuăm să oferim sprijin și asistență la nivel parlamentar pentru perfecționarea activității și adoptarea cu celeritate a reformelor la nivelul legislativului de la Chișinău.
Prima ședință a reprezentat un prilej de trecere în revistă și un proces de analiză asupra progreselor consemnate, dar și asupra lucrurilor mai puțin pozitive înregistrate de la data semnării Acordului de Asociere. Republica Moldova progresează în termeni de PIB, de la 5,4 miliarde euro în 2009 la aproape 8 miliarde de euro anul trecut.
Anul acesta va merge în jos, este drept. Cea mai mare parte a schimburilor comerciale se realizează cu vestul, ceea ce constituie un element de succes, acordul de liber schimb dă roade, iar piața europeană este fără „toane” geopolitice, este stabilă și sigură, 500 de milioane de locuitori. Eliminarea vizelor este o poveste de succes, vă amintesc că Ucraina și Georgia se luptă pentru același lucru pe care Republica Moldova l-a realizat de anul trecut – cetățenii săi nu mai au constrângerea vizei pe pașaport. Am subliniat că semnarea și ratificarea Acordului de Asociere cu Republica Moldova de către Parlamentul European nu înseamnă sfârșitul drumului european, conform articolului 49 din Tratatul UE, Republica Moldova poate depune cerere pentru aderare la UE în momentul în care este pregătită și îndeplinește condiționalitățile.
De asemenea, am făcut un apel către țări precum Grecia și Italia să grăbească procesul de ratificare în parlamentele naționale a Acordului de Asociere UE – Republica Moldova.
Totodată, au fost discutate și lucruri mai puțin bune, le cunoaștem cu toți, este o îngrijorare serioasă la nivelul Bruxelles-ului cu privire la situația din sistemul financiar-bancar, care constituie și un impediment pentru implementarea Acordului de Asociere, pe lângă riscurile legate de stabilitatea economică a țării. Autoritățile de la Chișinău au datoria să investigheze, să tragă la răspundere vinovații și să recupereze prejudiciul. Reforma sistemului este obligatorie și iminentă. Pentru prima dată la o asemenea întâlnire a fost reprezentată și societatea civilă. Ea are un rol cheie în monitorizarea implementării reformelor din agenda de asociere, acțiunile guvernului și ale parlamentului, și este esențial ca ONG-urile să aibă acele pârghii care să le permită îndeplinirea acestei funcții.
La întâlnire au fost prezenți și au prezentat starea, de fapt, actuală nu mai puțin de nouă directori generali și directori din departamentele Comisiei Europene și ale Serviciului European de Acțiune Externă. Au fost și discuții politice, sunt convins că delegația Parlamentului de la Chișinău a recepționat corect mesajele oficialilor europeni.
Nu în ultimul rând, am salutat formarea noului guvern de la Chișinău și formarea noii coaliții pro-europene, am discutat despre lista de priorități propusă de Guvernul Streleț pentru 2015 – 2016. Sunt pași importanți pe care Republica Moldova trebuia să îi facă pentru a păstra coeziunea și bunul mers al țării, din toate punctele de vedere: politic, economic și social. În plus, mă bucur să văd dorința de continuare a reformelor țării. Republica Moldova este un partener cheie pentru stabilitatea geopolitică a zonei, iar preluarea legislației europene în legislația națională ajută la apropierea țării de destinația sa europeană.
T.: La Bruxelles și la Chișinău, oficialii europeni afirmă că, corupția a fost și rămâne cea mai mare problemă a Republicii Moldova. Fiind la Bruxelles, Dvs. ce schimbări ați sesizat în ultima perioadă? Care ar fi pașii imediați pe care ar trebui să îi facă actuala guvernare pentru a lupta eficient cu fenomenul corupției?
A.C.: Sunt câteva puncte roșii care apar de fiecare dată când este adusă în discuție situația Republicii Moldova. Acestea țin, în principal, de stabilitatea financiară și problema corupției. Vizita recentă a procurorului DNA peste Prut demonstrează că lucrurile încep să se pună pe un făgaș normal, deși cu o floare nu se face primăvară. Oamenii au așteptări legitime de condamnare a marilor corupți, tocmai pentru a redeveni încrezători în clasa politică, în șansele prosperității și în ziua de mâine. Combaterea corupției este tema care trebuie tratată cu prioritate absolută. Guvernul are datoria morală de a reda speranța cetățenilor săi, iar acest lucru se poate face doar cu o justiție exemplară, alături de egalitate în fața legii. Practic, daca ai greșit, plătești, indiferent ce funcție ai.
Interviul integral poate fi citit AICI.
.
.
