Plenul Parlamentului European a adoptat joi, la Strasbourg, raportul prezentat de europarlamentarul Cătălin Ivan, intitulat ”Protejarea intereselor financiare ale UE. Recuperarea sumelor de bani şi activelor de la ţările terţe în cazuri de fraudă”, a anunțat europarlamentul Cătălin Ivan în cadrul unei postări pe pagina sa de Facebook, care era însoțită de o intervenție video.

”La nivel european, trebuie luată decizia ca faptele de corupţie să nu se prescrie niciodată. Şi peste 10, şi peste 15, şi peste 25 de ani, dacă aflăm de fapte de corupţie, să recuperăm averile provenite din asemenea fapte, indiferent că le-am aflat la a doua sau la a treia generaţie. Cei care fură din bani publici, să ştie că nu pot scăpa niciodată de ochiul vigilent al legii”, subliniază europarlamentarul român despre documentul adoptat cu 502 voturi pentru, din 617 posibile.

În cadrul raportului prezentat europarlamentarul Cătălin Ivan a spus că ”acest raport trebuie văzut din trei perspective: în primul rând, o perspectivă socială – aproape 70% din cetăţenii UE spun că ţările lor sunt afectate grav şi foarte grav de corupţie. Apoi, dintr-o perspectivă economică, pentru că între 700 şi 1800 de miliarde de euro reprezintă valoarea banilor spălaţi la nivel mondial. Din păcate, nu avem o cifră la nivelul Uniunii Europene. Între 2 şi 5% din produsul global brut reprezintă bani spălaţi. În al treilea rând, dintr-o perspectivă politică – în acest moment, nu există, la nivel european, voinţă politică, în niciun stat membru al UE, ca recuperarea averilor scoase în afara Uniunii Europene să fie soluţionată. Nu există voinţă politică întrucât în multe ţări europene, politicienii şi-au obţinut averile din afaceri ilegale, au ajuns în funcţii importante în statele respective şi au spălat această provenienţă a banilor câştigând alegeri prin mecanismele democratice pe care le ştim, iar acum controlează guverne, controlează parlamente, dau legi care protejează corupţia în state membre ale UE.”

Cătălin Ivan a subliniat că întrebările pe care şi le pun cei 70% dintre cetăţenii europeni sunt ”UE luptă într-adevăr cu corupţia? Are UE mecanisme concrete pentru a stopa acest fenomen al corupţiei?”.

Eurodeputatul Cătălin Ivan anunță că raportul vine în completarea unor paşi deja făcuţi de UE şi propune câteva lucruri concrete:

”- La nivelul Uniunii Europene să existe o hartă de risc a legislaţiilor statelor membre, acele ”scăpări” – căci ele sunt gândite bine – prin care banii sunt scoşi în afara spaţiului UE.

– Să se creeze baze de date interconectate, cu date colectate într-un mod standardizat, cu o comunicare reală între statele membre UE, astfel încât să cunoaştem în timp real informaţii din toate statele membre. Există state în UE în care avem două sau trei oficii pentru recuperarea averilor ilicite, dar aceste oficii nu comunică între ele. Dacă nu comunică între ele la nivel de stat membru, cum o să comunice la nivel european?

– Uniunea Europeană să vorbească pe o singură voce cu statele terţe atunci când se pune în discuţie recuperarea averilor ilegale. În acest moment, UE are doar patru tratate semnate – cu Japonia, cu SUA, cu Norvegia şi cu Liechtenstein. Este foarte, foarte puţin.

– Parchetul European să fie în centrul acestui mecanism pentru ca UE să poată vorbi pe o singură voce în privinţa recuperării averilor ilicite scoase în afara Uniunii.

– La nivel european, trebuie să luăm decizia ca faptele de corupţie să nu se prescrie niciodată. Şi peste 10, şi peste 15, şi peste 25 de ani, dacă aflăm de fapte de corupţie, să recuperăm averile provenite din aceste fapte de corupţie, indiferent că le-am aflat la a doua sau la a treia generaţie. Cei care fură din bani publici, să ştie că nu pot scăpa niciodată de ochiul vigilent al legii”, conchide deputatul european în intervenția sa video.

–

Robert LUPIȚU

Propunerea pe care a făcut-o aseară președintele Klaus Iohannis, și anume nominalizarea europarlamentarului PNL Eduard Hellvig la funcția de director al Serviciului Român de Informații a fost pusă de șeful statului sub motivația modernizării și mai ales EUROPENIZĂRII Serviciului. În acest context, observăm cum din 2007 încoace mai mulți români, membri ai Parlamentului European au fost nominalizați sau numiți pentru posturi cheie sau au deținut și încă dețin funcții importante în viața politică românească. Astfel, CaleaEuropeana.ro vă propune o scurtă analiză a celor care au jucat un rol în orientarea europeană a politicii românești, fie ca deputați, consilieri prezidențiale, miniștri sau prim-miniștri.

În primul rând, omul momentului în România, Eduard Hellvig, este europarlamentar încă din 2013 după ce a preluat unul din locurile rămase vacante după numirea Ramonei Mănescu ca ministru al Transporturilor. Totodată, la 25 mai 2014 a fost ales de pe listele PNL pentru un nou mandat de eurodeputat, fiind actualmente membru în Comisia pentru Piața Internă a PE dar și al Delegației pentru relațiile cu Canada. Hellvig este și membru supleant al Subcomisiei pentru Apărare și Securitate a PE.

Un alt europarlamentar român, cu o experiență încă din 2007 pe ruta europeană Strasbourg-Bruxelles este social-democrata Corina Crețu, care începând cu 1 noiembrie 2014 este comisar din partea României pentru Politică Regională. Aceasta are o experiență de 7 ani în Parlamentul European, dar și de fost consilier prezidențial și purtător de cuvânt la Cotroceni.

Cel mai vârstnic europarlamentar român, Theodor Stolojan a fost prim-ministrul României, în perioada octombrie 1991 – noiembrie 1992, anterior fiind ministru de Finanțe, între iunie 1990 si aprilie 1991, în guvernul primului premier al României postdecembriste, Petre Roman. Europarlamentarul a candidat pentru Președintie din partea PNL, în anul 2000, obținând 11,78% din voturi și ocupând locul al treilea, în primul tur, după Ion Iliescu si Corneliu Vadim Tudor. În anul 2004, deși intrat în cursa prezidențială, s-a retras în favoarea lui Traian Basescu, candidatul PD, al cărui consilier pe probleme economice a devenit după alegerile prezidențiale. Din 2007 este membru al Parlamentului European, iar actualmente face parte printre altele, din Comisia pentru afaceri economice și monetare a PE

Și Cristian Bușoi, actualmente europarlamentar PNL/PPE a renunțat la postul de eurodeputat în august 2013 când a fost numit președinte al Companiei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS). Acesta este membru în Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară și în Delegația la Comisia parlamentară de cooperare UE-Ucraina.

Într-o situația similară s-a aflat și Ramona Mănescu, care în august 2013 a renunțat la cel de-al doilea mandat de eurodeputat, fiind numită ministru al Transporturilor. La alegerile din mai 2014, aceasta a revenit în Parlamentul European, ca membru în comisii importante precum cea de Afaceri Externe și vicepreședinte a Delegației pentru relațiile cu țările din Mashrek.

Un alt eurodeputat, social-democratul Cătălin Ivan, aflat în Parlamentul European din 2009, a fost până nu demult omul de comunicare al Partidului Social Democrat, fiind purtător de cuvânt al formațiunii. Acesta este membru în Comisia pentru afaceri economice și monetare și în Delegația la Comisia parlamentară de cooperare UE-Rusia.

Alți europarlamentari, precum Ioan Mircea Pașcu, Monica Macovei sau Dan Nica s-au aflat în situații diferite. După ce au fost personalități importante în viața politică interne, ministrul Apărării Naționale în perioada aderării la NATO și fost consilier prezidențial (Pașcu), ministrul Justiției (Macovei) sau ministru al Comunicațiilor în guvernele Năstase și Ponta I și II (Nica) aceștia au ales să își continue cariera politică la nivel continental iar în baza experienței dobândite în administrația centrală din România, au continuat să sprijine conturarea profilului european al României.

De menționat că și Leonard Orban (primul comisar european din partea României) a devenit consilier prezidențial al lui Klaus Iohannis, după ce anterior ocupase aceeași funcție și într-unul din mandatele lui Traian Băsescu. Totodată acesta a fost și ministrul afacerilor europene în trei guverne: Boc, Ungureanu și Ponta I. Însă, probabil cel mai important, este postul de negociator șef al aderării României la Uniunea Europeană între 2004-2005, după ce anterior fusese negociator șef adjunct.

Observăm astfel, cum un număr semnificativ de oameni politici și specialiști au pendulat în ultimii zece ani între instituții importante europene, Parlamentul și Comisia, și funcții sau posturi la nivelul administrației interne pentru a furniza expertiză și a oferi o valoare adăugată în problematica europenizării României. În cele din urmă, EUROPENIZAREA subliniată în conferința de presă de la Cotroceni de președintele Klaus Iohannis pare a deveni o tema de un substanțial interes în spațiul public românesc.

.